Pretentii civile. Speta. Decizia 478/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 478
Ședința publică de la 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Juravschi
JUDECĂTOR 2: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Vâlcu
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - (fostă ) și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Tribunalul Brașov, împotriva sentinței civile nr. 600 din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil mr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 9 aprilie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru 15 aprilie2009, 21 aprilie 2009 și 22 aprilie 2009.
CURTEA
Constată că prin sentința civilă nr.645/27 martie 2008 Tribunalului Brașovs -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Curtea de Apel si Ministerul Economiei si Finantelor.
S-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta ()-, in contradictoriu cu paratii Tribunalul M, Curtea de Apel Tirgu M, Ministerul Justitiei, si Ministerul Economiei si Finantelor.
Au fost obligați paratii Tribunalul M,Curtea de Apel M si Ministerul Justitiei sa plateasca in solidar reclamantei drepturile de natura salariala,echivalente cu sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara,pentru perioada 11.04.2002-31.12.2002, actualizate cu indicele de inflatie si prin aplicarea dobanzii legale la data platii efective.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa vireze fondurile de bani necesare achitarii diferentelor de drepturi de natura salariala,actualizate,mentionate anterior.
S-a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Tribunalul B si Curtea de Apel
S-a admis in parte actiunea formulata de reclamanta (),in contradictoriu cu paratii Tribunalul Suceava, de Apel Suceava si Ministerul Justitiei.
Au fost obligați paratii Tribunalul Suceava,Curtea de Apel Suceava si Ministerul Justitiei sa plateasca in solidar reclamantei drepturile de natura salariala,echivalente cu sporul de 30% din indemnizatia de incadrare bruta lunara,pentru perioada 11.04.2002-31.12.2002,actualizate cu indicele de inflatie si prin aplicarea dobanzii legale la data platii efective.
A fost obligat paratul Ministerul Economiei si Finantelor sa vireze fondurile de bani necesare achitarii diferentelor de drepturi de natura salariala,actualizate,mentionate anterior.
S-a respins actiunea formulata de reclamanta in contradictoriu cu paratii Tribunalul B si Curtea de Apel
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamantelor, instanța reține că prin Hotărârea nr.185/22.07.2005 a Consiliului Național pentru combaterea discriminării s-a constatat existența unei discriminări prevăzute de art.2 alin 1 și 2 din OG 137/2000. Astfel, termenul general de prescripție începe să curgă de la data emiterii acestei hotărâri, motiv pentru care instanța va respinge excepția prescripției.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Curtea de Apel Brașov, instanța apreciază că nu este întemeiată întrucât reclamanții desfășoară activitatea de magistrați la Judecătoria Brașov, instanță aflată în raza de competență a Curții de Apel Brașov, C de Apel care în prezent are calitatea de ordonator secundar de credite, având atribuții în plata drepturilor salariale.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei si Finantelor, instanța constată că potrivit art. 15 din nr.HG83/2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
Astfel, rolul Ministerul Economiei si Finantelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Pe fondul cauzei, instanța reține că reclamantele au calitatea de judecători, prestând activitate, reclamanta în perioada 11.04.2002-31.12.2002 iar reclamanta in perioada 7.05.2002 - 31.12.2002, în cadrul Judecătoriei Brașov.
Potrivit art.28 alin.4 din OUG 43/2002, judecătorii care compun completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție potrivit art. 29 alin.1 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și soluționarea faptelor de corupție, cu modificările și completările ulterioare, primesc un spor de 30% din indemnizația de încadrare brută lunară.
Conform dispozițiilor OG nr. 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare, principiile legalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminărilor sunt garantate în special în exercitarea drepturilor economice, sociale, culturale, a drepturilor la muncă, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru munca egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare.
Analizând reglementările internaționale referitoare la drepturile omului, instanța constată că potrivit art. 2, pct. 1 din declarația Universală a Drepturilor Omului, exercițiul drepturilor este apărat împotriva oricărei discriminări, iar potrivit art. 29, pct. 2, în exercițiul drepturilor și libertăților sale, fiecare persoană este supusă doar îngrădirilor stabilite de lege, în scopul exclusiv al asigurării, recunoașterii și respectului drepturilor și libertăților celorlalți, în vederea satisfacerii cerințelor juste ale moralei, ordinii publice și bunăstării generale într-o societate democrată.
