Pretentii civile. Speta. Decizia 480/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 480/2009
Ședința publică de la 27 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stoica Manuela președinte secție
- - -JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - -JUDECĂTOR 3: Crețoiu Victor
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții,
, împotriva sentinței civile numărul 1198/2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecător s-a abținut de la judecarea cauzei,completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal încheiat la data de 27 aprilie 2009.
S-a făcut referatul cauzei după care față de actele și lucrările de la dosar instanța trece la soluționarea cauzei și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL,
Deliberând asupra recursului civil de față;
Constată că prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub dosar nr- reclamanții:, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL ALBA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului Ministerul Justiției la virarea către Tribunalul Alba, acesta cu obligarea la plata efectivă către reclamanți a drepturilor salariale cuvenite acestora cu titlu de spor de periculozitate de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară pentru perioada 10.07.2004 -data pronunțării hotărârii judecătorești și în continuare, sume ce urmează a fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data nașterii dreptului material până la data plății efective, conform art. 1084-1086 cod civil și obligarea pârâtei Curtea de Apel Alba Iulia la efectuarea mențiunilor necesare în carnetul de muncă al fiecărei reclamante.
În motivarea acțiunii lor reclamanții arată că sunt judecători în cadrul Judecătoriei Alba Iulia.
Conform art. 7 din OUG nr. 27/2006 pentru condiții deosebite de muncă, grele, vătămătoare și/sau periculoase reclamanților trebuie să li se acorde sporul procentual solicitat prin acțiune proporțional cu timpul efectiv lucrat.
Personalul din justiție, deși se regăsește în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, pârâții nu au înțeles să procedeze în sensul plății efective a sporului solicitat.
Potrivit art. 40 din CCM la nivel național se diferențiază în mod clar drepturile salariale acordate în mod diferențiat cu titlu de spor de periculozitate de sumele cu titlu de spor pentru condiții nocive, sporul solicitat prin acțiunea cuvenindu-li-se datorită condițiilor de muncă, de stres și concentrare maximă necesare în munca și activitatea profesională desfășurată.
Drepturile bănești solicitate de către reclamanți nu pot face obiectul limitării sau neplății acestora, pentru realizarea unui serviciu stabil, eficient și imparțial, reclamanții fiind supuți unui regim sever de incompatibilități, interdicții și conflicte de interese.
Pârâta Curtea de Apel Alba Iuliaa depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în litigiile având ca obiect plata drepturilor salariale având calitate procesuală pasivă doar Ministerul Justiției.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii având în vedere că din interpretarea art. 7 din OUG nr. 27/2006 rezultă cu claritate că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existentei unor condiții de muncă care pot fi deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase și pot de la o situație la alta. Prin urmare, art. 7 din OUG nr. 27/2006 nu poate fi interpretat în sensul imperativității acordării sporului de 15% de mai multe ori, sporul putând fi acordat o singură dată, în urma aprecierii de ansamblu a unui expert de specialitate asupra existenței în cadrul fiecărei instanțe în parte a condițiilor deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În sensul respingerii acțiunii, trebuie avut în vedere că reclamanții beneficiază de sporul de 15% care le este acordat.
Pe de altă parte, prevederile contractului colectiv de muncă nu sunt incidente în privința magistraților.
Prin sentința civilă nr. 1198/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia.
S- a respins acțiunea formulată în cauză de reclamanți în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, TRIBUNALUL ALBA și CURTEA DE APEL ALBA IULIA.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții beneficiază de sporul de periculozitate pentru riscul vieții și al sănătății recunoscut de art. 77 din Legea nr. 303/2004 și de art. 27 din OUG nr. 27/2006 și că nu poate primită interpretarea dată de aceștia textului de lege în sensul că se impune acordarea acestui spor pentru fiecare situație.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței și rejudecând cauza admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții critică sentința atacată ca fiind dată cu interpretarea greșită a dispozițiilor art.77 din Legea nr.303/2004 și art.27 din nr.OUG 27/2006, reiterând susținerile din fața instanței de fond în sensul că sunt îndreptățiți la sporul pretins deoarece se regăsesc în prezența a două categorii de condiții deosebite, respectiv vătămătoare și periculoase, iar ordonatorul de credite a recunoscut pe baza expertizelor de nocivitate numai sporul de condiții vătămătoare.
