Pretentii civile. Speta. Decizia 29/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.29/
Ședința publică din 21 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Virginia Filipescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - cu sediul în B,--81, sector 1 împotriva sentinței civile nr.686/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamantul G și pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE B, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE -,MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE -B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP B și chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR -B, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenta pârâtă MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -, intimatul reclamant G,intimații pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP B, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE -B, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ INALTA C DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE B, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE - și intimatul chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată;recurenta pârâtă solicită judecarea recursului în lipsă;intimatul reclamant Gad epus la dosar întâmpinare în 5 exemplare;intimatul pârât Ministerul Economiei și Finanțelor prin Bad epus la dosar întâmpinare în 4 exemplare;după care:
Curtea,având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat,iar recurenta pârâtă a solicitat judecarea în lipsă,constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față înregistrat la Curtea de Apel Galați - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr. 2494/113/18.12.2007.
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr- la ribunalul Brăila, reclamantul G cheamă în judecată pe pârâții:
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ();
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ();
- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție (), pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, recunoscându-i-se dreptul la vechimea în muncă, să fie obligați pârâții să-i plătească c/val. sporului de vechime în muncă, începând cu 01.01.2005 și până la data de 15.07.2006, actualizat cu indicele de inflație la data plății.
Reclamantul a mai solicitat să se dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, iar Ministerul Finanțelor Publice să fie obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Reclamantul susține prin acțiune că în perioada 1 ianuarie 2005 - 15 iulie 2006 și-a desfășurat activitatea în funcție de procuror la Biroul eritorial Brăila al, respectiv la Serviciul Teritorial Anticorupție G și la Secția de combatere a corupției din cadrul. În tot acest interval de timp a fost lipsit de un drept salarial și anume de sporul de vechime.
El a fost prevăzut de legea anterioară de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești (Legea nr.50/1996) dar ulterior abrogat (prin OG nr.83/2000).
Prin excluderea sporului pentru vechimea în muncă dintre drepturile salariale, s-au încălcat mai multe dispoziții legale cu valoare de principii în dreptul muncii dar și dispoziții constituționale și ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. S-a creat o discriminare între categoria personalului autorității judecătorești - din care face parte și ceilalți angajați din celelalte sectoare care încasează sporul de vechime.
Reclamantul mai invocă în motivarea acțiunii sale și decizia nr.36/7.05.2007 a, care a constatat dreptul judecătorilor, procurorilor de a beneficia de sporul de vechime în muncă prevăzut de lege.
În susținerea acțiunii reclamantul Gad epus practică judiciară.
Pârâta - din cadrul - prin întâmpinare solicită ca instanța să aibă în vedere la pronunțarea hotărârii, faptul că nu mai există un temei legal pentru acordarea dreptului pretins, iar Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin hotărârea nr.170/6 iulie 2006 nu a făcut decât să recomande Ministerului Justiției să înlăture pe viitor tratamentul discriminator creat prin neprevederea în lege a sporului de vechime pentru magistrați și personalul din organele autorității judecătorești.
Aceeași pârâtă a cerut chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca în cazul în care se va admite acțiunea să fie obligat să aloce sumele necesare plății drepturilor pretinse.
Ministerul Economiei și Finanțelor prin a cerut respingerea acțiunii reclamantului, față de el pentru lipsa calității procesual-pasive, ca urmare a inexistenței oricărui raport juridic de muncă. Pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul - prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brăila în favoarea B, în temeiul art.36 al.2 din OUG nr.27/2006, iar pe fond a cerut să se respingă acțiunea, ca urmare a faptului că dispozițiile legale privind salarizarea magistraților nu prevăd și acest drept.
Și a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor cu aceeași motivare a obligării acestuia de aloca fondurile necesare plății dreptului solicitat în cazul admiterii acțiunii.
Prin sentința civilă 686/7.11.2007 Tribunalul Brăilaa admis acțiunea formulată de reclamantul G împotriva pârâților: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.
A obligat pe pârâții de mai sus să recunoască și să plătească reclamantului sporul de vechime în muncă corespunzător anilor de vechime, pe perioada 1 ianuarie 2005 - 15 iulie 2006, actualizat cu rata inflației la data plății.
A respins acțiunea formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, județul B, cu sediul în B,- pentru lipsa calității procesuale pasive.
A respins ca nefondate cererile de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor formulate de și
A respins excepția de necompetență materială ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantul, în calitate de procuror, a fost salarizat în perioada în litigiu în baza OUG nr.177/2002 și OUG nr.27/2006 acte normative care nu prevăd și sporul de vechime ca drept salarial. Așa cum în cauză confirmă toate părțile, sporul de vechime a fost prevăzut și încasat ca atare în baza Legii nr.50/1996 și apoi abrogat prin actele normative ulterioare, respectiv OG nr.83/2000, OUG nr.160/2000 și OUG nr.177/2002.
Verificând actele normative enunțate, tribunalul constată că în temeiul art.33 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, "pentru vechime în muncă, personalul beneficiază de vechime de până la 25%, calculat la salariul brut, corespunzător timpului efectiv lucrat în program normal de lucru".
Textul de mai sus a fost abrogat prin nr.OG83/2000, pentru ca prin nr.OUG177/2002 să se abroge art.1/1 și celelalte dispoziții referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților din Legea nr.50/1996, precum și orice alte dispoziții contrare.
