Pretentii civile. Speta. Decizia 371/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 371/2009
Ședința publică de la 02 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - JUDECĂTOR 3: Victor
- grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantele și, împotriva sentinței civile nr.368/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și CURTEA DE APEL ALBA -I împotriva aceleiași sentințe.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnat în încheierea de amânarea pronunțării din data de 26 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul instanței sub dosar nr- reclamanții - și au chemat în judecată pârâții Tribunalul Hunedoara,Curtea de APEL ALBA IULIA, Ministerul Justiției si CNCD solicitând ca prin hotărâre judecătorească:
-să fie obligați pârâții retroactiv începând cu data de 1.01.2007 și în continuare, la plata drepturilor salariale indexate, în cuantum actualizat la rata inflației de la data plății efective, cu următoarele procente de indexare: cu 5% începând cu data de 1.01.2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007; cu 11% începând cu data de 1.10.2007.
În motivarea cererii, reclamanții în calitate asistenți judiciari, susțin că au fost și continuă să fie discriminați în raport cu judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, ai Curții Constituționale, funcționarii publici, demnitarii și chiar în raport de personalul auxiliar de specialitate.
La data de 31.01.2007 Guvernul României a emis un număr de 3 Ordonanțe simple prin care a dispus majorarea salariului (începând cu 1.01.2007) tuturor demnitarilor, funcționarilor publici și salariaților contractuali ai statului cu excepția magistraților judecători de la curțile de apel, tribunale și judecătorii și a procurilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale și judecătorii.
Singurii magistrați care au primit majorări salariale (asemenea tuturor celorlalți salariați ai statului) de la 1.01.2007 sunt judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii Curții Constituționale, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi.
Prin nr.OG10 din 31.01.2007, articolele 1-4 au fost majorate salariile tuturor salariaților statului (demnitari, funcționari publici, salariați contractuali, inclusiv judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncții săi) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 față de nivelul din luna decembrie 2007; cu 2% începând cu data de 1.04.2007 față de nivelul din luna martie 2007 iar cu 11% începând cu 1.10.2007 față de nivelul din luna septembrie 2007.
Pentru majorarea indemnizațiilor demnitarilor, a judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și adjuncților săi, art.1 al OG 10 face trimitere la anexele II și III la Legea 154/1998, anexe în care sunt menționați aceștia.
Prin nr.OG16 din 31.01.2007 Guvernul a dispus și majorarea drepturilor bănești cu începere de la 1.01.2007 a persoanelor
Tot la 31.01.2007, Guvernul emite și Ordonanța nr.27 prin care majorează și salariile controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, cu aceleași procente în aceleași tranșe și tot cu începere de la 1 ianuarie 2007.
recent Legea nr.232/607.2007 publicată în Monitorul Oficial 474 din 16.07.2007 pentru aprobarea nr.OG6/2007, modificând art.39 în al.2 al acestuia prevede majorări salariale în cotă de 7% aplicată la salariul din 2006 și de 11% cu începere de la 1 octombrie aplicată la salariul din luna septembrie pentru toți funcționarii publici exceptați și de această dată magistrații judecători și procurori.
Reclamanții arată astfel că au fost încălcate dispozițiile art.1 alin.2 lit.e pct.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea, art.5 Codul muncii și dispozițiile Protocolului 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Justiției solicită respingerea ca inadmisibilă a acțiunii întrucât tinde la modificarea actelor normative și acordarea altor drepturi decât cele stabilite prin lege, în condițiile în care drepturile la care reclamanții fac trimitere sunt majorări salariale ce se acordă personalului bugetar în temeiul legilor speciale de salarizare.
Prin sentința civilă nr.368/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost admisă în parte. Au fost obligați pârâții în solidar la plata în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, sumă care urmează a fi actualizată cu rata inflației începând cu data nașterii dreptului material până la data plății. A fost obligată pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant. A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâtului ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții în calitate de asistenți judiciari in cadrul Tribunalului Hunedoara beneficiază de prevederile OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr.45/2007.
