Pretentii civile. Speta. Sentința 36/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 36/F-CM
Ședința publică din 20 Ianuarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paulina Ghimișliu JUDECĂTOR 2: Laura Ioniță Cristina Elena
Judecător - -
Asistent judiciar - -
Asistent judiciar
Grefier
S-a luat în examinare pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE SI JUSTIȚIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPTIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ -SERVICIUL CONTABILITATE, având ca obiect drepturi bănești, precum și cererile de chemare în garanție formulate de Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva Ministerului Finanțelor.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit reclamantul, pârâți și pârâtul-chemat în garanție.
Procedura este legal îndeplinită.
Acțiunea și cererea de chemare în garanție sunt scutite de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Având în vedere că s-a solicitat judecarea în lipsă, curtea constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea ei.
CURTEA
Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- pe rolul Curții de APEL PITEȘTI, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ - Serviciul Contabilitate, solicitând instanței ca, prin sentința ce o va pronunța, să îi oblige pe pârâți să îi plătească sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 16.11.2007 și în continuare, actualizat cu indicele de inflație la data plății efective, să includă acest spor pe statul de plată, să vireze efectiv sumele respective și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului. A mai solicitat reclamantul obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor să aloce fondurile necesare efectuării plății. A mai solicitat, de asemenea, achitarea unei amenzi civile de 50 lei/zi de întârziere până la executarea obligației stabilită în sarcina pârâților, precum și plata daunelor morale în cuantum de 100.000 lei reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a neplății drepturilor salariale.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin decizia nr.XXI pronunțată în dosarul nr.5/2008, ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în Secții Unite a admis recursul în interesul legii și a constatat că sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică se cuvine procurorilor și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Mai arată reclamantul că prin sentința civilă nr.762/CM/16.11.2007 a Tribunalului Argeș, irevocabilă prin decizia nr.167/R-CM/26.02.2008 a Curții de APEL PITEȘTIi -a fost acordat acest drept până la data de 16.11.2007, iar ca urmare a pronunțării recursului în interesul legii, i-a fost recunoscut acest drept și pentru viitor.
Prin întâmpinarea formulată (filele 26-28), pârâtul Ministerul Finanțelor a invocat lipsa calității sale procesuale pasive, arătând că nu are calitatea de angajator al reclamantului și că atribuțiile sale sunt expres prevăzute prin Legea nr.500/2002. A mai susținut pârâtul că legea bugetului de stat nu poate fi modificată decât tot printr-o lege, iar nu printr-o hotărâre judecătorească.
Prin întâmpinarea formulată (filele 32-35), pârâta Direcția Națională Anticorupție a arătat că sentința civilă nr.762/CM/2008 a Tribunalului Argeș nu îi este opozabilă, astfel că nu o poate executa și că nu are cuprins în bugetul propriu sume cu această destinație. De asemenea, pentru pretențiile formulate împotriva sa, a solicitat instanței să facă aplicarea dispozițiilor art.329 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea formulată (filele 58-66), pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție a solicitat respingerea acțiunii, arătând că acest spor se cuvine reclamantului numai până la data de 3.02.2007, când a intrat în vigoare nr.OUG8/2007, act normativ care a abrogat expres Legea nr.50/1996. Pe cale de consecință, nu se pune problema includerii pe statul de plată a acestui spor. De asemenea, nu se cuvine acordarea pe viitor a acestui drept, întrucât în acest fel instanțele ar adăuga la legea specială de salarizare a judecătorilor și procurorilor.
A mai arătat pârâtul că trebuie respins capătul de cerere privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului, întrucât ceea ce trebuie înscris în acest carnet este retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi incluse în aceasta, or sporul solicitat de reclamant se adaugă la retribuția tarifară de încadrare, fără a se încadra în aceasta.
A mai susținut pârâtul că nu se poate dispune plata actualizată a acestor drepturi bănești, întrucât angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale acordate.
În fine, pârâtul a solicitat respingerea capetelor de cerere privind amenzii civile și a daunelor morale, apreciind că nu se poate reține culpa angajatorului.
Prin întâmpinarea formulată (filele 82-85), pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTIa solicitat instanței ca, în legătură cu primul capăt de cerere să facă aplicarea Deciziei nr.XXI/2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție. A solicitat respingerea cererii de actualizare a sumelor, cu motivarea că angajarea cheltuielilor din bugetul de stat se poate face numai în limita creditelor bugetare anuale aprobate, deci numai prin intervenția legiuitorului și a solicitat, de asemenea, respingerea capătului de acțiune privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamanților, cu motivarea că sporul solicitat în acțiune se adaugă și nu se include în retribuția tarifară, iar potrivit art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976, în carnetul de muncă trebuie înscrise retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta.
