Pretentii civile. Speta. Decizia 3057/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(2140/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR. 3057/

Ședința publică de la 06.05.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu

JUDECĂTOR 2: Amelia Farmathy

JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu

GREFIER - -

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă - - (- -) împotriva sentinței civile nr.30/LM/23.01.2009 pronunțate de Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-pârâtă prin avocat, care depune la dosar împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.83606/2004, lipsă fiind intimatul-reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Recurenta-pârâtă, prin avocat, depune la dosar dovada confirmării mandatului de avocat și decizia nr.2/31.03.2009 de menținere a contractelor de asistență juridică.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.

Recurenta-pârâtă, prin avocat, solicită admiterea recursului, reținerea cauzei spre rejudecare și respingerea cererii ca neîntemeiată. Arată, în susținerea motivelor de recurs, că expertul a refuzat să răspundă la obiecțiunile la raportul de expertiză formulate de pârâtă. Expertul recunoaște că s-a sesizat o majorare, ca răspuns la prima obiecțiune. La obiecțiunea a doua, formulată în sensul dacă s-a menținut suma, expertul nu a răspuns. Obiecțiunile la raportul de expertiză au fost respinse, ca neîntemeiate. Arată că instanța de fond a înțeles greșit apărările în sensul că primele de Paști și de C au fost incluse în salarii în anul 2003. Din această cauză, din anul 2004 nu s-au mai acordat prime, tocmai pentru că au fost incluse în salarii.

Nu solicită cheltuieli de judecată.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 26.03.2009, recurenta - - (- -) a criticat sentința civilă nr.30/LM/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr.-, invocând dispozițiile art.299, art.303 al.1 și art.3041Cod pr.civilă.

În esență, recurenta a arătat că primele de Paște și C au fost incluse în salariile de bază ale angajaților pentru intervalul cuprins între 2003-2007, împrejurare ce împiedica în mod obiectiv acordarea lor, încă o dată, prin hotărârea judecătorească criticată.

Intimatul nu a formulat întâmpinare.

Asupra recursului, Curtea reține următoarele:

Prin sentința civilă nr.30/LM/23.01.2009 pronunțată de Tribunalul Giurgiu în dosarul nr- s-a dispus obligarea recurentei-pârâte la plata sumei restante pentru perioada 2004-2005, actualizate cu indicele de inflație.

În motivarea soluției, Tribunalul a arătat că din actele dosarului nu rezultă pentru anii 2004-2007 desfășurarea între patronat și sindicat a negocierilor prevăzute de art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, pe cale de consecință nefiind susținută apărarea pârâtei că ar fi achitat drepturi salariale suplimentare prin includerea acestora în salariul de bază.

Instanța de fond a mai arătat că validitatea hotărârii Comisiei Paritare este afectată de dispozițiile art.38 alin.2 din legea nr.53/2003 care interzic orice convenție prin care s-ar urmări limitarea sau renunțarea la drepturile prevăzute de lege în favoarea salariaților, sindicatul, prin semnarea hotărârii Comisiei paritare, depășindu-și atribuțiile prin nesocotirea rolului său de apărător al intereselor membrilor de sindicat.

Aprecierile instanței de fond vizând situația de fapt sunt eronate, ceea ce conduce, în mod inevitabil, la o soluție greșită.

Potrivit dispozițiilor art.10 din Contractul colectiv de muncă, părțile contractante au stabilit, de comun acord, componența Comisiei Paritare, atribuindu-i acestuia competența de a se pronunța asupra oricăror nelegalități privind interpretarea sau aplicarea clauzelor care sunt cuprinse în contractul colectiv. La data de 06.11.2007 această Comisie Paritară a lămurit aspectul legat de includerea în anul 2003 și ulterior, în salariul de bază al angajaților a contravalorii primelor de Paște și această hotărâre, sindicatul nu și-a încălcat rolul de apărător al intereselor sindicaliștilor pentru că o asemenea atribuție trebuie exercitată cu bună-credință și în limita respectării adevărului. Ce anume s-a negociat în anul2003 și ulterior prin semnarea actelor adiționale e firesc să cunoască cel mai bine părțile care au negociat încheierea contractului colectiv. Prin urmare, acceptând semnarea hotărârii Comisiei Paritare, sindicatul a recunoscut că aceste prime au fost incluse în salariul de bază și ulterior anului 2003. O astfel de atitudine nu a urmărit limitarea sau renunțarea la drepturile sindicaliștilor, ci a lămurit un aspect legat de aplicarea dispozițiilor în materie salarială a contractul colectiv de muncă.

