Pretentii civile. Speta. Decizia 534/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.534/CM

Ședința publică din 23 Iunie 2008

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Jelena Zalman

JUDECĂTOR 2: Maria Apostol

JUDECĂTOR 3: Mariana Bădulescu

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil formulat de reclamanta, domiciliată în, str.-, -.2,.C,.4,.92, județul C, împotriva sentinței civile nr.13 din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, cu sediul în B, sector 1, str. -.- nr.1,.2,.12 și în, Hotel "", apart.1, județul C, având ca obiect drepturi bănești - spor de vechime și ore suplimentare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 17 iunie 2008 și au fost consemnate în încheierea din acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie.

Instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 19 iunie 2008 și apoi la 23 iunie 2008, când a pronunțat următoarea soluție.

CURTEA:

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Constanța reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta " " obligarea pârâtei la plata orelor suplimentare, sărbătorilor legale, sâmbetele și duminicile, orele de noapte pentru perioada 2004, 2005, 2006, cât a fost angajată și obligarea pârâtei la plata daunelor morale și materiale în cuantum de 20.000 lei.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, deși a fost încadrată cu contract individual de muncă ca muncitor necalificat pe perioadă determinată, respectiv sezonul estival din anii 2004, 2005 și 2006, în fapt a desfășurat activitatea pentru două funcții, sens în care solicită salariul dublu pentru cele două posturi.

În ceea ce privește orele suplimentare, zilele de sâmbătă și duminică, sărbătorile legale și orele de noapte reclamanta susține că a efectuat aceste ore dar pârâta în mod abuziv nu a procedat la plata acestora.

Reclamanta mai susține că, în urma plângerilor depuse atât la ITM C, cât și la ITM B, aceste două instituții nu au reușit să oblige pârâta la respectarea clauzelor contractuale în ceea ce o privește personal.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare pârâta a arătat că și-a respectat obligațiile, drepturile salariale negociate de părți au fost achitate conform muncii prestate de reclamanta în raport de atribuțiile specifice postului pentru care a fost încadrată, fără a exista vreun drept salarial neachitat.

În ceea ce privește sporul de vechime solicitat, pârâta arată că acesta a fost inclus în salariul negociat, conform, prevederilor legale.

Prin sentința civilă nr.13/11.01.2008 pronunțată de Tribunalul Constanțas -a respins acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta " "SA, ca nefondată.

În motivarea hotărârii, prima instanță a reținut următoarele considerente:

Potrivit mențiunilor din contractul individual de muncă înregistrat la ITM B sub nr. 2965/26.05.2004 ( 11) reclamanta a fost angajată pe perioadă determinată 10.05.2004 - 10.08.2004 în funcția de muncitor necalificat cu un salariu de baza lunar brut de 2.800.000 lei.

În anul 2005 între părți a fost încheiat contractul individual de muncă înregistrat cu nr. 1538/12.05.2005 ( 12) tot pentru o perioada determinată 25.04.2005 - 25.07.2005 și tot în funcția de muncitor necalificat, salariul de bază lunar brut fiind de această dată la nivelul de 4.870.000 lei.

Prin contractul individual de muncă înregistrat sub nr. 5562/18.05.2006 ( 13) părțile de comun acord au stabilit o perioadă de 6 luni începând cu data de 01.05.2006, funcția de personal întreținere și curățenie cu o salarizare de 487 lei.

Din analiza celor 3 contracte indicate se poate observa că părțile au convenit ca timpul de muncă să fie de 8 ore/zi, 40 ore/ săptămână, repartizarea programului de lucru fiind de ore de zi, neexistând nici o mențiune în ceea ce privește sporurile de care beneficiază reclamanta.

Potrivit foilor de pontaj, a statelor de plată coroborate cu răspunsul ITM C la sesizarea reclamantei, rezultă că pe perioada desfășurării raporturilor de muncă, în anul 2004, 2005 și 2006, au intervenit modificări în ceea ce privește perioada de activitate și salarizarea, dar nu au intervenit modificări cu privire la repartizarea programului de lucru.