Pârâții Direcția Națională Anticorupție (filele 43-46), MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție (filele 55-57) și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI (filele 80-81) au formulat cereri de chemare în garanție împotriva Ministerului Finanțelor, solicitând ca, în situația admiterii acțiunii, să ia act de obligativitatea inițierii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2009.
Din actele dosarului, instanța reține următoarele:
În conformitate cu art.137 Cod procedură civilă, instanța va analiza cu prioritate excepțiile invocate de pârâți.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor, Curtea constată că între acest pârât și eclamantă nu există raporturi juridice de muncă, atribuții privind salarizarea reclamantei având ceilalți pârâți.
Potrivit art.131 alin.1 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, ctivitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat, însă onform prevederilor art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, rolul Ministerului Finanțelor este numai acela de a elabora proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare. De asemenea, onform art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005 această instituție gestionează și proiectul legii de rectificare bugetară.
Potrivit artr.18 și 20 din lege ordonatorii principali de credite sunt miniștrii de resort, iar Guvernul asigură realizarea politicii fiscal-bugetare, elaborând proiectelor bugetare anuale și examinând execuția bugetară.
Dispozițiile art.19 din lege prin care se statornicesc atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor cu privire la pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobările contului general de execuție, au ca punct de pornire proiectele ordonatorilor principali de credite, astfel încât Ministerul Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea constată că reclamantul, a fost numit în data de 26.06.2007 procuror la. Pitești, conform Hotărârii nr.174/2007, exercitând această funcție până la data de 15.07.2008, dată la care a fost transferat la cerere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești. Aceste aspecte rezultă din carnetul de muncă al reclamantului (filele 94-104).
Prin sentința civilă nr.762/CM/16.11.2007 pronunțată de TRIBUNALUL ARGEȘ în dosarul nr-, irevocabilă, (filele14-17) a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul împreună cu alte persoane și au fost obligați pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ARGEȘ să plătească reclamantului sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică pentru perioada 1.10.2004 și până la data pronunțării sentinței, adică până la data de 16.11.2007.
Prin prezenta acțiune reclamantul a solicitat acordarea acestui spor în continuare, începând cu data de 16.11.2007 la zi și pentru viitor.
În ceea ce privește sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, el a fost reglementat de art.47 din Legea nr.50/1996, text în conformitate cu care "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin Decizia nr. XXI/10.03.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în dosarul nr.5/2008 a fost admis recursul în interesul legii și s-a constatat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Deciziile pronunțate în recurs în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă, motiv pentru care Curtea îi va obliga pe pârâții M și să plătească sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% reclamantei începând cu data de 1.04.2008.
Instanța nu poate reține apărarea pârâtului MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție în sensul că acest spor se cuvine reclamantului numai până la data de 3.02.2007, când a intrat în vigoare nr.OUG8/2007, (act normativ care a abrogat expres Legea nr.50/1996). Astfel, din interpretarea literală și sistematică a prevederilor art.1 și art.30 din nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, rezultă că sunt abrogate de la data intrării în vigoare a acestui act normativ dispozițiile Legii nr.50/1996, cu modificările și completările ulterioare, însă numai cele referitoare la salarizarea acestei categorii de personal.
Ca atare, instanța va admite acțiunea și îi va obliga pe pârâți să plătească reclamantului sporul de 50% începând cu data solicitată în acțiune, pentru perioada 16.11.2007-15.07.2008 drepturile bănești urmând a fi plătite de pârâtul A, care a avut calitatea de angajator.
De asemenea, instanța îi va obliga pe pârâți să includă acest spor pe statul de plată al reclamantului.
În ceea ce privește cererea reclamantului privind acordarea și pentru viitor a acestor drepturi salariale, curtea o apreciază ca întemeiată.
Astfel, salariul este o prestație periodică, iar art.110 alin.2 Cod procedură civilă permite solicitarea înainte de termen a unei prestații periodice, instituind practic o excepție de la regula potrivit căreia drepturile solicitate printr-o acțiune trebuie să fie actuale, urmând bineînțeles ca hotărârea obținută să fie pusă în executare la împlinirea termenului.