Cu privire la aceste texte redate mai sus, prin decizia nr.36/7 mai 2007, pronunțându-se în recurs în interesul legii, a dispus în sensul că ele se interpretează astfel: "judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă în cuantumul prevăzut de lege".
Cum, în temeiul art.329 al.3 Cod procedură civilă dezlegările problemelor de drept judecate în recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțe, tribunalul constată că acțiunea reclamantului este fondată, în sensul că urmează a constata dreptul reclamantului de a încasa sporul pentru vechimea în muncă pentru perioada 1.01.2005 - 15.07.2006.
În temeiul art.161 alin.4 în referire la art.154 Codul muncii, care prevede plata de daune interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului prin întârzierea nejustificată plății salariului sau neplata acestuia, urmează a se dispune actualizarea sumelor cu rata inflației la data plății.
Cu privire la chemarea în judecată a Ministerului Finanțelor Publice, ca și cu privire la chemarea lui în garanție de către și J, instanța urmează a respingere cererile, întrucât ca pârât nu are calitate procesuală pasivă, iar ca chemat în garanție nu poate fi obligat prin hotărâre judecătorească la alocarea sumelor necesare. Motivarea respingerii celor două cereri constă în lipsa oricărui raport juridic dintre reclamant și, și dintre și, pe de altă parte și același pe de altă parte.
a invocat în apărare și excepția lipsei de competență a Tribunalului Brăila în soluționarea cauzei.
Excepția nu este fondată și va fi respinsă, întrucât reclamantul G nu a contestat modul de stabilire a salariului stabilit în baza OUG nr.27/2006, ci a cerut să i se plătească un spor salarial.
Competența B, aș cum o invocă pârâtul J, intervine doar în situația reglementată de art.36 al.1 din nr.OUG27/2006 și numai după parcurgerea unor proceduri jurisdicționale prealabile.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În primul rând a arătat că în mod nelegal instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice deoarece obligația de garanție exista în temeiul art. 131 al. 1 din Legea nr. 304/2004 și art. 19 din Legea 500/2002.
În al doilea rând, instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu indicele de inflație, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
În drept și-a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă, cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în conf. cu disp. art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Asupra fondului cauzei de asemenea, considerăm că în mod just s-a pronunțat prima instanță în sensul admiterii acțiunii și acordarea sporului de vechime.
Așa cum a învederat și recurenta, prin decizia nr. XXXVI pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în luna mai 2007, s-a admis recursul în interesul legii, și s-a stabilit că disp. art. 33 al. 1 din Legea nr.50/1996 în raport cu prevederile art. 1 pct. 32 din nr.OG 83/2000, art.50 din nr.OUG177/2000 și art.6 alin. 1 din nr.OUG 160/2000 se interpretează în sensul că:
Judecătorii, procurorii și ceilalți magistrați, precum și persoanele care au îndeplinit funcția de judecător financiar, procuror financiar sau de controlor financiar în cadrul Curții de Conturi a României beneficiau și de sporul pentru vechime în muncă, în cuantumul prevăzu de lege.
Potrivit art. 329 al.3 Cod procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate ca urmare a recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe.
În acest context este în afară de orice discuție orice interpretare contrară dispoziției deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înlăturarea deplină a consecințelor unei atare discriminări și acoperirea prejudiciilor astfel cauzate reclamantelor în scopul restabilirii situației anterioare discriminării,impune acordarea sporurilor salariale astfel cum au fost prevăzute pe întreaga perioadă solicitată,perioadă în care situația de discriminare a existat și și- produs efectele contrare principiilor statului de drept.
Și în ceea ce privește modalitatea de actualizare a prejudiciilor cauzate reclamantelor,instanța de fond a avut în vedere repararea lor integrală așa cum s- solicitat,prin raportare la consecințele în timp ale inflației asupra sumelor astfel datorate.
O asemenea soluție este menită să asigure o reală despăgubire reclamantelor și,în același timp,nu este contrară legii,fiind prevăzută posibilitatea reactualizării drepturilor salariale de care salariatul ar fi trebuit să beneficieze prin dispozițiile art.161 alin.4 din Codul muncii referitoare la daunele interese.
În ce privește chemarea în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, apreciem corectă soluția primei instanțe.
Astfel,legea aplicabilă în cazul de față este Legea nr.500/2002.
Conform disp.art.19 din această lege,articol invocat și de către recurentă,rolul Ministerului Finanțelor Publice este de a exercita un control față de constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului precum și cu privire la examinarea proiectelor de buget propuse de ordonatorii principali de credite.
De asemenea,potrivit acestui act normativ,instituția care are sarcina de a realiza prevederile bugetare și de a repartiza ordonatorilor principali de credite sumele de la bugetul de stat potrivit destinațiilor bugetare stabilite conform legii bugetare anuale este Guvernul.
Una din atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice prevăzute de art.19 litera g din Legea nr.500/2002,este de a analiza propunerile de buget în etapele de elaborare bugetului și de a furniza Parlamentului,la cererea acestuia,cu sprijinul ordonatorilor principali de credite,documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - cu sediul în B,--81, sector 1 împotriva sentinței civile nr.686/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 21 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./29.01.2008
Tehnored./2 ex./ 30 Ianuarie 2008
Fond:-
Asistenți jud.-
Președinte:Ion IoneciJudecători:Ion Ioneci, Marioara Coinacel, Virginia Filipescu
