Pretentii civile. Speta. Decizia 543/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA NR. 543/R-CM
Ședința publică din 20 Martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător
JUDECĂTOR 2: Florina Andrei
JUDECĂTOR 3: Daniel Radu
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții STATUL ROMÂN-PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, B,-, sector 5, STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - REPREZENTAT DE, Rm.V, str.G-ral - nr.17 și MINISTERUL JUSTIȚIEI, B,-, sector 5, împotriva sentinței nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit: recurenții-pârâți, intimații-reclamanți, -, -, - și intimații-pârâți Tribunalul Vâlcea și Curtea de APEL PITEȘTI.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată cauza în stare de judecată, rămâne în pronunțare asupra excepției privind tardivitatea recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și asupra fondului recursului declarat de Ministerul Justiției și se retrage pentru deliberare.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19 martie 2008, reclamanții, -, - și - au chemat în judecată pe pârâții Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Justiției, Tribunalul Vâlcea și Curtea de APEL PITEȘTI, solicitând obligarea acestora la recunoașterea pentru reclamanți a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1 februarie 2007 și în continuare; obligarea pârâților la plata drepturilor salariale rezultând din acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar; obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților începând cu data de 1 septembrie 2004 și în continuare și obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În ceea ce privește pe reclamanta -, grefier la Judecătoria Drăgășani până la data de 31 octombrie 2006, reclamanții au solicitat să fie obligați pârâții să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă începând cu data de 1 septembrie 2004 până la 31 octombrie 2006 și în continuare.
În motivarea acțiunii s-a arătat că în baza dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 republicată, personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul brut lunar pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. Acest text de lege a rămas în vigoare până la apariția nr.OG83/2007.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția de necompetență materială a instanței și excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
Motivând excepția de necompetență materială, pârâtul a arătat că litigiul are natura unui conflict de muncă, fiind incidente în cauză dispozițiile art.2 alin.1 lit. Cod procedură civilă care stabilesc competența de soluționare a acestei cereri în favoarea tribunalului.
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâtul a susținut că între reclamanți și acesta nu există raporturi juridice de muncă pe care se întemeiază cererea de plată a drepturilor salariale.
La rândul său, Ministerul Justiției prin întâmpinarea formulată a susținut că acțiunea reclamanților este neîntemeiată.
Reglementarea prin lege sau printr-un act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane excede cadrului legal reglementat prin Ordonanța Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au fost abrogate total și explicit prin nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
De aceea nu au incidență în cauză prevederile nr.OUG177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților.
Reglementarea sistemului de salarizare prin Legea nr.154/1998 a dat posibilitatea majorării salariilor personalului din sectorul bugetar, în limita fondurilor bugetare aprobate ordonatorilor de credite.
Astfel, pentru personalul auxiliar al instanțelor judecătorești s-au prevăzut grile de intervale, în coeficientul de multiplicare minim fiind inclus sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și indemnizația de ședință ce se acordă în prezent și care se propun a fi abrogate.
OG nr.83/2000 a mărit substanțial atât valoarea de referință sectorială pentru stabilirea indemnizațiilor magistraților, precum și ale personalului auxiliar de specialitate cât și coeficientul de multiplicare.
Rezultă că finalitatea modificării legislației nu a fost diminuarea drepturilor salariale, ci creșterea acestora.
Pe de altă parte, doar legiuitorul este cel care poate aprecia dacă și ce anume sporuri sau adaosuri se acordă anumitor categorii de salariați.
Prin sentința civilă nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008, Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie a admis acțiunea și a obligat pe pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Vâlcea și Curtea de APEL PITEȘTI să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de 50% de risc și suprasolicitare neuropsihică, începând cu data de 1 februarie 2007 și în continuare și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților începând cu 1 septembrie 2004 și în continuare.
