Pretentii civile. Speta. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ Nr. 308/
Ședința publică de la 19 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 2: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 3: Mihail Lohănel
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL B, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR - PRIN DGFP C,împotriva sentinței civile nr. 8/F/7.01.2009, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor - Prin DGFP C, a intimatei reclamante C, a intimatului pârât Tribunalul Brașov precum și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Se constată că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului, precum și față de motivele invocate în recursuri, instanța rămâne în pronunțare.
C U RT E A
Constată că prin sentința civilă nr. 8/F/2009, Curtea de APEL BRAȘOV a respins excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
A admis acțiunea formulată de reclamanta C în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Covasna, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Covasna să plătească reclamantei diferența de drepturi de natură salarială echivalentă cu sporul de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară, începând cu data de 04.12.2007 și în continuare pentru viitor, sume reactualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
A obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce și să vireze fondurile necesare achitării diferențelor de drepturi salariale.
A obligat Tribunalul Covasna să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
În considerentele acestei hotărâri s-au reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor instanța a respins -o cu motivarea exprimată în practicaua sentinței, reținând calitatea procesual pasivă a MEF.
În ceea ce privește excepția puterii lucrului judecat invocată de Ministerul Justiției instanța a constatat că aceasta nu este fondată având în vedere că prezenta acțiune se întemeiază parțial pe o altă cauză, respectiv dispozițiile deciziei în interesul legii nr. 21/2008 a ÎCCJ, dispoziții care nu au fost invocate și nici nu puteau fi invocate la data promovării primei acțiuni. În consecință nu este întrunită tripla identitate de părți, obiect și cauză.
În ceea ce privește temeinicia pretențiilor reclamantei, instanța, în temeiul art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă a ținut cont de decizia recursului în interesul legii nr. 21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care prin interpretarea art. 47 din Legea 50/1996 s-a recunoscut dreptul magistraților la sporul de 50% și după intrarea în vigoare a OUG 83/2000.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Or, problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea a fost admisă.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", această cerere este întemeiata deoarece drepturile salariale constituie prin excelență " prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta.
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale a fost acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 cod civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor, neputând fi considerată o dublă reparare a prejudiciului, așa cum susține pârâta Ministerul Justiției, ci o reparație reală a prejudiciului suferit.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie două drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal, iar restricția prevăzută de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice și din lege, cum este cazul în speță.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu despăgubirile.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Pretențiile reclamantei privitoare la acordarea reactualizărilor cu indicele de inflație sunt fondate. Această actualizare nu constituie daune interese, în sensul art. 1073 Cod civil întrucât actualizarea unei sume de bani cu indicele de inflație asigură creditorului încasarea unei sume echivalentă cu cea de la data când era exigibilă.
În ceea ce privește critica referitoare la data de la care curge dobânda, instanța a constatat că în materia obligațiilor extracontractuale cum este cazul în speță părțile neavând un contract de muncă încheiat, punerea în întârziere realizată prin cererea de chemare în judecată nu este imperativă astfel că această dobândă curge de drept.
Cererea de obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei a fost admisă în baza dispozițiilor art. 1 - 8 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
De asemenea, pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să vireze fondurile necesare achitării drepturilor solicitate
În acest sens curtea reține că potrivit HG nr. 736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat, iar potrivit art. 131 pct. 1 din Legea 303/2004 activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. Prin art. 19 din Legea 500/2002 - privind finanțele publice - se prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează activitatea de pregătire a proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, astfel încât este necesar ca hotărârea să fie opozabilă acestei instituții care asigură fondurile necesare salarizării puterii judecătorești.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Curtea de APEL BRAȘOV critică în dezvoltarea motivelor critică faptul că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se poate acorda numai până la data intrării în vigoare a Legii nr. 45/2007 și nu și pentru viitor.
Ministerul Justiției și Libertăților critică respingerea excepției puterii lucrului judecat, cât și obligarea la plata actualizării și a dobânzilor aferente.
DGFP C critică respingerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive și acordarea sporului pentru viitor, întrucât este vorba despre un drept nenăscut, iar creanța nu a devenit certă, lichidă și exigibilă.
Prin notele scrise, Ministerul Justiției și Libertăților învederează instanței că potrivit Ordinului Nr. 768/C, începând cu data de 1 martie 2009, judecătorii din cadrul instanțelor judecătorești beneficiază de un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, prevăzută de lege, astfel că începând cu această dată, acțiunea reclamantei rămâne fără obiect.
Recursurile nu sunt fondate.
Excepția puterii lucrului judecat, raportată la decizia obligatorie în interesul legii a fost corect respinsă întrucât tripla identitate prevăzută de legiuitor în art. 1201 Cod civil nu există, cauza, ca fundament al raportului juridic nefiind confundată nici cu cauza acțiunii, nici cu mijloacele de probă.
Actualizarea sumelor cu indicele de inflație și dobânda legală în temeiul art. 1082 și 1073 Cod civil a fost acordată în vederea reparării prejudiciului cauzat de inflație și de lipsa de folosință a banilor.
Cât privește respingerea acțiunii ca lipsită de obiect este de reținut că recursul privește legalitatea unei hotărâri pronunțate înainte de apariția Ordinului 768.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiate, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.04.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu disp. art. 329 al 4 teza finală, conform cu care dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, ținând cont și de momentul în care s-a pronunțat această decizie de recurs în interesul legii, respectiv în cursul soluționării recursului, înainte de încheierea dezbaterilor soluția ÎCCJ fiind obligatorie, se va aprecia, că în mod corect pretențiile reclamanților au fost admise, astfel că restul criticilor din recursuri sunt nefondate, urmând în consecință să fie respinse.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL BRAȘOV, Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP, împotriva sentinței civile nr. 8/2009 a Curții de APEL BRAȘOV.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,19 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red LV
Tehnored AG 27.03.09/ 2ex
Jud Fond A /
Președinte:Ligia VîlcuJudecători:Ligia Vîlcu, Camelia Juravschi, Mihail Lohănel
