Pretentii civile. Speta. Decizia 4327/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1817/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4327R
Ședința publică de la 12 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererilor de recurs formulate de recurenții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, împotriva sentinței civile nr.907 din data de 28.05.2088 pronunțată de Tribunalul Călărași secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI, având ca obiect-drepturi bănești spor de 50%.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții persoane fizice, prin avocat ce depune împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009,lipsind celelalte părți.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurenții, prin avocat, arată că în cărțile de muncă s-au făcut mențiunile solicitate,iar recursul a rămas fără obiect.In ce privește calitatea Direcției Generale a Finanțelor Publice C, arată că aceasta nu are calitate procesuală în prezenta cauză, deoarece prin cererea de chemare în judecată s-a indicat ca pârât Ministerul Finanțelor Publice.Depune concluzii scrise, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.907/28.065.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Călărași - Secția Civilă a admis în parte acțiunea precizată formulată de i, și intervenienta, în contradictoriu cu pârâții MJ,MEF, și Tribunalul București,
A obligat pârâții Ministerul Justiției Și Libertăților, Curtea De Apel București, Tribunalul București să plătească lor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 %, calculat la salariul de bază brut lunar, începând cu septembrie 2004 și în continuare până la abrogarea dispoziției legale sau pierderea calității de personal auxiliar de specialitate, proporțional cu perioada lucrată de fiecare reclamant și interveneintă,
A obligat pârâtul Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare drepturilor bănești acordate prin prezenta hotărâre, și a respins ca prescrisă acțiunea pentru perioada aprilie 2004-august 2004 și ca neîntemeiată cererea de obligare a pârâților de efectuare a mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al acestora.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în rap. de dispoz.art. 329 al.3 Cod pr.civilă dezlegarea dată problemei de drept dedusă judecății de instanța supremă este obligatorie, lor cuvenindu-li-se sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Instanța a mai făcut aplicarea dispoz.art. 7 din Decretul nr. 167/1958, iar în privința cererii de obligare a pârâților de înscriere a dreptului în discuție în carnetele de muncă ale lor, acesta a fost respins, reținându-se existența unei obligații legale a angajatorului prevăzută de Decretul nr. 92/1976.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal au formulat recursuri motivate i și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Recurenții au criticat sentința ca netemeinică și nelegală sub aspectul respingerii cererii de înscriere a dreptului în discuție în carnetele de muncă ale acestora.
La rândul său, recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice C,întemeindu-se pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, susținând că solutia instantei de fond este lipsita de temei legal, afirmatie ce are in vedere urmatoarele argumente;
a) Hotararea Guvernului nr.386/25.04.2007, privind organizarea si functionarea Ministerului Economiei si Finantelor, la art.3, lit.A, pct.2, prevede clar, ca printre alte atributii, in domeniul finantelor publice:" elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectifica re a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare."
b) Potrivit dispozitiilor Legii nr.500/2002, art.19, Ministerul Economiei si Finantelor in domeniul finantelor publice are, in principal, urmatoarele atributii: lit. a) - coordoneaza actiunile care sunt in responsabilitatea Guvenului cu privire la sistemul bugetar si anume: pregatirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum si ale legilor privind aprobarea contului general anual de executie.
Din interpretarea textelor legale invocate, rezulta ca rolul Ministerului Economiei si Finantelor,este de a intocmi proiectele legilor bugetare anuale si ale legilor de rectificare, la care va tine seama de datele furnizate de ordonatorii principali de credite, categorie din care face parte si Ministerul Justitiei. Aceasta institutie publica are obligatia sa prevada in proiectele proprii de bugete sumele necesare platii tuturor drepturilor salariale ale angajatilor, a se vedea in acest sens si dispozitiile art.20 si 34 din Legea nr.500/2002, privind finantele publice.
În realitate, Guvernul este cel care raspunde de realizarea prevederilor bugetare si de repartizarea catre ordonatorii principali de credite de sume de la bugetul de stat, conform destinatiilor bugetare stabilite in conformitate cu legea bugetara anuala,recurenta nu are printre atributii obligatia platii, virarii, alocarii de fonduri din bugetul de stat, ci doar atributii in derularea procesului legislativ, prin intocmirea proiectului de lege pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, calitate pe care o are si Ministerul Justitiei.
Avand in vedere obiectul actiunii, Ministerul Economiei si Finantelor nu poate avea calitatea de subiect pasiv al vreunui raport juridic (nu are are calitatea de debitor fata de reclamanti) in baza vreunei dispozitii legale, motiv pentru care nu se justifica indreptatirea de a sta in judecata intr-un astfel de proces avand ca obiect pretentii izvorate dintr-un contract de munca.
Prin actiunea introductiva de instanta,reclamantii cat si intervenientii nu motiveaza in drept si in fapt motivele pentru care au inteles sa cheme in judecata pe recurent, nici instanta de fond nu a motivat in sentinta recurata care sunt considerentele care stau la baza admiterii actiunii si fata de paratul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs, conform dispozițiilor art. 3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată fondate recursurile formulate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare:
Astfel,în raport de disp.art.1 și urm. ale Decretului nr.92/1976 și de natura drepturilor ce au făcut obiectul acțiunii introductive de instanță,și care nu au fost recunoscute recurenților de către intimații pârâți, în mod eronat a apreciat prima instanță netemeinicia capătului de cerere prin care se solicita obligarea intimaților la înscrierea sporului de risc și solicitare neuropsihică în carnetul de muncă al salariaților,fiind fondate sub acest aspect criticile formulate la adresa sentinței de către aceștia din urmă.
Trecînd la examinarea recursului formulat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice Curtea reține că în mod eronat a reținut calitatea procesuală pasivă a recurentul pârât prima instanță în condițiile în care prin acțiunea introductivă recurenții au solicitat doar obligarea acestei instituții la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică și nu au investit instanța cu o cerere privind obligarea Ministerul Finanțelor Publice să aloce pârâtului sumele corespunzătoare drepturilor cuvenite recurenților,fiind fondate sub acest aspect criticile formulate de recurent la adresa sentinței recurate în condițiile în care această insituție nu are calitatea de angajator al salariaților; procedînd astfel și obligând pe recurentul pârât să aloce intimaților sumele corespunzătoare drepturilor cuvenite recurenților, prima instanță a acordat ceea ce nu s-a cerut,fiind incident în cauză motivul de modificare a hotărîrii prevăzut de disp.art.304 pct.6 Cod de Procedură Civilă.
Pentru aceste motive, Curtea în temeiul art. 312 Cod pr.civilă constată recursul formulat întemeiat, motiv pentru care îl va admite, va modifica în parte sentința recurată, în sensul că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive. - obliga pârâtul Tribunalul București la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale lor.- menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C, împotriva sentinței civile nr.907 din data de 28.05.2088 pronunțată de Tribunalul Călărași secția Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Modifică, în parte, sentința recurată, în sensul că:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor și respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive.
Obligă pârâtul Tribunalul București la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale lor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 ex/ 7.07.2009
Jud. fond- Tr.
Președinte:Nițu Petronela IuliaJudecători:Nițu Petronela Iulia, Scrob Bianca Antoaneta
