Pretentii civile. Speta. Decizia 374/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - drepturi bnești -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 374
Ședința public din 26 martie 2009
PREȘEDINTE: Sas Laura
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții: domiciliat în municipiul S,- A, bloc 11.A,. A,.101Cod.-, jud. S și, domiciliat în S,str. -. - nr.6, bloc 12,. E,.3, jud. S, împotriva sentinței nr. 3 din 5 ianuarie 2009 pronunțat de Tribunalul Suceava - secția civil - în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați Curtea de Conturi a României B și Ministerul Finanțelor Publice
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei dup care, instanța constatând recursul în stare de judecat a lsat cauza în pronunțare.
Dup deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat:
Prin cererea adresat Tribunalului Suceava și înregistrat sub nr- la data de 13.10.2008, reclamanții și au chemat în judecat pe pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin hotrârea ce se va pronunța aceștia s fie obligați s le plteasc drepturile bnești reprezentând contravaloarea tichetelor de mas, actualizate cu indicele de inflație de la data plții efective.
În motivarea acțiunii reclamanta arat c a fost angajata pârâtei în funcția de referent în perioada 21.04.1993 - 01.07.2007, dat de la care au încetat raporturile de munc dintre prți ca urmare a cererii sale de pensionare, dar în acest interval nu a beneficiat de tichete de mas, deși alți angajați din sectorul bugetar beneficiaz de aceste tichete, fapt ce creeaz o situație discriminatoare, inadmisibil.
Reclamantul arat c a fost angajatul pârâtei Curtea de Conturi în funcția de șofer în perioada 12.04.1993 - 12.04.2007 când raporturile de munc au încetat ca urmare a transformrii postului de șofer în cel de administrator.
Precizeaz reclamanții c sunt îndreptțiți la acordarea acestor tichete și c încasarea unor astfel de alocații reprezint o form de protecție privind securitatea muncii, reglementat atât de normele interne respectiv art. 53 din Constituția României, art. 5 alin. 3 din Codul Muncii, cât și de normele internaționale, respectiv art. 14 din Convenția European a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinare Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calitții procesuale pasive și excepția prescrierii dreptului la acțiune pentru perioada 1998 - 2004, susținând c nu are calitatea de ordonator de credite, iar raportul juridic dedus judecții este unul de dreptul muncii.
Curtea de Conturi a României de asemenea a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune iar pe fond faptul c pentru anii 2003 - 2008 în bugetele Curții de Conturi a României nu au fost prevzute sume în vederea acordrii tichetelor de mas pentru nici o categorie de personal, funcționari publici sau contractual.
De asemenea pârâta a formulat și o cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice artând c deși Ministerul Finanțelor Publice nu este pltitorul direct al drepturilor pretinse de reclamanții, are atribuții potrivit art. 19 lit. "b" din Legea nr.500/2002 de a dispune msurile necesare pentru aplicarea politicii bugetare fiscale iar potrivit art.28 din aceeași lege de a elabora proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor.
Prin sentința civil nr.3 din 5.01.2009, Tribunalul Suceavaa respins excepția lipsei calitții procesuale pasive invocat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ca nefondat, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune, a respins ca prescrise drepturile pretinse pentru perioada anterioar datei de 13.10.2005, respins ca nefondat acțiunea cu privire la drepturile solicitate ulterior datei de 14.10.2005 și a respins ca nefondat cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pentru a hotrî astfel prima instanț a reținut c de vreme ce Ministerul Economiei și Finanțelor Publice este cel care are ca atribuții elaborarea proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificrile corespunztoare și alimentând cu fonduri conturile pârâtei, nu este dat excepția lipsei calitții procedurale pasive a acestui pârât, respectiv a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune instanța a reținut c potrivit dispozițiilor art.283 lit. c din Codul Muncii drepturile pretinse de reclamanți sunt prescrise pentru perioada anterioar datei de 13.10.2005.