În preambul acestui act normativ se enunță în sinteză, scopul care a determinat adoptarea reglementărilor legale pe baza și în executarea cărora actul fost emis.
Astfel, nr.OUG27/2006 a fost adoptată având în vedere că asigurarea salarizării adecvate și nediscriminatorii judecătorilor și procurorilor este prevăzută la cap.VI pct.3.3 din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin nr.HG232/2005.
Prin nr.HG232/2005 se prevedea că aspectele economice - financiare se reflectă și asupra salarizării personalului din sistemul judiciar iar garantarea independenței puterii judecătorești se realizează și prin asigurarea renumerației adecvate a magistraților, respectiv plata drepturilor salariale ale acestora, așa cum au fost prevăzute de lege și aplicarea acestor prevederi în mod nediscriminatoriu în toate sectoarele de activitate.
Conform art.3 din nr.OG27/2006 judecătorii si asistenții judiciari beneficiază de o indemnizație de încadrare brută lunară stabilită pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare.
Articolul 35 prevedea actualizarea prin aplicarea indexărilor, acordate în conformitate cu prevederile legale a indemnizațiilor brute.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Legea nr.45/2007 pentru aprobarea OUG nr.27/2006 publicată în Monitorul Oficial nr.169/9.03.2007 abrogă dispozițiile art.35, însă în luna ianuarie 2007 dispoziția legală privind actualizarea prin indexare era în vigoare.
Eliminarea doar a magistraților de la această indexare, în condițiile în care toate categoriile de salariați bugetari au beneficiat de aceste indexări în anul 2007, constituie un tratament discriminatoriu care contravine principiului egalității în drepturi instituit prin art.16 din Constituția României și o nerespectare a prevederilor legale instituite prin art.35 din nr.OUG27/2006.
De asemenea potrivit art.21 alin.1 din nr.OG137/2000 aprobată prin Legea nr.27/2004, în toate cazurile când se constată existența unei discriminări din cele prevăzute expres în acest act normativ, persoanele interesate își pot manifesta interesul și au dreptul să solicite despăgubiri corespondente și proporționale cu prejudiciul suferit.
Instanța a reținut și faptul că textul art.14 din CEDO completat prin Protocolul 12 intrat în vigoare la data de 01.04.2005, care prevede în art.1 pct.1, interdicția generală a discriminării, aceasta ca o obligație pozitivă a statelor, beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare în condițiile în care nu există un scop legitim.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.35 din nr.OUG27/2006 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanți și a dispus obligarea în solidar a pârâților la plata fiecărui reclamant a drepturilor salariale indexate cu procentul de 5% începând cu data de 01.01.2007 și în continuare.
În aplicarea principiului nominalismului monetar, instanța a dispus ca suma restantă să fie actualizată cu rata inflației până la data plății efective.
Referitor la cererile privind indexarea salarială în procent de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007, instanța le-a respins ca neîntemeiate, având în vedere dispoziția expresă de abrogare a art. 35 din nr.OUG27/2006 cuprinsă în Legea nr.45/2007, competența de a reconsidera poziția față de drepturile salariale ale reclamanților nu revine instanței de judecată, fiind o competență exclusiv a legiuitorului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL ALBA IULIA.
Reclamanții au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive au arătat că abrogarea art.35 din Legea nr.45/2007 nu înlătură dreptul lor de a le fi indexate drepturile salariale cu 2% începând cu 01.04.2007 în raport cu luna martie 2007 și cu 11% începând cu 01.01.2007 în raport cu luna septembrie 2007, în speță fiind dovedită existența faptelor de discriminare directă asupra categoriei profesionale din care fac parte.
