Pretentii civile. Speta. Decizia 286/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA Nr. 286/
Ședința publică din 01 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Grigorescu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.107/21.01.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față, au avut loc în ședința publică din data de 19 martie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 25 martie 2008, apoi pentru imposibilitatea constituirii completului de judecată a amânat pronunțarea la data de 1 aprilie 2008.
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr.107/M/2008 a Tribunalului Brașov s-a dispus următoarele:
A admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta C SRL și în consecință:
- a obligat pârâta să-i elibereze carnetul de muncă completat la zi;
- a obligat pârâta la plata sumei de 2090 RON net, reprezentând contravaloarea drepturilor salariale restante;
- a obligat pârâta la plata sumei de 750 RON reprezentând cheltuieli de judecată;
- a respins restul pretențiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Între părți au existat raporturi de muncă, așa cum rezultă din copia contractului de muncă încheiat pe durată nedeterminată,aflat la dosar, începând cu data de 01.06.2007. Reclamanta a avut calitatea de consilier juridic, cu un salariu de bază brut în sumă de 880 RON iar plata salariului se face la data de 25 ale lunii următoare.
Din înscrisul intitulat "demisie", datat 24.09.2007, rezultă că reclamanta a cerut aprobarea acestei cereri începând cu 24.09.2007, conform art.55 lit. b din Codul Muncii.
Reclamanta recunoaște această stare de fapt prin întâmpinare iar în ceea ce privește primul petit,menționează că reclamanta poate să-și ridice carnetul de muncă de la sediul acesteia.
În analiza pretențiilor reclamantei, instanța a ținut seama de faptul că societatea pârâtă nu a răspuns la interogatoriul formulat de reclamantă iar la termenul din 16.01.2008 instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art.225 din Codul d e procedură civilă, precum și a art.288 din Codul Muncii.
În drept, potrivit dispozițiilor art.4, alin.2 din Decretul nr.92/2976 privind carnetul de muncă, la încheierea activității sau în caz de transferare, carnetul de muncă se înmânează titularului, completat cu toate înscrierile la zi.
Față de starea de fapt și de drept mai sus reținută, instanța a admis în parte primul petit și a obligat pârâtă să îi înmâneze reclamantei carnetul de muncă,completat cu toate înscrierile la zi.
Instanța a respins pretenția reclamantei referitoare la sancțiunea plății de 100 RON/zi de întârziere, reținând că reclamanta nu s-a adresat societății pârâte ci Inspectoratului Teritorial d e Muncă B pentru ridicarea carnetului de muncă, așa cum afirmă în acțiunea introductivă, pe de o parte iar pe de altă parte, ținând seama și de dispozițiile art.580/3, alin.1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzi civile, în faza de executare silită.
În ceea ce privește pretențiile salariale, instanța a constatat că societatea pârâtă, în întâmpinare, nu a făcut referire la acestea iar statele de plată depuse la dosar nu sunt semnate de reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art.163 alin.1 din Codul Muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Din calculul de la fila 26 dosar fond, rezultă că salariul brut/lunar al reclamantei era de 880 lei (identic cu cel menționat în contractul individual de muncă) iar salariul net era de 653 lei lunar. Cum societatea pârâtă nu a făcut dovada achitării sub semnătură a tuturor drepturilor salariale reclamantei, deși potrivit art.287 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, instanța a admis și al doilea petit și a obligat pârâtă să plătească reclamantei suma de 2090 lei RON net, reprezentând contravaloarea drepturilor salariale restante.
În ceea ce privește daunele materiale în sumă de 1000 RON solicitate de reclamantă pentru imposibilitatea de a se angaja în altă parte, instanța a constatat că la dosar reclamanta nu a făcut probe referitoare la această stare de fapt, în conformitate cu dispozițiile art.1069 din Codul civil, astfel că acest petit a fost respins, ca neîntemeiat.
Referitor la daunele morale în sumă de 2000 RON, instanța le-a respins ca neîntemeiate, dat fiind că, așa cum s-a arătat mai înainte, reclamanta nu s-a adresat societății pârâte pentru restituirea carnetului de muncă iar aceasta din urmă nu poate răspunde în conformitate cu dispozițiile art.998 și următoarele din Codul civil (răspunderea delictuală) dat fiind că nu sunt întrunite condițiile unei astfel de răspunderi.
Împotriva hotărârii de la fond a formulat recurs reclamanta iar prin motivele de recurs este criticată soluția atacată sub aspectul respingerii petitelor privind obligarea intimatei la plata sumei de 1000 Ron cu titlu de daune materiale și a sumei de 2000 Ron cu titlu de daune morale.
Referitor la daunele materiale, prin motivele de recurs se arată că instanța de fond în mod greșit a reținut că nu s-a făcut dovada acestor pretenții câtă vreme pârâta a fost citată la interogatoriu pentru două termene iar această probă a fost formulată și pe latura dovedirii acestor daune (întrebarea 9 și 10) astfel încât se impunea aplicarea dispozițiilor art.225 Cod procedură civilă.
Referitor la daunele morale, prin motivele de recurs se arată că acestea nu au fost solicitate numai pentru neeliberarea cărții de muncă, ci pentru întreaga atitudine culpabilă intimatei și mai ales pentru refuzul de a-i achita drepturile salariale.
Recursul este fondat în parte pentru următoarele considerente:
Reclamanta a fost angajată la societatea pârâtă până la data de 24.09.2007, iar după încetarea raporturilor de muncă prin demisie, intimata nu i-a restituit carnetul de muncă nici până la data formulării recursului, deși avea această obligație, în calitate de angajator, conform art.9 alin.2 lit.a din Legea 130/1999 iar în lipsa carnetului de muncă reclamanta nu a putut încheia un nou raport de muncă cu un alt angajator.
În acest caz sunt întrunite toate condițiile răspunderii patrimoniale a societății intimate în sensul că reclamanta a făcut dovada faptei imputabile societății, a prejudiciului suferit, precum și a raportului de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Prin hotărârea instanței de fond societatea pârâtă a fost în mod corect obligată să restituie reclamantei carnetul de muncă completat la zi.
Cu toate acestea, pârâtul primind de daune materiale a fost respins deși reclamanta a făcut dovada prejudiciului suferit ca urmare a nerespectării de către pârâtă a obligației impuse de lege privind instituirea carnetului de muncă.
În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privind plata de daune morale curtea reține că obligarea pârâtei la plata de daune materiale de 1000 Ron constituie reparație suficientă pentru prejudiciul suferit iar, pe de altă parte, prin probele administrate în cauză nu s-a făcut nici o dovadă cu privire la existența unor prejudicii morale din partea reclamantei.
Față de aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă recursul reclamantei va fi admis în parte conform dispozitivului prezentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul formulat de recurenta mpotriva sentinței civile nr.107/M/2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte, în sensul că:
Obligă pe pârâta SC SRL B să plătească reclamantei suma de 1000 Ron cu titlu de daune materiale.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi 01 Aprilie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red: CȘ/21.04.2008
Dact: MD/23.04.2008 - 3 ex.
Jud.fond: /
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Nicoleta Grigorescu, Anca Pîrvulescu