Referitor la drepturile solicitate ulterior datei de 14.10.2005, tribunalul a reținut în esenț c reclamanții nu au dovedit c angajatorul a avut în buget prevzute sumele de bani necesare acordrii tichetelor de mas.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și, care au criticat soluția ca fiind nelegal și au solicitat schimbarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulat.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții au artat c au fost angajați cu contracte individuale de munc pe durat nedeterminat de Curtea de Conturi a României, fapt ce îi îndreptțește s devin beneficiarii Legii 142/1998 în sensul acordrii tichetelor de mas, cu atât mai mult cu cât autoritțile publice în calitate de ordonatori principali de credite au posibilitatea s prevad fonduri speciale pentru acordarea acestora, ținându-se seama și de caracterul și natura acestor tichete, care reprezint msuri de protecție ale salariaților, pentru asigurarea securitții muncii și a unor condiții optime la locul de munc.
Precizeaz recurenții c posibilitatea acordrii tichetelor de mas în funcție de voința angajatorului și anume includerea sau nu în buget a sumelor de bani cu acest scop este nejustificat și încalc dispozițiile art.41 alin.2, art.53 din Constituția României art.5 alin.3 din Codul Muncii și art.41 din Convenția European a Drepturilor Omului, în condițiile în care omologi de la alte camere județene au încasat sumele reprezentând contravaloarea tichetelor de mas.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarului și a motivelor invocate, ce se încadreaz în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil, Curtea constat c nu este întemeiat.
Astfel, posibilitatea acordrii tichetelor de mas de ctre angajator salariaților si a fost reglementat prin Legea nr. 142/1998, care în art.1 alin.1stipuleaz c "salariații din cadrul societților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unitților cooperatiste și celorlalte fizice sau juridice care încadreaz personal prin încheierea unui contract individual de munc, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individual de hran, acordat sub forma tichetelor de mas, suportat integral pe costuri de angajator, dispoziție care confirm faptul c nu exist ooo bligație imperativ în sarcina angajatorului de a acorda acest drept opțional, care este condiționat de prevederea unor sume cu aceast destinație în bugetul instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.
Pe de alt parte, potrivit art. 1 alin.2 din lege "tichetele de mas se acord în limita prevederilor bugetului de stat sau, dup caz ale bugetelor locale, pentru unitțile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de conturi și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori", sens în care s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, secțiile unite prin decizia 14/2008 în considerentele creia se arat c aceste beneficii nu reprezint un drept ci vocație ce se poate realiza doar în condițiile în care angajatorul are prevzute în buget sume cu aceast destinație, ori, așa cum rezult din dosar, în bugetele pentru anii 2003 - 2008 ale Curții de Conturi a României nu au fost prevzute sume în vederea acordrii tichetelor de mas.
De subliniat este faptul c nu exist nici o înclcare a dispozițiilor art.16 alin.1 din Constituția României care garanteaz egalitatea cetțenilor în drepturi și nici a art.14 din Convenția European a Drepturilor Omului, care se refer la interdicția oricrei discriminri cu privire la exercitarea vreunuia din drepturile fundamentale reglementate prin convenții ori protocoale adiționale, întrucât dreptul subiectiv civil pretins de recurenți nu este recunoscut și ocrotit de lege în mod absolut și necondiționat și nu are caracterul unui drept fundamental ci trebuie analizat sub aspectul existenței și al întinderii lui prin prisma actelor normative speciale.
În considerarea celor reținute, apreciind soluția instanței de fond ca fiind legal, Curtea, în baza art.312 alin.1 Cod procedur civil, va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții: domiciliat în municipiul S,- A, bloc 11.A,. A,.101 Cod.-, jud. S și, domiciliat în S, str. -. - nr. 6, bloc 12,. E,. 3, județul S, împotriva sentinței nr. 3 din 5 ianuarie 2009 pronunțat de Tribunalul Suceava - secția civil - în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public azi 26 martie 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Jud.fond:
Jud.
Asistent judiciar:
Asistent judiciar:
Tehnored.
Ex.2/10.04.2009
Președinte:Sas LauraJudecători:Sas Laura, Apetroaie Eufrozina, Rață Gabriela