Reclamanții apreciază că se află în situații comparabile cu persoanele la care se referă nr.OG65/2007, nr.10/2007 și nr.16/2007, în sensul că sunt salarizați de la bugetul de stat, putând beneficia de creșteri salariale acordate prin acte normative și nu există un scop legitim care să ducă la înlăturarea lor de la beneficiul creșterilor salariale prevăzute de nr.OG10/2007.
Prevederile legale prin care se acordă indexarea anuală doar pentru unele categorii de angajați bugetari au caracter discriminatoriu în sensul prevederilor normelor interne și internaționale în materie.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a cererii de chemare în judecată.
În expunerea de motive arată că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești. Reclamanții sunt salarizați în temeiul unei legi speciale, neputând beneficia de alte drepturi decât dacă sunt prevăzute expres în favoarea lor. Admiterea în parte a acțiunii reprezintă o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești. Prin acordarea unor drepturi neprevăzute de lege instanța de fond a depășit limitele puterii judecătorești și și-a abrogat atribuții de legiferare.
Pârâtul apreciază că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și a fost dată cu aplicarea greșită a legii. Câtă vreme nu i se poate reține vreo culpă în ceea ce privește edictarea unor acte normative, Ministerul Justiției nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Nu se poate susține că reclamanții au fost discriminați întrucât nu se află în situații comparabile cui alte persoane retribuite de la buget. Discriminarea nu poate fi analizată decât în privința unor drepturi recunoscute de lege, ceea ce nu este cazul în speță. Reclamanții fac parte din singura categorie profesională care a beneficiat de creșteri salariale substanțiale în anii 2006 și 2007, astfel că decizia de a nu li se acorda majorările sau indexările în 2007 nu constituie o discriminare.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIAa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că în litigiile având ca obiect drepturi salariale ale asistenților judiciari, această calitate o are doar Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite.
Pârâta apreciază că nu are calitatea de angajator al reclamanților și nu are nici o atribuție în privința stabilirii drepturilor salariale ale asistenților judiciari. Curtea de Apel are competența conform legii să elaboreze proiectele de buget anuale pentru instanțele din circumscripția sa și are calitatea de ordonator secundar de credite, însă statele de funcții și drepturile salariale se stabilesc de Ministerul Justiției și sunt comunicate Curților de Apel doar spre conformare și înregistrare în carnetele de muncă.
Deliberând asupra recursurilor de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform prevederilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată următoarele:
Recursurile sunt nefondate.
Astfel, în ce privește recursul Curții de APEL ALBA IULIA care vizează excepția lipsei calității procesual pasive a acestei instituții este de menționat faptul că potrivit art. 47 din Legea nr. 304/2004, curtea de apel are calitatea de ordonator secundar de credite, precum și atribuții în păstrarea și evidența carnetelor de muncă ale magistraților potrivit Decretului nr. Lege nr.92/1976 modificat, așa încât având în vedere și normele incidente prevăzute de Legea nr.130/1999 și art. 296 din Legea nr.53/2003, în mod corect instanța de fond a respins această excepție.
În ce privește recursul pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților este de menționat faptul că prin admiterea, în parte, acțiunii reclamanților instanța de fond nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești și nici nu a nesocotit dispozițiile nr.OUG 137/2000; nefăcând altceva decât să aplice prevederile legale în vigoare la cazul dedus judecății.
Sub acest aspect este de menționat faptul că temeiul juridic al pretențiilor reclamanților - judecători ai Judecătoriei A - admise de instanță îl constituie art. 35 din nr.OG27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției potrivit căruia:" drepturile de salarizare prevăzute de prezenta ordonanță de urgență sunt brute și impozabile: acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexărilor acordate în conformitate cu prevederile legale.