Prin hotărârea Comisiei Paritare nu s-a renunțat la un drept recunoscut de lege, ci s-a lămurit modalitatea în care acesta, reprezentat de contravaloarea primelor de C și Paște, a fost acordat angajaților ulterior anului 2003. acestei poziții sindicatul nu a sprijinit demersul procedural al angajaților.

Hotărârea Comisiei Paritare nu a fost anulată sau declarată nulă, și, pe cale de consecință, continuă să își producă efectele specifice, fiind, ca și conținutul contractului colectiv de muncă, obligatorie pentru părți.

Chiar și în ipoteza în care s-ar susține că această hotărâre a Comisiei Paritare nu ar reflecta adevărul instanța de fond nu ar fi putut acorda contravaloarea primelor pentru că această plată urma să se facă angajaților în urma unor negocieri obligatorii la care fac trimitere expresă dispozițiile art.10 din Contractul colectiv de muncă semnat în anul 2003.

Chiar dacă a ignorat în mod eronat forța obligatorie a interpretării contractului dată de hotărârea Comisiei Paritare, Tribunalul trebuia să ceară părților să facă dovada existenței negocierilor anuale, ulterioare anului 2003, pentru stabilirea cuantumului primelor de C și Paști. În lipsa acestei negocieri, aceste drepturi nu pot fi acordate, pentru că instanța nu se poate substitui voinței părților, câtă vreme acestea nici măcar nu au negociat., prin sindicat sau individual, aveau posibilitatea de a acționa în judecată angajatorul, ulterior anului 2003, pentru ca instanța să-l oblige să-și respecte obligația asumată prin Contractul colectiv de muncă din anul 2003, respectiv aceea de a negocia contravaloarea primelor de Paști și

Nu s-a făcut dovada că asemenea demersuri procedurale au existat, ceea ce întărește convingerea Curții că, în realitate, aceste drepturi au fost acordate salariaților, aspect pe care sindicatul l-a cunoscut, ceea ce a condus la semnarea hotărârii Comisiei Paritare.

Existând o interpretare și lămurire a modului de aplicare al clauzelor contractului colectiv de muncă, interpretare ce provine de la semnatarii și negociatorii contractului colectiv și care are forță obligatorie, Curtea consideră că pretențiile intimatului sunt neîntemeiate.

Din această perspectivă, concluziile expertizei sunt irelevante pentru că ele nu pot înlătura forța obligatorie a interpretării clauzelor contractului colectiv de muncă, cât timp hotărârea Comisiei Paritare nu a fost declarată nulă. Această hotărâre își produce efectele între părți și cei reprezentați de părțile semnatare ale contractului colectiv de muncă, respectarea ei fiind obligatorie în conformitate cu dispozițiile art.969 Cod civil.

Pentru ansamblul argumentelor mai sus expuse, Curtea, apreciind că dezvoltarea motivelor expuse de recurentă permit încadrarea acestora în dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în temeiul prevederilor art.312 Cod pr.civilă, va admite recursul, va modifica sentința recurată în sensul respingerii pretențiilor intimatului-reclamant ca neîntemeiate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă - - (- -) împotriva sentinței civile nr.30/LM/23.01.2009 pronunțate de Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .

Modifică sentința recurată în sensul că:

Respinge pretențiile reclamantului ca neîntemeiate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 06.05.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.

Dact.LG/2 ex./03.06.2009

Jud.fond: Fl.;

Președinte:Lizeta Harabagiu
Judecători:Lizeta Harabagiu, Amelia Farmathy, Maria Ceaușescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 3057/2009. Curtea de Apel Bucuresti