Pretentii civile. Speta. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 315
Ședința public de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
Judector - -
Judector - -
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de munc privind recursurile formulate de MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE I împotriva sentinței civile nr. 80 din 23.01.2008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și TRIBUNALUL VASLUI.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c dosarul este la prim termen și c s-a solicitat judecata în lips de ctre recurentul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - REPREZENTAT DE DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE
Instanța constat c în cauz s-au formulat dou cereri de recurs, ambele declarate în termen și motivate. Având în vedere c s-a solicitat judecata în lips, mai constat recursurile în stare de judecat și rmâne în pronunțare cu privire la acestea.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului civil de faț, constat:
Prin sentința civil nr. 80/23.01.2007, pronunțat de TRIBUNALUL IAȘI în dosarul nr-, s-au dispus urmtoarele:
A fost respins excepția lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A fost admis acțiunea formulat de reclamantele, și în contradictoriu cu pârâții Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI, TRIBUNALUL VASLUI, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor.
Au fost obligați pârâții TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Justiției s plteasc reclamantelor, și sumele reprezentând diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihic, în procent de 50% din indemnizația de baz brut lunar pentru perioada 11.07.2004 -01.02.2007, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
Au fost obligați pârâții TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Justiției s plteasc reclamantei - sumele reprezentând diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihic, în procent de 50% din indemnizația de baz brut lunar pentru perioada 01.09.2004 - 01.02.2007, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
Au fost obligați pârâții TRIBUNALUL VASLUI și Ministerul Justiției s plteasc reclamantei sumele reprezentând diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihic, în procent de 50% din indemnizația de baz brut lunar pentru perioada 11.07.2004 - 31.08.2004, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
Au fost obligați pârâții TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Justiției s plteasc reclamantei sumele reprezentând diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihic, în procent de 50% din indemnizația de baz brut lunar pentru perioada 20.08.2004 -01.02.2007, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele necesare efecturii plților la care primii pârâți au fost obligați prin prezenta hotrâre.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Prin acțiunea înregistrat la numrul -, reclamatele, și au chemat în judecat pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, s dispun obligarea pârâților, în solidar, la plata actualizat, în favoarea fiecreia, a sporului de risc și solicitare neuropsihic în procent de 50% prevzut de art. 47 din Legea 50/1996, calculat din salariul de baz brut lunar, începând cu data de 11.07.2004 și pân la data de 01.02.2007, dat la care a intrat în vigoare nr.OG 8/2007, și obligarea pârâților la plata eventualelor cheltuieli de judecat.
Faț de dispozițiile art.137 Cod procedur civil, instanța a constatat c excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor nu este întemeiat, motivat de faptul c, în temeiul dispozițiilor art.1 din OUG nr.22/2002 aprobat prin Legea nr.188/2002, executarea obligațiilor de plat ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizeaz din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadreaz obligația de plat respectiv.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesar includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, ordonatorul principal de credite având obligația potrivit art.2 din aceeași ordonanț, s dispun toate msurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plții sumelor stabilite prin titluri executorii.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, conform dispozițiilor legale menționate are calitate procesual pasiv în cauz.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut c reclamantele, în calitate de judectori au formulat acțiune privind acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihic în procent de 50%, prevzut de art.47 din Legea 50/1996.
Legea este actul juridic al Parlamentului elaborat în conformitate cu legea suprem - Constituția României - potrivit unei proceduri prestabilite și care reglementeaz relațiile sociale cele mai generale și mai importante; este actul normativ cu forț juridic superioar tuturor celorlalte acte normative și eman de la organul suprem al puterii de stat. Noțiunea de supremație juridic a legii const în faptul c norma stabilit de ea trebuie s corespund celor cuprinse în Constituția României și, toate celelalte acte juridice emise de organele statului, nu pot s o abroge, s o modifice sau s deroge de la ea, fiindu-i subordonate din punct de vedere al eficacitții juridice.
În speț, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești.
Ministerul Justiției a invocat faptul c acest articol ar fi fost abrogat prin nr.OG83/2000 de modificare a Legii 50/1996.
Tribunalul a constatat c legea incident în cauz are caracter de lege organic conform dispozițiilor art.73 pct.1 lit. e din Constituție. În art.47 se prevedea c pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, magistrații și personalul auxiliar beneficiaz de un spor de 50% din salariul de baza brut lunar.
Acest text a fost într-adevr abrogat, așa cum susține Ministerul Justiției prin art.42 al OG83/2000. Abrogarea nu poate produce efecte juridice întrucât Ordonanța 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii 50/1996, fiind într-o vdit contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative (art.54 pct.2).
În aceste circumstanțe, este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege (în vigoare în perioada de referinț) s nu poat fi concretizat în practic.
Necesitatea respectrii principiului protecției încrederii în stat implic ca evenimentele legislative s poat fi dispuse doar prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior și cere eliminarea obstacolelor juridice care împiedic titularii drepturilor recunoscute legal s se bucure de ele.
Faț de considerentele expuse,vzând și dispozițiile art.8 din OUG nr.22/2002, instanța a admis acțiunea reclamanților și a obligat pârâții s plteasc acestora în funcție de perioadele efectiv lucrate, sumele reprezentând drepturi salariale cu titlu de spor de risc și solicitare neuropsihic în procent de 50% din indemnizația de baz brut lunar, în cuantum actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective; a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor s aloce sumele necesare efecturii plților la care primii trei pârâți au fost obligați prin prezenta hotrâre.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea recursului su, Ministerul Justiției arat c hotrârea a fost pronunțat cu aplicarea greșit a legii, fiind incident motivul prevzut de art.304 pct.9 Cod procedur civil.
