Pretentii civile. Speta. Decizia 316/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 316
Ședința publică de la 13 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Nelida Cristina
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de muncă privind recursul formulat de MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 417 din 12.03.3008 a Tribunalului Iași (dosar nr-), intimați fiind, CURTEA DE APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la prim termen și că s-a solicitat judecata în lipsă de către recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Instanța constată recursul declarat în termen și motivat. Având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă, mai constată recursul în stare de judecată și rămâne în pronunțare cu privire la acesta.
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față.
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr. 866/99/25.02.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI, TRIBUNALUL IAȘI și Ministerul Finanțelor Publice solicitând obligarea primilor trei pârâți să-i plătească drepturile salariale reprezentând îndemnizația lunară de 10% din salariul lunar brut, începând cu data de 28 ianuarie 2008 și în continuare, până la prevederea acestor drepturi pentru tot personalul auxiliar de specialitate, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, dispozițiile art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007, sunt discriminatorii, mai întâi între grefierii indemnizați cu 10% și restul grefierilor, dar și între aceiași grefieri care, inițial, erau indemnizați la fel, prin Legea nr. 50/1996, pentru ca prin nr.OG 8/2007 să fie scoși din această categorie și incluși în categoria grefierilor care nu beneficiază de indemnizația de 10%.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, Ministerul Justiției a solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată.
Prin sentința civilă nr.417 din 12.03.2008, TRIBUNALUL IAȘIa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât și a admis acțiunea formulată de reclamanta, pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL IAȘI și TRIBUNALUL IAȘI fiind obligați să plătească reclamantei o despăgubire de 10% din salariul de bază aferent perioadei 28.01.2008-12.03.2008, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Prin aceeași hotărâre, pârâții au fost obligați să plătească reclamantei despăgubiri în cuantum de 10% din salariul de bază și în continuare, până la încetarea stării de discriminare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice în prezenta cauză este întemeiată întrucât pârâtul a fost chemat în judecată chiar pentru a plăti reclamantei despăgubiri rezultate din raporturile de muncă.
Pe fondul cererii, s-a reținut că aceasta este întemeiată pentru următoarele motive:
Art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 statuează că: " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități. De aceeași indemnizație beneficiază și conducătorii de carte funciară".
Prevederile legale citate mai sus au fost reanalizate de legiuitor și, prin art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007, s-a reglementat că: " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități".
Reclamanta este încadrată pe funcția de grefier la Tribunalul Iași și în perioada menționată în acțiune nu a îndeplinit nici una din funcțiile enumerate de art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 sau art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007, indemnizate cu 10% în plus la salariu.
S-a reținut astfel, că disp.art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996 și art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 sunt discriminatorii, mai întâi între grefierii indemnizați cu 10% și restul grefierilor dar și între aceiași grefieri care, inițial, erau indemnizați la fel, prin Legea nr. 50/1996, pentru ca prin nr.OG 8/2007 să fie scoși din această categorie și incluși în categoria grefierilor care nu beneficiază de indemnizația de 10%.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Justiției, criticând hotărârea pronunțată de prima instanță ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Astfel, se arată că, potrivit art. 19 alin. 3 din Legea nr. 50/1996, " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut, calculată în raport cu timpul respectiv lucrat în aceste activități".
Prin art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007 se precizează că: " care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din salariul de bază, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste activități".
Recurentul arată că beneficiază de procentul de 10% din salariul brut numai personalul auxiliar prevăzut în mod expres de aceste dispoziții și numai în raport cu timpul efectiv lucrat în activitățile enumerate.
Totodată, prin art. 38 alin. (2), art. 42 alin. (2) și art. 48 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, se dispune: "Personalul este repartizat pe secții și compartimente de activitate de către președintele instanței, potrivit nevoilor acestora, iar în cadrul secției de către președintele secției."
