Pretentii civile. Speta. Decizia 250/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 250/2009
Ședința publică de la 05 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta
- - judecător
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 365 din 2 aprilie - pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin Încheierea nr. 8252 din 17 decembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție B în dosarul nr-, au fost respinse cererile de abținere formulate în cauză de judecătorii Curții de APEL ALBA IULIA.
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului și împrejurarea că recurenții solicită judecarea pricinii în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanta a chemat în judecată pârâții Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministrul Justiției, Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
- să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5 % începând cu data de 01.01.2007; cu 2 % începând cu data de 01.04.2007; cu 11 % începând cu data de 01.10.2007.
În motivarea cererii, reclamanta în calitate de judecător la Curtea de APEL ALBA IULIA, susține că a fost și continuă să fie discriminată de pârâtul Statul Român în raport cu judecătorii În altei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 01.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și a judecătorilor și procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 01.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin OG nr. 10 din 31.01.2007, articolele 1-4, au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5 % începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2 % începând cu data de 01.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007, iar cu 11 % începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art. 1 al nr.OG 10/2007 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în are sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG 16/31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 01.01.2007 a persoanelor
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr. 27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1.01.2007.
Încercând că prevină o nouă discriminare a magistraților în raport cu celelalte categorii de salariați ai statului și cu o parte restrânsă a categoriei magistraților, Consiliul Superior al Magistraturii - prin președintele său, la 31.01.2007 adresează d-lui, Ministru al Finanțelor publice o scrisoare deschisă prin care protestează discret și decent față de noua discriminare și își exprimă convingerea că eliminarea dintre categoriile salariaților bugetari care beneficiază de majorarea ori indexarea salariilor în anul 2007 judecătorilor și procurorilor, constituie o eroare ori o omisiune involuntară, care poate fi remediată.
Faptul că nici după 6 luni de la această formă decentă de protest ministrul și celelalte instituții ale statului - abilitate, nu au luat nici o măsură, atestă faptul că nu se află în fața unei erori sau omisiuni involuntare care să fi generat discriminarea.
recent, Legea nr. 232/6.07.2007 publicată în Monitorul Oficial 474/16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG 6/2007, modificând art. 39, în alin.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7 % aplicată la salariul din 2006 și de 11 % cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici, exceptați fiind și de această dată magistrații, judecătorii și procurorii.
Reclamanta arată astfel că au fost încălcate dispozițiile art. 1 alin.2 lit. e pct. 1 din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art. 5 din Codul Muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare. Cu titlu de excepție, Ministerul Justiției a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive pe considerentul că nu dețin atribuții în domeniul stabilirii politicii salariale.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, susținând că în litigiile având ca obiect plata indemnizației are calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Prin sentința civilă nr. 365/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta, cu domiciliul procesual ales la Curtea de APEL ALBA IULIA, str. -, nr.1, jud. A, împotriva pârâților Curtea de APEL ALBA IULIA cu sediul În A I, str. -, nr. 1 jud. A, Ministerul Justiției cu sediul în B,-, sector 5 și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5 și în consecință au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea reclamantei a drepturilor salariale indexate, cu procentul de 5 % începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, suma restantă urmând a fi actualizată cu rata inflației până la data plății efective. A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, conform sentinței. S-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantă împotriva pârâtului Ministerul Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală. Au fost respinse celelalte pretenții.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că acțiunea reclamantei este în parte întemeiată, reținând în esență că eliminarea doar a magistraților de la indexările legale, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din nr.OUG27/2006.
Se reține de asemenea că Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35 din nr.OG27/2006, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Instanța reține și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege nr.92/1976 modificat, normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, Curtea de APEL ALBA IULIA în calitate de operator al carnetelor de muncă, a fost obligată la efectuarea cuvenitelor și necesarelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost admisă, acțiunea fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Împotriva acestei hotărâri au declarat, în termenul legal prev. de art. 80 din Legea nr. 168/1999, recurs pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și Curtea de APEL ALBA IULIA, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii pretențiilor intimatei-reclamante privind acordarea majorărilor salariale solicitate.
În dezvoltarea motivelor de recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, invocând în primul rând prevederile art. 304 punct 4 Cod procedură civilă, critică sentința atacată ca fiind dată cu depășirea atribuțiilor judecătorești deoarece acordarea creșterilor salariale pretinse de reclamantă nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept pe care legiuitorul a înțeles să nu îl mai acorde pentru anul 2007. În al doilea rând, recurentul invocând art.304 punctele 7 și 9 Cod procedură civilă, arată că sentința atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii, deoarece în afara legii nu putem vorbi de discriminare în sensul nr.OG 137/2000.
În recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA se critică sentința atacată sub aspectul soluționării excepției lipsei calității procesual pasive invocate, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că această instituție nu are nici calitatea de angajator și nici o atribuție în stabilirea drepturilor salariale ale judecătorilor.
În drept se invocă art. 304 punct 9 Cod procedură civilă.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, în ce privește recursul Curții de APEL ALBA IULIA care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții este de menționat faptul că potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, Curtea de Apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului nr. Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților este de menționat faptul că prin admiterea în parte acțiunii reclamantei instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a nesocotit dispozițiile nr.OUG 137/2000, nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamantei -judecător la Curtea de APEL ALBA IULIA - admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:"drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează:a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsesc de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -care face obiectul acțiunii-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură retroactiv efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007; aspect de altfel, reținut corect, de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Ca atare, susținerile recurentului vizând aplicarea greșită a legii de către prima instanță sunt nefondate.
Nefondate sunt, de asemenea și criticile recurentului-pârât vizând discriminarea între cei care au beneficiat de prevederile nr.OG10/2007 și cei care au fost excluși de la aplicabilitatea acestei norme, deoarece așa cum justificat a reținut prima instanță modul de reglementare prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unei categorii de persoane nu constituie discriminare în sensul stabilit de nr.OG 137/2000.
În acest sens prin deciziile nr.818 și 819/03.07.2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a statuat că "prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative".
De asemenea, prin Decizia nr.1325/04.12.2008, Curtea Constituțională a statuat că:înțelesul dispozițiilor nr.OG 137/2000 prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din legea nr.168/1999, va respinge recursurile promovate de părți ca nefondate.
(continuarea minutei dec.civ. 250/2009)
*****
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților B împotriva sent. civ. nr. 365/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dos-, cât și recursul declarat de pârâta Curtea de Apel Alba împotriva aceleiași hotărâri.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5.03.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.NV, 2 ex.IM 15.04.2009
Jud.fond- C,
Președinte:Monica Maria MureșanJudecători:Monica Maria Mureșan, Victor Crețoiu, Nicoleta