Astfel, susține recurentul, art.47 din Legea 50/1996 a fost abrogat total și explicit prin OG83/2000, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art.115 din Constituție, ce confer competența legislativ delegat Guvernului de a interveni prin ordonanțe simple, în baza unei legi speciale de abilitare, în materii ce nu fac obiectul legilor organice.
Ori, Legea 50/1996 nu face parte din categoria legilor organice, ci este o lege special de salarizare a unei anumite categorii de personal din sistemul bugetar.
De asemenea, OG83/2000 a fost aprobat prin Legea 334/2000 de ctre Parlament, același organism care a abilitat Guvernul de a emite ordonanțe. Parlamentul a fost, deci, cel mai în msur s cenzureze dispozițiile OG83/2000 dar, constatând c este conform cu prevederile Constituției, Legea 24/2000 și Legea 125/2000, nu a procedat la abrogarea art.1 pct.42 din OG83/2000.
Mai susține recurentul c adoptarea OG83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autoritții judectorești, prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevzut în Legea 154/1998.
OG 83/2000, faț de reglementrile Legii 50/1996 cu modificrile și completrile ulterioare, a mrit în mod substanțial atât valoarea de referinț sectorial pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților din cadrul instanțelor judectorești și parchetelor, precum și ale personalului auxiliar, cât și coeficientul de multiplicare.
Este evident c finalitatea modificrii legislației nu a fost diminuarea drepturilor salariale ci, dimpotriv, creșterea acestora, îns în cadrul unui nou sistem de salarizare bazat pe principii noi, prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihic și a altor sporuri în indemnizația unic de care beneficiau reclamanții la acel moment.
Mai arat recurentul c în mod greșit s-a fcut aplicarea dispozițiilor art.1088 civil, deoarece reclamanta nu poate pretinde pentru prejudiciul încercat prin întârziere la executare decât dobânda stabilit prin lege, aceasta fiind datorat numai cu începere din ziua cererii de chemare în judecat.
În susținerea recursului su, Ministerul Economiei și Finanțelor arat c în mod greșit prima instanț a respins excepția lipsei calitții procesuale pasive.
Motiveaz recurentul c rspunderea elaborrii proiectului bugetului de stat nu corespunde cu rspunderea plții sumelor reclamate în prezenta cauz.
De asemenea, pentru conturarea calitții procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, reclamat de petent în prezenta cauz, arat c, în conformitate cu dispozițiile art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, creditele bugetare aprobate unui ordonator principal de credite prin legea bugetar anual, nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite.
În consecinț, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de ordonator principal de credite, nu are posibilitatea asigurrii fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale ale angajaților proprii. Mai mult, ordonatorul principal de credite în prezenta acțiune este Ministerul Justiției, sens în care Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat s aloce fondurile pentru efectuarea plților pretinse.
Consider c nu are calitate procesual pasiv, deoarece stabilirea și acordarea diferitelor sporuri aferente unui raport de munc constituie un atribut exclusiv ce aparține angajatorului, care în cazul de faț nu este Ministerul Economiei și Finanțelor.
În speț, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezult din raportul de drept material dedus judecții, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea c sumele respective urmeaz s fie incluse în buget de ctre Ministerul Economiei și Finanțelor, care are competența de a coordona responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, nu este de natur s confere acestuia calitatea procesual pasiv în cauz.
Ca urmare, se solicit admiterea recursului și a excepției lipsei calitții procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9, 3041Cod procedur civil.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constat c ambele recursuri sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Justiției, prin Decizia nr.21/10.03.2008 dat în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunț în sensul c: "În interpretarea și aplicarea unitar a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autoritții judectorești, republicat: Constat c judectorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihic, calculat la indemnizația brut lunar, respectiv salariul de baz brut lunar și dup intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobat prin Legea nr.334/2001".
Potrivit dispozițiilor art.392 alin.3 teza a II-a Cod procedur civil: "Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe".
Prin raportare la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu se poate reține c sentința dat de tribunal este nelegal ori c instanța ar fi depșit atribuțiile puterii judectorești. Recurentul fiind în culp pentru neplata drepturilor salariale datoreaz reclamantei și prejudiciul cauzat prin întârziere la executare conform art.1088 civil.
Cât privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel reține c acesta are calitate procesual pasiv în cauz.
Astfel, potrivit art.49 din Legea 500/2002, creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dup deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare și/sau alimentarea cu fonduri a conturilor deschise pe seama acestora.
Reclamantele nu au solicitat obligarea direct a Ministerului Economiei și Finanțelor la plata drepturilor bnești ce fac obiectul acțiunii, pentru a se analiza raporturile de dreptul muncii dintre cele dou prți. Obligația stabilit în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor s-a fcut prin raportare la dispozițiile art.49 din Legea 500/2002 și art.1 din OUG22/2002.
Raportat tuturor considerentelor expuse, Curtea de Apel, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod procedur civil, va respinge ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și va menține sentința atacat ca fiind legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentanți legali, împotriva sentinței civile nr.80/23.01.2008/a Tribunalului Iași, sentinț pe care o menține.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi, 13.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
Grefier
Red.
Tehnored.
28.05.2008 - 2 ex.
TRIBUNALUL IAȘI:-
-
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