Pentru reclamanta - s-a dispus ca efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă să se facă începând cu data de 1 septembrie 2004 până la 1 octombrie 2006.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice a fost respinsă ca neîntemeiată, cu motivarea că în temeiul dispozițiilor art.1 din nr.OUG22/2002 aprobată prin Legea nr.188/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în baza titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Conform art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, astfel că față de cererea având ca obiect alocarea fondurilor necesare sumelor ce urmează a fi plătite reclamanților, acesta are calitate procesuală pasivă.
Prin urmare, pentru plata drepturilor salariale este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu în bugetul Ministerului Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, având obligația potrivit art.2 din același act normativ, să dispună măsurile necesare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetul propriu al ministerului și al instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
S-a concluzionat astfel, că pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă.
Și excepția necompetenței materiale a instanței a fost privită ca neîntemeiată, în cauză fiind incidente dispozițiile nr.OUG75 din 11 iunie 2008 privind stabilirea unor măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Pe fondul cauzei s-a reținut că reclamanții îndeplinesc funcția de grefier în cadrul Judecătoriei Drăgășani.
Dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică a fost reglementat pentru magistrați și personalul auxiliar de specialitate prin art.47 din Legea nr.50/1996 republicată.
Acest text de lege a fost abrogat prin art.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Ordonanța nr.83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr.50/1996, fiind evidentă contradicția sa cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000.
Legea nr.50/1996, deși lege organică, a fost abrogată printr-o ordonanță de guvern, aspect ce contravine Constituției.
OG nr.83/2000 a stabilit un nou sistem de salarizare cu indemnizație ca unică formă de remunerare.
Dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 au rămas însă în vigoare și după adoptarea nr.OG83/2000, ca urmare a faptului că abrogarea lor s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă, ceea ce înseamnă că dreptul de creanță ce se cere a fi ocrotit există în patrimoniul reclamanților.
Potrivit dispozițiilor Constituției României în vigoare la acea dată, respectiv art.114 alin.1, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
De asemenea, potrivit art.72 pct.3 lit.h din Constituție, organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, precum și regimul general privind raporturile de muncă, trebuie reglementate printr-o lege organică și întrucât un element esențial al raporturilor de muncă îl reprezintă tocmai salariul, rezultă că Legea nr.50/1996 privind salarizarea și ale drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești este o lege organică.
Indiferent de finalitatea pe care a avut-o nr.OG83/2000, abrogarea prin acest act normativ a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnică legislativă, motiv pentru care ea nu poate produce efecte.
Având în vedere considerentele de mai sus, acțiunea reclamanților a fost admisă așa cum s-a arătat.
Prin încheierea pronunțată la data de 14 ianuarie 2009, aceiași instanță a admis cererea formulată de reclamanta - și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr.182/F-CM/12 noiembrie 2008 a Curții de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie, în sensul că pentru petentă, efectuarea mențiunilor în carnetul de muncă se va face începând cu 1 septembrie 2004 până la 31 octombrie 2006 și în continuare.
Împotriva sentinței civile nr.182/F-CM/12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie au declarat recurs, pârâții Ministerul Justiției și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția -ă a Finanțelor Publice
Pârâtul Ministerul Justiției a criticat hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate și anume aspectul că sporul de 50% nu mai subzistă începând cu februarie 2007, deoarece dispozițiile Legii nr.50/1996 privind salarizarea personalului auxiliar sunt abrogate în întregime.
S-a arătat că începând cu data de 1 februarie 2007, pretențiile reclamanților sunt nefondate, deoarece a intrat în vigoare nr.OG8/24.01.2007 privind Legea de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
De asemenea, recurentul a menționat că prin Decizia nr.21 din 10.03.2008 pronunțată de instanța supremă s-a admis recursul în interesul legii și s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000.
S-a concluzionat că instanța de fond în mod greșit a dispus obligarea pârâților la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% pentru personalul auxiliar de specialitate, interpretând în mod eronat dispozițiile Înaltei Curți de Casație și Justiție și neluând în considerare faptul că nu există nici un temei legal pentru acordarea acestor drepturi începând cu data de 1.02.2007, când a intrat în vigoare legea specială de salarizare pentru această categorie profesională.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În drept, pârâtul Ministerul Justiției și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 din Codul d e procedură civilă și a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a formulat recurs prin care a arătat că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții, ținând cont că nu este titularul obligației ce formează conținutul raportului juridic de drept material dedus judecății, respectiv al raportului de muncă.