"Atribuțiile personalului din compartimentele auxiliare ale instanțelor sunt cuprinse în fișele posturilor".
"Președintele instanței stabilește, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe secții, în raport cu pregătirea profesională și cu experiența fiecăruia".
Prin fișa postului se stabilesc atribuțiile personalului repartizat prin ordin de serviciu al președintelui instanței pe secții și compartimente de activitate.
În vederea acordării indemnizației de 10% din salariul brut prevăzută de art. 19 din Legea nr. 50/1996, respectiv de art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007, persoana care are stabilite atribuții în fișa postului dintre cele menționate de dispozițiile articolului menționat, completează un raport în care precizează atribuția îndeplinită cât și timpul efectiv lucrat, referat care se confirmă de superiorul acestuia; în baza acestui referat se completează pontajul lunar, compartimentul economic efectuând plata în funcție de timpul efectiv în care a desfășurat activitatea respectivă.
Recurentul mai arată că motivarea instanței de fond, bazată pe raționamentul că, în cadrul aceleiași profesii deosebirile de natură salarială justificate pe temeiul volumului de muncă ori complexității sarcinilor de serviciu, dau naștere unui tratament diferențiat nelegal, este eronată.
După cum a statuat, în mod constant, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a putea vorbi de discriminare, situațiile în discuție trebuie să fie comparabile - adică persoane aflate în situații analoage sau comparabile.
Mai mult, chiar dacă cele două situații sunt comparabile, Curtea a statuat că este permisă distincția între astfel de situații dacă există o justificare obiectivă și rezonabilă sau, altfel spus, diferențierea urmărește un scop legitim și respectă un raport de proporționalitate între scop și mijloacele utilizate.
Se mai arată că, în materie de salarizare, existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizată nu doar prin prisma calității de personal auxiliar - criteriul este mult prea general, având în vedere că atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii de grefieri sunt diferențiate în funcție de funcția ocupată; spre exemplu, există grefieri (așa numiții grefieri de ședință), grefieri informaticieni, grefieri statisticieni, grefieri arhivari,ci,și din punctul de vedere al reglementărilor privind organizarea judiciară cu incidență în ceea ce privește cerințele necesare pentru ocuparea unei anumite funcții, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora. În acest sens, spre deosebire de categoria magistraților, în cadrul categoriei personalului auxiliar de specialitate atribuțiile sunt delimitate și stabilite în mod concret prin fișa postului.
Recurentul consideră că diferențierea de salarizare dată de acordarea sporului de 10% nu este arbitrară, ci are la bază criterii obiective.
Examinând dispozițiile Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea precum și prevederile Legii nr. 50/1996 și ale nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar, recurentul susține că legiuitorul a înțeles să atribuie anumitor categorii de grefieri un beneficiu salarial, concretizat într-un spor de 10%, motivat de complexitatea atribuțiilor de serviciu, de responsabilitățile ce implică îndeplinirea acestor atribuții - spre exemplu, activitatea grefierilor de la compartimentul executări penale - precum și volumul de muncă.
Mai mult, chiar dacă s-ar putea reține "situația comparabilă", premisa necesară pentru a putea vorbi de o discriminare, în concordanță cu art. 14 din Convenție și, nr. 137/2000, recurentul consideră că acordarea sporului de 10% urmărește un scop legitim, justificat prin argumentele expuse anterior și respectă un raport de proporționalitate între scop și mijloacele utilizate - în acest sens trebuie observat procentul relativ redus al sporului.
Curtea Constituțională, mai arată recurenta, a statuat, în repetate rânduri, că instituirea unor reguli speciale în considerarea unor situații deosebite, atâta timp cât instituirea acestor reguli nu se face în mod discriminatoriu, nu contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, precum și faptul că art. 16 din Constituție vizează "egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea, în favoarea acestora, a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui".
