Pretentii civile. Speta. Decizia 4708/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3315/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.4708/
Ședința publică de la 24 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Rotaru Florentina
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenții-reclamanți, - șiîmpotriva sentinței civile nr.342/F din data de 11.03.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (489/2008), în contradictoriu cu intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert parte în domeniul discriminării, având ca obiect:"drepturi bănești - diferențe salariale".
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurenții-reclamanți, - șiși intimații-pârâțiParchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării,în calitate de expert parte în domeniul discriminării.
Procedura de citare nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții lipsa de procedură constată la termenul de azi cu intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în sensul că aceștia au fost omiși din citativ.
Curtea, după deliberare, având în vedere împrejurarea că intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu sunt menționați în dispozitivul hotărârii recurate, iar recurenții-reclamanți prin cererea de recurs dedusă judecății nu au formulat critici pe acest aspect, apreciazăprocedura de citare legal îndeplinită.
Totodată, Curtea, având în vedere împrejurarea că recurenții-reclamanți prin cererea de recurs dedusă judecății au solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.342/F din data de 11.03.2008 Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor, și a respins cererea formulată în contradictoriu cu acest pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă; a respins ca nefondată acțiunea principală formulată de reclamantele, - și intervenienta în interes propriu, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Public - Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție și cu citarea în cauză, potrivit art.27 alin.3 din OG nr.137/2000 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminării; a respins ca nefondată cererea de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că cererea de obligare a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata drepturilor pretinse, nu este justificată legal atâta timp cât raportul juridic dedus judecății, născut din calitatea reclamantelor și intervenientei de personal auxiliar de specialitate se realizează între acestea și ceilalți trei pârâți ai cauzei și generează drepturi și obligații reciproce numai pentru aceștia.
Pe fondul cauzei tribunalul a reținut că reclamantele au îndeplinit funcția de grefier - dactilograf la Parchetele de lângă Tribunalul Ialomița, Judecătoria Slobozia, F și U.
Potrivit dispozițiilor art.90 alin.2 din Legea nr.567/2004, la 1 ianuarie 2005, grefierii - dactilografi au fost încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute.
Ulterior, prin modificarea Legii nr.567/2004, prin Legea nr.17/2006 s-a prevăzut la art.91 alin.2 că grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare, astfel încât de la data apariției nr.OG8/2007, reclamantele au primit salariile aferente funcției de grefier, așa cum rezultă din grila de salarizare stabilită de acest act normativ.
Tribunalul a apreciat că reclamantele nu s-au aflat într- situație de discriminare, întrucât nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute de art.2 alin.1 din nr.OG 137/2000 care se referă la persoanele aflate în situații comparabile, tratate în mod diferit datorită apartenenței la una din categoriile prevăzute în acest articol de lege și nici nu se află într-o situație pentru care O, legat de art.14 privind discriminarea din Convenție, a apreciat că diferența de tratament devine discriminare, respectiv atunci când se induc distincții între situații omoloage și comparabile, fără ca acestea să se bazeze pe o justificare rezonabilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 și art. 304/1 Cod procedură civilă susținând că sentința civilă este netemeinică, pentru următoarele considerente:
Motivarea instanței care, în mod greșit a respins cererea reclamantelor, este insuficientă și contravine dispozitivului hotărârii.
Recurentele au invocat dispozițiile art. 5 alin. 2 din Codul Muncii, care consacră pentru toți salariații principiul ca pentru muncă și pregătire profesională egală să fie retribuiți, art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, principiile din partea I din Carta socială europeană revizuită, adoptată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, art. 20 și art. 53 din Constituția României.
Contrar acestor principii consacrate legislativ, au susținut recurentele, prin art. 91 din Legea 567/2004 privind statului personalului auxiliar au fost tratate inegal din punct de vedere al salarizării și supuse discriminării fără un criteriu obiectiv și rațional, întrucât deși au fost încadrate în funcția de grefier li s-au menținut salariile de încadrare corespunzătoare funcției de grefier dactilograf (care nu mai există!).
Ulterior, Legea 567/2004 a fost modificată prin Legea nr. 17/2006 introducându-se prevederea la art. 91 alin. 2 conform căreia, grefierii - dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri, ce urmează să fie salarizați corespunzător legii speciale de salarizare.
În acest mod, au arătat recurentele, se recunoștea inegalitatea de tratament a foștilor grefieri dactilografi, în raport cu grefierii, inegalitate ce s-a vrut a fi înlăturată prin prevederea expresă a acordării salarizării corespunzătoare legii speciale de salarizare pentru funcția de grefier.
Recurentele au mai susținut că, în raport de prevederile art. 91 alin.2 din Legea 567/2004 a intervenit o modificare unilaterală a contractului de muncă, ce trebuia însă asociată cu obligația corelativă de salarizare de către angajator conform noii funcții ocupate și muncii prestate efectiv de acestea, în vederea asigurării respectării principiului fundamental al nediscriminării, care în cadrul relațiilor de muncă ce se traduce prin egalitate de tratament față de toți salariații și angajatorii ( art. 5 al. 1 din Codul Muncii ).