Mai mult, în privința sporului de 50%, instanța constată că, în decizia sa, ÎNALTA CURTEa stabilit că acest spor se cuvine și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.324/2001, fără a stabili și o dat limită, de la care acest spor nu s-ar mai cuveni, ceea ce înseamnă că el se cuvine și în prezent. De altfel, nici în prezent art.47 din Legea nr.50/1996 nu a fost abrogat, astfel că el trebuie aplicat în continuare.
Pentru acest drept salarial, instanța va face aplicarea dispozițiilor art.161 alin.4 Codul muncii, apreciind că se impune acordarea drepturilor bănești actualizate cu rata inflației la data plății efective, întrucât este evident prejudiciul produs reclamantului prin neplata acestui sporuri, în noțiunea daunelor-interese prevăzute de lege trebuind inclusă noțiunea de actualizare, în speță, cu indicele de inflație.
Actualizarea cu indicele de inflație se justifică prin necesitatea realizării unei corelații între salariul real și salariul nominal de care reclamantul ar fi beneficiat la momentul în care angajatorii datorau drepturile bănești și momentul în care aceste sume de bani au intrat efectiv în patrimoniul beneficiarilor, știut fiind că funcția principală a indexării este atenuarea efectelor inflației asupra nivelului de trai.
Este adevărat că nu se pot face cheltuieli de către pârâții MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI decât în limita bugetului anual aprobat și repartizat acestuia, însă după rectificarea bugetului și alocarea de către Ministerul Finanțelor a fondurilor necesare plății drepturilor salariale solicitate în acțiune, MINISTERUL PUBLIC va avea fondurile necesare și își va putea executa obligația de plată a drepturilor salariale către reclamantă.
Cu privire la cererea reclamantului privind înscrierea acestor drepturi salariale în carnetul de muncă al reclamantului, instanța reține că in dispozițiile art.1 alin.1 și 2 ale Decretului nr.92/1976, rezultă că în carnetul de muncă se înscriu, printre altele datele cu privire la retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta, recompensele și orice alte situații care, potrivit dispozițiilor legale, se menționează în carnetul de muncă.
Pe de altă parte conform art.155 Codul muncii salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile precum și alte adaosuri.
Rezultă așadar că, față de dispozițiile arătate mai sus, în carnetul de muncă ale reclamantului trebuie inclus și sporul de 50% ce face obiectul prezentei acțiuni, urmând a fi admis și acest capăt al acțiunii.
Curtea apreciază ca nefiind întemeiat petitul acțiunii privind aplicarea amenzii civile de 50 lei pe zi de întârziere.
Astfel, conform art.5803cod procedură civilă, în faza de executare, dacă debitorul unei obligații intuituu personae nu și-a executat obligația stabilită în sarcina lui printr-un titlu executoriu, creditorul poate sesiza instanța de judecată, pentru ca aceasta, prin încheiere irevocabilă, să aplice debitorului o amendă civilă, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației.
Rezultă așadar că procedura instituită de art.5803cod procedură civilă poate fi utilizată doar în faza de executare silită.
De asemenea, curtea va respinge ca nefondată cererea de acordare a daunelor morale, apreciind că reclamantul nu a suferit nici un prejudiciu moral prin neîndeplinirea de către debitor a obligației ce îi revenea. De altfel, în cuprinsul acțiunii reclamantul nici nu a arătat în ce constă acest prejudiciu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea reclamantul, cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, față de pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEȘ, cu sediul în Pitești,-, județul A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județul A MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, și DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, ambele cu sediul în cu sediul în B, str. --- nr.79-81, sector 5.
Obligă pe pârâți să plătească reclamantului drepturi salariale reprezentând spor de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică după cum urmează: pe pârâta Direcția Națională Anticorupție în perioada 16.11.2007-15.07.2008 și pe ceilalți pârâți începând cu 16.07.2008 la zi și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pe pârâți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului și să includă pe statul de plată al acestuia sporul de mai sus.
Respinge capetele din acțiune privind aplicarea amenzii civile și plata daunelor morale.
Respinge acțiunea față de pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR, cu sediul în B,-, sector 5, precum și cererile de chemare în garanție formulate de Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI și de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva Ministerului Finanțelor.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 ianuarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător,
- - - -
Asistent judiciar, Asistent judiciar,
- -
Grefier,
Red. /23.01.2009//8 ex.
Președinte:Paulina GhimișliuJudecători:Paulina Ghimișliu, Laura Ioniță Cristina Elena