Aceste aspecte sunt reținute de altfel și de expertul contabil în raportul de expertiză întocmit și depus la dosarul cauzei ( 66 - 142), reținându-se și achitarea drepturilor salariale cuvenite reclamantei.

Unul dintre principiile de bază ale încheierii raporturilor de muncă între angajat și angajator îl constituie negocierea contractului individual de muncă, negociere prevăzută de art. 37 din Codul muncii.

În speța de față, conform mențiunilor din contractele individuale de muncă, se poate observa că părțile au negociat meseria, respectiv muncitor necalificat, corespunzătoare unui indice de ierarhizare 1 din CCM, durata timpului de muncă de 8 ore/zi, program efectuat pe timp de zi, și salariul de bază lunar brut salariu la care părțile au înțeles să nu mai adauge nici un alt spor.

Din analiza fișelor de pontaj, coroborate cu statele de plată, rezultă că reclamanta a efectuat programul normal de muncă, beneficiind și de drepturile de asigurări sociale, respectiv concediile medicale, atunci când a fost cazul, și de concediul de odihnă aferent perioadei lucrate.

Analiza comparativă a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut de actele normative indicate anterior și salariile negociate de către reclamanta, coroborate cu statele de plată aferente perioadelor lucrate, peste nivelul salariului minim, conduce la concluzia că într-adevăr unitatea pârâta a acționat la includerea sporului de vechime în salariu, sporul de vechime nefiind menționat separat la nici unul dintre angajații care figurează pe același stat de plată cu reclamanta.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei referitoare la orele suplimentare lucrate și neplătite, sărbătorile legale, sâmbetele și duminicile, orele de noapte aceste drepturi nu rezultă că sunt cuvenite în condițiile în care nu a fost dovedită efectuarea lor, iar reclamanta a fost încadrată pe program normal de muncă cu efectuarea acestor ore pe timpul zilei.

Susținerea reclamantei potrivit cu care dovada efectivă a acestor ore suplimentare se regăsește pe rapoartele zilnice ale casei de marcat care atestă ora la care aceasta se afla încă la locul de muncă nu poate fi reținută din următoarele considerente:

În primul rând aceste rapoarte de casă de marcat nu sunt semnate de către reclamantă.

În al doilea rând, potrivit meseriei, reclamanta a fost încadrată ca muncitor necalificat, în anul 2006 ca personal întreținere și curățenie, iar atribuțiile personalului necalificat nu cuprind în nici un fel obligația de a utiliza casa de marcat, aspect reliefat de fișa postului, chiar nesemnată, și de raportul întocmit de inspectorii ITM.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta.

În motivare s-au invocat în esență următoarele motive de recurs:

Dosarul s-a aflat pe rolul instanței din luna mai 2007, fiind tergiversat, fără motive întemeiate.

Până și în ședință din 9.01.2008, când instanța s-a pronunțat procedura de citare a fost nelegal îndeplinită cu " "

Instanța a reținut în mod eronat probele administrate în cauză.

Astfel, din actele depuse la dosar rezultă perioada în care a fost angajată, precum și salariul cu care a fost angajată.

Nu a existat o negociere a contractului individual de muncă, acesta fiind impus de angajator, dar a semnat contratul forțată de situația familiară, iar angajatorii profită de pe urma muncitorilor.

Greșit tribunalul a tras concluzia că unitatea pârâtă a inclus sporul de vechime în salariu.

Nu își explică cum acțiunea a putut fi respinsă ca nefondată, după ce i-au fost admise toate probele și după efectuarea rapoartelor de expertiză pe care le-a plătit.

Copiile după înregistrările casei de marcat reflectă clar până la ce oră a lucrat personalul angajat la bucătărie și restaurant - unde a lucrat și reclamanta.

Unitatea nu le-a pus la dispoziție condica de prezență pe care să o semneze la venire și la plecare, tocmai pentru a nu fi prinși că se depășește norma legală de 8 ore.