Recurentele au invocat și prevederile 1 alin.2 lit. e din nr.OG 137/2000 susținând că prin încadrarea grefierilor - dactilografi în funcția de grefier, începând cu data intrării în vigoare a acestui act normativ, dar cu menținerea salariilor de încadrare avute s-a creat o discriminare indirectă între această categorie de personal auxiliar al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și ceilalți grefieri, discriminare concretizată în neacordarea drepturilor salariale conform funcției ocupate și muncii prestate efectiv de aceștia dintâi iar prin prevederile art. 7 și ale art. 60 alin.5 din Legea nr. 7/2006 s-a menținut în continuare aceeași formă de discriminare indirectă a foștilor grefieri-dactilografi, care au continuat să fie salarizați conform salariilor de încadrare avute la data transformării posturilor de grefier-dactilograf în cele de grefier, cu toate că funcția deținută a fost cea de grefier.
Recurentele au susținut că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât ca ordonator principal de credite este instituția de care depinde în mod direct determinarea și virarea sumelor de bani cuvenite.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, și cu aplicarea dispozițiilor art. 304/1 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Recurentele-reclamante au calitatea de personal auxiliar de specialitate.
Până la data intrării in vigoare a Legi nr. 567/2004, si anume 01.01.2005, au îndeplinit funcția de grefieri dactilografi, începând cu aceasta data posturile lor fiind transformate in posturi de grefieri.
Potrivit art. 91 din Legea nr. 567/2004 "la intrarea în vigoare a prezentei legi, grefierii dactilografi în funcție vor fi încadrați ca grefieri, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, cu menținerea salariilor de încadrare avute".
Si după această dată, recurentele au îndeplinit tot atribuții de grefier dactilograf, neexistând vreo dovada in sensul ca au îndeplinit atribuții similare celorlalți grefieri.
Curtea apreciază că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile privind discriminarea, invocate de recurente, respectiv art.2 alin.1 din nr.OG 137/2000 și art. 5 alin. 2 din Codul Muncii întrucât în cazul recurentelor reclamante nu este incident vreunul din criteriile expres prevăzute de lege.
Pe de altă parte, discriminarea presupune ca persoanele in cauza sa se afle in situații comparabile si sa nu existe un scop legitim, iar măsura sa nu fie adecvata si necesara. Din acest punct de vedere, nu poate fi vorba de discriminare in cazul reclamantelor chiar și în condițiile schimbării denumirii categoriei profesionale însă nu și a atribuțiilor întrucât legea prevede expres menținerea aceluiași salariu de încadrare, fiind îndeplinita cerința scopului legitim, iar necesitatea acestei masuri este fundamentata pe textul de lege.
Prin urmare Curtea reține că existenta discriminării nu poate fi constatata, așa cum au solicitat recurentele, împotriva unei dispoziții legale exprese, cum este art. 91 din Legea 567/2004. Legiuitorul are dreptul a stabili regimul de salarizare a diferitelor categorii profesionale si nu orice diferența de drepturi salariale implica o discriminare si inegalitate a salariaților. Principiul egalitații in fata legii nu înseamnă uniformitate, deoarece plata muncii prestate este condiționata de o multitudine de factori, ce fac obiectul negocierii parților ori reglementarilor legale.
În acest sens în cauză sunt incidente Deciziile nr.818/2008, nr.819/2008 ale Curții Constituționale pronunțate la data de 3 iulie 2008, obligatorii pentru instanțe, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din OG nr.137/2000, apreciindu-se că aceste dispoziții "sunt neconstituționale în măsura în care din ele se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în acte normative neavute în vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii.˝
În consecință Curtea apreciază că cererea reclamantelor de a li se acorda diferențele salariale neprevăzute de lege în ceea ce le privește, pe motiv că legea este discriminatorie, este lipsită de fundament legal, iar prin neacordarea acestora nu s-a încălcat principiul salarizarii egale pentru o muncă de valoare egală consacrat de art 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și de Carta socială europeană revizuită, ratificată de România prin Legea nr 74/1999 în capitolul " Dreptul la o salarizare echitabilă".
În ceea ce privește modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea reține că instanța de fond a admis corect această excepție în condițiile în care, pârâtul are atribuții înalocareafondurilor necesare efectuării plății și nu în mod direct o obligație de calcul și de plată a drepturilor salariale, astfel nu există identitate între acest pârât și debitorul obligației de plată și nici nu este reglementată o solidaritate pasivă între părți astfel că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat în solidar cu ceilalți pârâți la plata sumelor de bani pretinse.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 alin. 1 Cod procedura civila, Curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, urmând să respingă recursul formulat de recurentele- reclamante ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurenții-reclamanți, - șiîmpotriva sentinței civile nr.342/F din data de 11.03.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr- (489/2008), în contradictoriu cu intimații-pârâți Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Finanțelor Publice, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în calitate de expert parte în domeniul discriminării.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 24.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
24.08.2009
Jud. fond.:
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Uță Lucia, Rotaru Florentina
