Pretentii civile. Speta. Decizia 315/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 315/R-CM
Ședința publică din 08 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu judecător
JUDECĂTOR 2: Constantina Duțescu
Judecător - -
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de, HG, și, împotriva deciziei nr.41/R-CM din 22 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit contestatorii și intimații Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice-DGFP V, Curtea de APEL PITEȘTI, Tribunalul Vâlcea, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este scutită de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea ei.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față:
La data de 17.03.2008 reclamanții, HG, și au formulat contestație în anularea deciziei nr.41/R-CM din 22.01.2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI.
Se arată în cererea de precizare a contestației formulată la data de 26.03.2008, că prin decizia de mai sus s-a pronunțat o soluție greșită cu privire la recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, ca urmare a unor greșeli materiale evidente, în legătură cu aspectele formale referitoare la judecarea recursului.
Admițând recursul declarat de Ministerul Justiției instanța înlăturat ca fiind prescris dreptul pretins prin acțiune aferent perioadei 1.01.2001 - 15.05.2004, apreciind că este aplicabil termenul de prescripție de 3 ani prev. de art.283 al.1 lit.c din Codul muncii, fără a se face o apreciere sau analiză cu privire la momentul care a marcat începutul cursului prescripției. Instanța a apreciat că dreptul reclamanților este parțial prescris, fără a avea în vedere că la dosar exista un raport de expertiză contabilă care releva faptul că, sporul de vechime solicitat începând cu data de 1.01.2001 este accesoriu unui serviciu prestat și constituie un drept de creanță care se încadrează în noțiunea de bunuri vizat de art.1 din protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Pe de altă parte nu s-a avut în vedere că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXXVI din 7.05.2007 a stabilit dreptul magistraților la spor de vechime în muncă și marchează începutul termenului de prescripție.
Instanța nu a avut în vedere nici actele de întrerupere a cursului prescripției - acte de recunoaștere a dreptului emanate de la debitor - deși acestea au fost făcute publice prin mijloacele de comunicare în masă, existând și dovezi la dosar.
Față de cele arătate se solicită admiterea contestației în anulare, cu anularea deciziei atacate și rejudecarea în fond a recursurilor declarate, în sensul respingerii acestora.
În drept, contestația a fost întemeiată pe disp.art.318 teza I, Cod procedură civilă.
Contestația formulată urmează fi respinsă. Prin decizia civilă nr.41/R-CM din 22.01.2008 atacată cu contestație în anulare, s-a admis recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.943 din 12.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, care a fost modificată în parte, în sensul că s-a înlăturat ca prescrisă perioada 1.01.2001 - 15.05.2004.
S-a reținut că reclamanții - contestatori au formulat acțiune pentru plata de drepturi bănești la data de 15.05.2007, dată față de care pârâtul Ministerul Justiției putea fi obligat la plata acestor drepturi începând cu data de 15.05.2004.
Reclamanții arată prin contestația în anulare de față că, la pronunțarea deciziei de mai sus instanța a săvârșit o eroare materială reținând ca prescrisă perioada respectivă.
Potrivit art.318 teza I Cod procedură civilă, invocat ca temei de drept a contestației de față, hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
că o hotărâre dată în recurs poate fi retractată dacă a fost rezultatul unei greșeli materiale, textul se referă la erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară o reexaminare a fondului sau o reapreciere a probelor. Legea nu a urmărit să deschidă părților calea recursului la recurs care să fie soluționat de aceeași instanță sub motivul greșitei stabiliri a situației de fapt.
Greșelile de judecată săvârșite de către instanța care soluționează recursul nu pot fi îndreptate pe calea contestației în anulare.
Pe de altă parte, contestația în anulare prev. de art.318 Cod procedură civilă este o contestație specială, care urmărește neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele referitoare la problemele de fond, urmărindu-se repunerea părților în drepturile care le-au fost nesocotite.
În speță, contestatorii consideră că termenul de la care începe să curgă prescripția privind drepturile salariale solicitate este altul decât cel reținut de instanță, situație în care nu se poate aprecia că respingerea ca prescrisă perioadei respective ar fi rezultatul unei erori materiale, ci a modului în care instanța a înțeles să aplice dispoziția legală cu privire la calcularea termenului.
Motivul invocat de recurenți fiind legat de o greșeală de judecată, de apreciere a termenului sau de interpretare a unor dispoziții legale nu poate fi apreciat ca o eroare materială în sensul prevăzut de art.318 teza I Cod procedură civilă.
Greșeala materială poate consta în neobservarea de către instanță a unui act de procedură. Când însă instanța cunoscut existența și conținutul actului și a făcut asupra lui apreciere, nu mai poate fi vorba de o greșeală materială în sensul legii, ci eventual, o greșeală de judecată, care nu se poate îndrepta de aceeași instanță, prin retractarea propriei sale hotărâri.
Față de cele arătate, contestația în anulare de față urmează fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECI DE
Respinge contestația în anulare formulată de, HG, și, împotriva deciziei nr.41/R-CM din 22 ianuarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8.04.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex/9.04.2008.
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Constantina Duțescu