Se mai invocă și faptul că, prin Hotărârea nr.333/08.10.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a stabilit că acordarea indemnizației de 10% din salariul brut personalului auxiliar care participă la efectuarea actelor de executare penală, a actelor privind procedura falimentului, nu constituie o faptă de discriminare conform nr.OG137/2000.
Recurentul mai invocă și dispozițiile art.304 pct.4 din Codul d e procedură civilă, arătând că, prin hotărârea pronunțată, prima instanță a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Recursul formulat în cauză de Ministerul Justiției, prin reprezentant legal, este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin Legea nr. 50/1996 (art. 19 alin.3) se reglementează acordarea unui spor de 10% din salariul brut, calculat în raport cu timpul efectiv lucrat pentru "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a averii".
Ulterior, prin nr.OG 8/2007 (art. 3 alin.8), acest text a suferit modificări în sensul că de acest spor beneficiază doar "grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de executare penală și executare civilă".
Plata acestui spor se face persoanelor menționate în textele citate, după procedura prevăzută de art. 38 alin. 2, art. 42 alin. 2 și art. 48 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea nr. 387/2007.
Curtea constată că instanța de fond a reținut corect existența unei discriminări create de legiuitor între grefierii menționați în textele anterior arătate și ceilalți grefieri din alte compartimente sau care participă la ședințele de judecată. Dispozițiile art. 1 alin. 3 și 2 din nr.OG 137/2000 sunt pe deplin aplicabile.
Din argumentarea deciziei nr. 294/2001 a Curții Constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, relativă la violarea Convenției din perspectiva art. 14 referitor la discriminare, se reține că, într-adevăr, așa după cum susține și Ministerul Justiției, legiuitorul național poate institui tratamente juridice diferite pentru situații diferite și că diferența de tratament devine discriminare numai atunci când autoritățile statale introduc distincții între situații analoage și comparabile fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă și obiectivă.
În speță, Curtea constată că grefierul care participă la activități din cele menționate în art. 19 alin. 3 din legea nr. 50/1996 și ulterior, prin abrogarea acesteia, de art. 3 alin. 8 din nr.OG 8/2007, se află într-o situație analogă și comparabilă cu grefierii de ședință și cu cei care-și desfășoară munca în alte compartimente din cadrul instanțelor judecătorești.
În acest context, Curtea reține că, în lipsa unei justificări rezonabile și obiective, diferența de tratament juridic între situații similare și comparabile constituie o evidentă discriminare. Complexitatea atribuțiilor de serviciu, responsabilitățile ce le implică activitățile desfășurate de grefierii beneficiari ai sporului de 10% prin actele normative menționate nu pot fi reținute ca argumente ale unor criterii obiective care să explice distincția salarială.
Nu în ultimul rând, Curtea constată că nu există temei a se considera că diferența de tratament salarial urmărește un scop legitim, iar raportul de proporționalitate dintre scop și mijloacele utilizate ar fi lipsit de importanță, câtă vreme există disproporționalitate între interesul general (organizarea judiciară) și interesul individual (dreptul grefierilor la salariu egal).
Se mai reține că Hotărârea nr.333/08.10.2007 a Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nu este obligatorie pentru instanța de judecată investită cu o cerere formulată în temeiul art.27 din nr.OG137/2000.
Întrucât acordarea de despăgubiri persoanelor discriminate și restabilirea situației anterioare, sunt prerogative acordate instanțelor judecătorești prin art.27 din nr.OG137/2000, nu se poate reține că, prin hotărârea pronunțată, prima instanță ar fi depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează să se respingă recursul formulat de pârâtul Ministerul Justiției, prin reprezentant legal și să se mențină hotărârea pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției, prin reprezentant legal, împotriva sentinței civile nr.417 din 12.03.2008 pronunțată de TRIBUNALUL IAȘI, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13.05.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Tehnored.:
2 ex.-15.01.2008
Jud. fond- TRIBUNALUL IAȘI -;
- .
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Carmen Bancu, Nelida Cristina