Din raportul de expertiză contabilă, rezultă sporul de vechime care nu i-a fost plătit.

De asemenea, din actele depuse la dosar rezultă că a luat pe două posturi.

Analizând sentința recurată din prisma criticilor formulate, Curtea a respins recursul, ca nefondat pentru următoarele considerente:

Susținerea recurentei că dosarul a fost tergiversat fără motive întemeiate, nu poate fi reținută.

Acordarea termenelor s-a făcut pentru motive obiective, respectiv pentru completarea cererii de chemare în judecată și administrarea probatoriilor încuviințate (solicitarea de relații de la. efectuarea expertizei contabile, formularea de obiecțiuni, interogatoriu, efectuarea unui supliment la raportul de expertiză).

La termenul de judecată din 9.01.2008 când s-a amânat pronunțarea pentru 11.-01.2008, procedura de citare era legal îndeplinită, întrucât " " avea termen în cunoștință.

Chiar dacă procedura de citare nu ar fi fost legal îndeplinită, acest motiv de nelegalitate poate fi invocat numai de către partea prejudiciară prin necitare.

Prima instanță a făcut o corectă apreciere a probelor administrate în cauză.

Din contractele de muncă depuse în copie la dosarul de fond, rezultă că reclamanta a fost angajată pe postul de muncitor necalificat, printre atribuțiile acesteia intrând și întreținerea zonelor de depozitare, curățatul și depozitarea veselei, curățirea terasei, manipularea deșeurilor, menținerea igienei la locul de muncă, după cum reiese din fișa postului (fila 64 dosar fond).

Prin urmare, pretențiile reclamantei pentru plata a două salarii, aceasta considerând că a prestat muncă pentru două posturi diferite, sunt nefondate.

Prin contractele individuale de muncă, părțile au convenit ca timpul de muncă să fie de 8 ore/zi și 40 ore/săptămână.

Din foile de pontaj, ștatele de plată și răspunsul, nu rezultă că reclamanta ar fi efectuat ore suplimentare sau că a prestat activitate în timpul nopții sau în sărbătorile legale.

Și concluziile raportului de expertiză contabilă (filele 69 - 70 dosar fond) sunt în același sens.

Reclamanta nu a făcut dovada exercitării unor presiuni fizice sau psihice asupra ei pentru semnarea Contractului individual de muncă și oricum, la judecata în primă instanță nu a invocat nulitatea unor clauze contractuale ca urmare a vicierii consimțământului.

Rapoartele de casă nu sunt relevante, întrucât acestea nu sunt semnate de reclamantă, iar potrivit fișei postului, aceasta nu avea atribuția de a utiliza casa de marcat.

Prin urmare, în mod corect prima instanță nu și-a însușit calculele efectuate de expert cu privire la posibilele drepturi salariale cuvenite reclamantei ca urmare a efectuării unor ore suplimentare.

În ceea ce privește sporul de vechime acesta a fost inclus în salariul de bază.

Acest aspect rezultă din analiza comparativă a salariului de bază minim brut pe țară și salariile negociate de către părți coroborate cu statele de plată aferente perioadelor lucrate, peste nivelul salariului minim.

Pentru considerentele arătate mai sus, potrivit art.312 cod procedură civilă, Curtea a respins recursul ca nefondat și a menținut sentința recurată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în, str.-, -.2,.C,.4,.92, județul C, împotriva sentinței civile nr.13 din 11 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă, cu sediul în B, sector 1, str. -.- nr.1,.2,.12 și în, Hotel "", apart.1, județul C,

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23 iunie 2008.

Președinte, Judecător,

- - - -

Pt.Jud.- aflată în

Semnează conf.art.261 alin.2

Președinte instanță,

Grefier,

- -

Jud.fond: /

Red.dec.Jud.-/ 2ex.

Tehnored.gref./15.07.2008

Președinte:Jelena Zalman
Judecători:Jelena Zalman, Maria Apostol, Mariana Bădulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 534/2008. Curtea de Apel Constanta