În consecință, reclamanții au fost prejudiciați cu sumele reprezentând sporul de 30% reglementat de art 28 alin 4 din OUG 43/2002 și art.11 din OUG 177/2002, pe perioada 11 aprilie 2002 (data intrării în vigoare OUG 43/2002) - 31.12.2002( data până la care s-a solicitat a fi obligați pârâții la plata sporului).
Cât privește actualizarea creanței, instanța constată că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanta () și pârâții Ministerul Justiției,Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B și Tribunalul Brașov.
In motivarea cererii de recurs reclamanta arată că începând cu l noiembrie 2002 și până la data de 31 decembrie 2002 prestat activitate în calitate de magistrat în cadrul Judecătoriei Brașov.
In consecință se impunea obligarea în solidar a pârâților Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Brașov și Ministerul Justiției și Libertăților la plata drepturilor de natură salarială menționate, pentru perioada 1.11.2002 - 31.12.2002 și a pârâților Curtea de Apel Tg. M, Tribunalul Mureș și Ministerul Justiției și Libertăților, doar pentru perioada 11.04.2002 - 31.10.2002.
În motivarea recursului declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice B reprezentantă a Ministerului Economiei și Finanțelor, se arată că instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive în mod greșit.
Cu privire la fondul cauzei, intimatele reclamante aveau calitatea de magistrați în cadrul Judecătoriei Sighișoara și, respectiv Judecătoria Suceava, situație în care salarizarea și recompensarea acestora nu se putea realiza decât potrivit preved. OG 50/1996 și OUG 177/2002, unde nu se prevedeau acordarea pretențiilor solicitate.
Nu se poate vorbi de o discriminare care ar fi încălcat dispozițiile legale în materie, întrucât motivul acordării sporului solicitat numai unora dintre ofițerii de poliție judiciară se regăsește chiar în cuprinsul dispozițiilor legale invocate, care stipulează că sporul de 30% se acordă numai judecătorilor care compun completele specializate de corupție, legiuitorul dorind recompensarea acestor magistrați pentru activitatea specializată desfășurată de ei, de combatere a infracțiunilor de corupție, în vederea asigurării incoruptibilității acestora.
Acordarea pe cale judecătorească a unui drept trebuie făcută în temeiul unei norme de drept, fără înfrângerea voinței legiuitorului și încălcarea separației puterilor în stat.
Întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor este o instituție bugetară, fondurile salariale sunt stabilite de legiuitor prin legea bugetului de stat, motiv pentru care obligarea pârâtei la plata sumelor solicitate ar reprezenta stabilirea în sarcina instituției pârâte a unei obligații imposibile. Plata sumelor reprezentând indicele de inflație și a dobânzii legale se poate face numai prin intervenția legiuitorului.
Prin motivele formulate de recurentul Tribunalul Brașov, acesta critică sentința pentru faptul că, instituirea acestui spor pentru anumite categorii de magistrați a constituit o opțiune a legiuitorului, reprezentând o problemă de legiferare.
Mai mult, textele de lege menționate au în vedere judecătorii și procurorii care participă la ședințele de judecată ale completelor specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție. Prin urmare, dacă dispozițiile legale nu prevăd sporul în favoarea reclamantei, este cert că acesta nu poate fi acordat. În altă ordine de idei, acordarea unor eventuale despăgubiri reclamantei echivalente cu sporul de 30 - 40%, pentru perioada determinată prin acțiunea introductivă ar fi motiv pentru a specula alte surse generatoare de situații discriminatorii între eventualii beneficiari, pe de o parte și cei care au primit acest spor ca urmare a participării efective în completele specializate pentru judecarea infracțiunilor de corupție, pe de lată parte.
În ceea ce privește plata sumelor solicitate cu aplicarea indicelui de inflație, se consideră că sunt aplicabile dispozițiile art. 1088. Civil din care rezultă că reclamanții creditori nu pot pretinde decât dobânda legală, care este datorată numai din ziua chemării în judecată. Totodată, daunele interese se acordă sub formă de dobânzi legale, fără a se pune însă problema indexării, deoarece însuși acest tip de dobândă presupune raportarea sa la o dobândă fluctuantă, calculată de BNR în funcție de evoluția pieței economice.
