Pretentii civile. Speta. Decizia 4993/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-(684/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia civilă nr.4993/
Ședința publică din data de 02 iulie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Cornel Dobraniște
JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș
JUDECĂTOR 3: Elena
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC SA, împotriva sentinței civile nr. 7344 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. 27577/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect - drepturi bănești.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 25.06.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării soluției la data de 02.07.2009, când a decis următoarele:
CURTEA,
Constată că prin sentința civilă nr. 7344/26.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul și s-a dispus obligarea pârâtei SC SA să-i plătească compensația în funcție de vechime prevăzută de art. 134 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate pe anii 2006-2007, înregistrat la sub nr. 5516/25.09.2006.
Pârâta a declarat recurs, criticând sentința precitată, în esență, sub următoarele aspecte:
- instanța a reținut că societatea nu a făcut dovada existenței unor dificultăți economice;
- însă, este de notorietate că în prezent criza financiară existentă la nivel mondial a afectat și firmele din România;
- așa cum rezultă din bilanțul economic, pârâta a înregistrat pierderi financiare;
- concedierea reclamantului a avut loc tocmai ca urmare a acestor dificultăți, din motive neimputabile acestuia;
- chiar și reclamantul cunoaște faptul că pârâta are asemenea dificultăți;
- reclamantul nu are dreptul la acordarea unor compensații bănești odată cu încetarea contractului de muncă, căci conform art. 134 din Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate, acordarea compensației este o opțiune lăsată la dispoziția angajatorului;
- or, pârâta are dificultăți economice și nu poate suporta compensații bănești;
- iar dispozițiile Contractului Colectiv de Muncă la nivel național nu sunt aplicabile în cauză, odată ce există deja încheiat un Contract Colectiv de Muncă la nivel de unitate;
- în acest sens sunt prevederile art. 247 din Codul Muncii.
Prin întâmpinare, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În dovedirea motivelor de recurs, s-a administrat proba cu înscrisuri.
În baza art. 312 alin. 1, 3 și 5. proc. civ. făcând aplicațiunea corespunzătoare în speță și a dispozițiilor art. 304/1 proc. civ. ce permite examinarea pricinii sub toate aspectele de către instanța de control judiciar, Curtea va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Așa cum rezultă din analiza pieselor dosarului de fond, prin acțiunea pe care a formulat-o, intimatul-reclamant a solicitatobligarea recurentei-pârâte la plata compensației în bani datorată conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național.
Cu toate acestea, atunci când a soluționat pricina prin hotărârea recurată, instanța de fonda obligat pârâta să plătească reclamantului compensația, în funcție de vechime, în baza art. 134 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de Unitate pe anii 2006-2007, înregistrat la sub nr. 5516/25.09.2006.
Practic, Tribunalul a dat altceva decât s-a solicitat, câtă vreme autorul acțiunii a cerut să i se achite compensația prevăzută de CCM Unic la Nivel Național, iar prin hotărâre s-a dispus acordarea compensației prevăzută de CCM la Nivel de Unitate.
În acest fel, în mod greșit prima instanță nu a intrat în cercetarea fondului pricinii, încălcând prevederile imperative și de ordine publică ale art. 129 alineatul ultim proc. civ. - potrivit cu care în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății - precum și principiul fundamental al disponibilității în procesul civil.
Iată de ce se impune admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu această ocazie, instanța de fond va avea în vedere și celelalte critici exprimate prin motivele de recurs, astfel încât să asigure o justă și unitară soluționare a cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă SC SA, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, împotriva sentinței civile nr. 7344/26.11.2008 a Tribunalului București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Casează sentința atacată.
Trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 02.07.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
TEHNORED//2 ex./27.07.2009.
Jud.fond:,
Președinte:Liviu Cornel DobranișteJudecători:Liviu Cornel Dobraniște, Petrică Arbănaș, Elena