Prevederea legală în vigoare privind creșterile salariale ce s-au acordat începând cu luna ianuarie 2007 este nr.OG 10/31.01.2007 care reglementează o majorare în trei etape a salariilor avute la data de 31.12.2006, categoriilor profesionale indicate de actul normativ, printre care și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, după cum urmează: a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, fata de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, fata de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, care se regăsea de altfel în toate actele normative anterioare privind salarizarea magistraților, valoarea de referință sectorială se actualiza prin indexări stabilite periodic, acoperind astfel indicele de inflație, fiind necesar pentru a se menține o corelație corespunzătoare între salariul nominal și cel real.
Este adevărat că acest art. 35 din nr.OG27/2007 a fost abrogat de pct.17 al art. I din Legea nr. 45/06.03.2007 publicată în Of. nr. 169/ 9.03.2007, dar în luna ianuarie 2007 -care face obiectul acțiunii-erau în vigoare și trebuiau aplicate ca atare, potrivit normei de drept al aplicării imediate a legii civile, regăsită în art.1 Cod civil.
Abrogarea prin lege a ordonanței de guvern nu înlătură, retroactiv, efectele juridice produse de acest act normativ, în speță, abrogarea art. 35 din nr.OG27/2007 prin Legea nr.45/2007, producând efecte doar pentru viitor, respectiv pentru indexările pretinse de 2% începând cu 1 aprilie 2007 și 11% începând cu 1 oct.2007; aspect de altfel, reținut corect, de prima instanța prin admiterea doar în parte a acțiunii.
Ca atare, susținerile recurenților vizând aplicarea greșită a legii de către prima instanță sunt nefondate.
Nefondate sunt, de asemenea și criticile recurentei-reclamante vizând discriminarea între cei care au beneficiat de prevederile nr.Og10/2007 și cei care au fost excluși de la aplicabilitatea acestei norme, deoarece așa cum justificat a reținut prima instanță modul de reglementare prin lege a sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unei categorii de persoane nu constituie discriminare în sensul stabilit de nr.OG137/2000.
În acest sens prin deciziile nr.818 și 819/03.07.2008 a Curții Constituționale prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a statuat că "prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederile cuprinse în alte acte normative".
De asemenea, prin Decizia nr.1325/04.12.2008, Curtea Constituțională a statuat că: înțelesul dispozițiilor nr.OG 137/2000 prin care se conferă instanțelor judecătorești competența de a desființa norme juridice sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative este neconstituțional, întrucât încalcă principiul separației puterilor.
În ce privește recursul reclamanților este de observat faptul că abrogarea art.35 din nr.OG27/2006 s-a realizat, începând cu luna martie 2007, prin Legea nr.45/2007, astfel încât este evident faptul că nu li se mai cuvin majorările salariale cu 2% începând cu data de 01.04.2007 și cu 11% începând cu data de 01.10.2007.
Este eronată susținerea reclamanților în sensul că prin neplata acestor majorări salariale ar fi fost discriminați în raport cu alte categorii de bugetari.
Potrivit art.1 alin.3 din nr.OG137/2000exercitarea drepturilor enunțate în acest text de lege privește persoanele aflate în situații comparabile. Din conținutul acestui text de lege se desprinde concluzia că exercitarea unuor drepturi se referă la modul de aplicare a unor dispoziții legale care instituie acele drepturi, iar nu la examinarea soluțiilor legislative alese de către legiuitor. În afara legii nu se poate vorbi de discriminare în sensul actului normativ amintit.
De altfel, așa cum s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Deciziile nr.818, 819, 820 și 821 din 3 iulie 2008, modul de stabilire prin lege a unor drepturi în favoarea unor categorii profesionale în mod diferit față de alte categorii, ori reglementarea de legiuitor a unor aspecte care țin de statutul profesional al unei categorii, nu este o probleme ce poate fi apreciată din punct de vedere al discriminării, depășind cadrul reglementat de actul normativ în discuție.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art. 82 din Legea nr.168/1999, va respinge recursurile promovate de părți ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamantele și -, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților și pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr.368/2.04.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Thred.
2ex./ 28 Aprilie 2009
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