Prin recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților, se critică sentința pentru greșita aplicare a legii. Reținerea acestui motiv este determinată de stabilirea obligației de plată în sarcina pârâților pentru o perioadă în care pretențiile nu mai pot fi valorificate cu succes, întrucât s-a depășit termenul de prescripție de 3 ani, stabilit prin Decretul nr. 167/1958, precum și de art. 283 din muncii, raportat la momentul introducerii cererii de chemare în judecată - 31.01.2008.
Potrivit art. 1088 din civil "la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, fidejusiune și societate".
Examinând sentința atacată în raport cu motivele de recurs, Curtea constată că dreptul material la acțiune este prescris.
Prejudiciul suferit de reclamantă este consecința adoptării OUG nr.43/4.04.2002 care a prevăzut sporul de 30% pentru judecătorii care compun completele specializate în infracțiuni de corupție.
Dreptul comun în materia prescripției extinctive îl reprezintă decretul nr.167/1958, care, la art.8 statuează că " termenul de prescripție în cazul acțiunii în răspundere pentru paguba cauzată prin fapta ilicită, curge de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia să cunoască paguba și pe cel care răspunde de ea, sau la expirarea termenului prevăzut de lege".
Data săvârșirii faptei care a determinat instituirea discriminării este aceea de 4.04.2002 care coincide cu data publicării actului normativ respectiv OUG nr.43/2002. Prin urmare, termenul de prescripție de 3 ani curge de la data intrării în vigoare a actului normativ menționat.
În acest sens, Legea nr.324/2006 pentru modificarea și completarea OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare statuează la art.21(2) că termenul pentru introducerea cererii este de 3 ani și curge de la data săvârșirii faptei sau de la data la care persoana interesată putea să ia cunoștință de săvârșirea ei.
În raport cu normele legale arătate și cu data introducerii acțiunii, respectiv 22 iulie 2008, dreptul la acțiune este prescris pentru întreaga perioadă, respectiv 11.04.2002 - 31.12.2002.
În speță Hotărârea D nr.185/2005 nu constituie o cauză de întrerupere a cursului prescripției în sensul art.16 din Decretul nr.167/1958, iar repararea prejudiciului nu este condiționată de desfășurarea vreunei proceduri în fața
În acest sens sunt dispozițiile art.21(1), potrivit cărora persoana care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării, cererea nefiind condiționată de sesizarea consiliului.
În considerarea prevederilor legale sus-menționate, dreptul la acțiune al reclamantei având ca obiect plata sumelor solicitate prin acțiune, este prescris pentru întreaga perioadă solicitată.
Respingerea acțiunii ca efect al prescripției dreptului material la acțiune face de prisos examinarea celorlalte motive invocate în recurs, cu referire la fondul pretențiilor supuse judecății.
Consecința admiterii excepției de prescripție a dreptului material face, de asemenea, de prisos examinarea celorlalte motive din recurs care vizează netemeinicia considerentelor instanței de fond.
Pentru aceleași considerente se va respinge recursul reclamantei (), având în vedere că pentru perioada în care a prestat activitate în calitate de magistrat la Judecătoria Brașov respectiv 1.11.2002 - 31.12.2002, drepturile de natură salarială sunt prescrise.
Față de considerentele ce preced recursul reclamantei va fi respins, iar recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Tribunalul Brașov vor fi admise, iar sentința civilă recurată va fi schimbată în parte, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamante ca urmare a admiterii excepției de prescripție a dreptului material la acțiune, menținând dispozițiile cu privire la respingerea excepției calității procesuale pasive a pârâților Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta () împotriva sentinței civile nr. 600/25.03.2008 a Tribunalului Brașov.
Admite recursurile declarate de recurenții pârâți Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin B și Tribunalul Brașov împotriva sentinței civile nr. 600/25.03.2008 a Tribunalului Brașov, pe care schimbă în parte, în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta () în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Mureș, Curtea de Apel Târgu Mureș, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta (), în contradictoriu cu Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava și Ministerul Justiției.
dispozițiile sentinței civile cu privire la respingewrea excepției calității procesuale pasive a pârâților Curtea de Apel Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor și a dispozițiilor privind respingerea acțiunii formulate de reclamante în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CJ - 19.05.09
Dact. GG - 15.06.09
2 ex.
Președinte:Camelia JuravschiJudecători:Camelia Juravschi, Anca Pârvulescu, Ligia Vâlcu