Se solicită, de asemenea a se reține aplicabilitatea art.292-293 din Legea nr. 53/2003, art.7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art.14 din Carta Europeană privind garantarea drepturilor omului, art.4 și urm din Carta Socială Europeană, Directiva 2000/CE/78, art.53 și 41 din Constituția României.
Prin întâmpinările depuse în această fază procesuală de intimații MINISTERUL JUSTIȚIEI și CURTEA DE APEL ALBA IULIA se solicită respingerea recursului ca nefondat, arătând că, în mod corect instanța de fond a reținut că reclamanții beneficiază de acest spor și că acest spor poate fi acordat doar odată, în cazul existenței cumulative a condițiilor de muncă deosebite, grele, vătămătoare sau periculoase.
În plus, pârâta Curtea de Apel Alba Iulia reiterează excepția lipsei calități procesual pasive față de împrejurarea că ne aflăm în cadrul unui conflict de muncă și nu are calitatea de angajator al reclamanților.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art.304 indice 1 Cod procedură civilă și în limitele statuate de art.306 alin.2 cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Cu referire în prealabil, conform cerințelor art.137 Cod procedură civilă, la excepția lipsei calității procesual pasive invocate de pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, este de reținut că instanța de fond în mod corect a respins-o ca neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ au calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de Apel Alba Iulia are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă ale reclamanților, potrivit prevederilor art. 6 și 7 din Decretul Lege nr. 92/1976 și art. 296 din Legea nr. 53/2003 Curtea de Apel Alba Iulia în calitate de operator al carnetelor de muncă.
Pe fondul cauzei, este de reținut că susținerile recurenților sunt nefondate.
Astfel, recurenții-reclamanți, judecători în cadrul Judecătoriei Alba Iulia, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilorli se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă, formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, judecătorii din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățițila un unic spor de 15%și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă reținerea instanței de fond în sensul că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamanții.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la judecători, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul Muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
În acest context, nefiind un spor prevăzut de legea de salarizare a magistraților în sensul cerut de recurenții- reclamanți, acesta nu poate fi acordat pe cale judecătorească; în acest sens fiind și Deciziile Curții Constituționale din 3 iulie 2008, prin care s-a statuat că:"prevederile art.1, art.2 alin.3 și art.27 alin.1 din nr.OG- privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, sunt neconstituționale, în măsură în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative."( Deciziile nr.818, 819, 820, 821/03.07.2008 Curtea Constituțională).
Altminteri, înseamnă că orice instanță de judecată poate să adauge la lege și, in terminis, ea să creeze o nouă lege- lex tertia- cea ce este vădit inacceptabil și contravine rolului și funcției puterii judecătorești
De asemenea, nefiind un drept reglementat printr-un act normativ în vigoare nu face obiectul protecției normelor constituționale și normelor europene invocate de recurenți. Art.14 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale așa cum a statuat CEDO, în jurisprudența sa( cazulThimmenoscontra Greciei) nu are o existență independentă, întrucât are efect doar în relație cu drepturile și libertățile protejate de prevederile Convenției și Protocoalele sale", ori dreptul la diverse sporuri nu este în mod evident un drept fundamental, apărat și garantat de Convenție.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 312 alin1 Cod procedură civilă, cu aplicarea art.82 din Legea nr. 168/1999, curte va respinge ca nefondat recursul de față, va menține ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
(continuare decizie civilă 480/2009)
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile numărul 1198/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2009.
Președinte Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
MINUTA DECIZIEI CIVILE Nr. 480/2009
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile numărul 1198/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2009.
Președinte Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR.115/R/CC/2009
Ședința din camera de consiliu din 27 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE:- - - președinte secție
- - -judecător
- - -judecător
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea cereri de abținere formulată de judecător, în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe reclamanții în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, a, având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție.
Procedura este îndeplinită fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
CURTEA DE APEL
Prin cererea depusă la dosar de către judecător, a solicitat a i se încuviința abținerea de la judecata acțiunii ce formează obiectul dosarului nr-.
In motivarea cereri judecător a arătat că se abține de la judecarea pricinii întrucât a reprezentat pârâta Curtea de Apel Alba Iulia, în cauză.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.24 Cod procedură civilă și apreciind într-un sens mai larg interpretarea art. 6 al în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil în fața instanței imparțiale.
DISPUNE
Admite cererea de abținere formulată de judecător, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 27 aprilie 2009.
,Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Președinte:Stoica ManuelaJudecători:Stoica Manuela, Doriani Ana, Crețoiu Victor