De asemenea a arătat că și pe fond acțiunea este neîntemeiată în raport de dispozițiile nr.OUG75 din 11.06.2008.
S-a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii în principal față de Ministerul Economiei și Finanțelor ca lipsit de calitate procesual pasivă și în subsidiar ca neîntemeiată.
În drept acest pârât și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 din Codul d e procedură civilă și a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
La termenul de judecată din 20 martie 2009, Curtea din oficiu a pus în discuția părților procesuale excepția tardivității declarării recursului de către pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Analizând cu prioritate această excepție, Curtea constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art.137 din Codul d e procedură civilă prevăd că "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Curtea constată că hotărârea atacată a fost comunicată Ministerului Economiei și Finanțelor la data de 11 decembrie 2008, conform dovezii de primire de la fila 188 dosar fond, iar recursul a fost declarat de această instituție la data de 24 decembrie 2008, peste termenul legal de 10 zile, ultima zi fiind 22 decembrie 2008.
Față de această situație, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respins ca tardiv declarat recursul formulat de pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Verificând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate de pârâtul Ministerul Justiției și din ansamblul lucrărilor de la dosar, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr.21/10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr.5/2008 a fost admis recursul în interesul legii și s-a constatat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Deciziile pronunțate în recurs în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată, în conformitate cu dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă.
S-a reținut prin această decizie că prin art.I pct.42 din nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 a fost abrogat expres art.47 din Legea nr.50/1996, însă abrogarea s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și de tehnică legislativă. Potrivit art.107 alin.3 din Constituția în vigoare la acea dată, ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta. În baza acestei dispoziții constituționale, prin art.1 lit.Q pct.1 din Legea nr.125/13.07.2000 (publicată în nr.331/17.07.2000), Guvernul a fost abilitat ca până la reluarea lucrărilor Parlamentului în cea de-a doua sesiune ordinară a anului 2000, să emită ordonanțe în diverse domenii, inclusiv cu privire la modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
Cu toate acestea, prin nr.OG83/2000 s-a procedat nu numai la completarea și modificarea Legii nr.50/1996, ci și la abrogarea unor dispoziții ale acestui act normativ. În acest fel au fost încălcate prevederile art.56-62 ale Legii nr.24/2000 (modificată și completată prin Legea nr.189/2004) privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții care reglementează modificarea, completarea și abrogarea ca pe evenimente legislative distincte.
S-a mai reținut în decizia pronunțată în recurs în interesul legii că norma de nivel inferior, în speță art.I pct.42 din nr.OG83/2000, lege ordinară, prin care a fost abrogat art.47 din Legea nr.50/1996 și art.IX alin.2 paragraful 1 din nr.OG 83/2000 prin care a fost abrogat art. 231din Legea nr.56/1996, modificată și completată, contravine art.81 din Legea nr.92/1992, modificată și completată, lege organică.
unei legi sau ordonanțe poate fi invocată numai pe calea excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor judecătorești, însă Curtea Constituțională are în competență numai controlul de constituționalitate al dispozițiilor din legile și ordonanțele în vigoare, iar verificarea constituționalității și soluționarea excepției de neconstituționalitate având ca obiect norme abrogate în prezent revin, prin interpretareaper a contrarioa art.147 alin.1, cu referire la art.126 alin.1 din Constituție, instanțelor judecătorești.
Ca atare, Înalta Curtea concluzionat că art.I pct.42 și art.IX alin.2 paragraful 1 din nr.OG83/2000, adoptate cu încălcarea limitelor legii speciale de abilitare, sunt din acest motiv neconstituționale, conform art.147 alin.1 din Constituția României, și își încetează efectele.
Rezultă că indiferent de finalitatea pe care a avut-o nr.OG83/2000, abrogarea prin acest act normativ a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor constituționale și a celor de tehnică legislativă, motiv pentru care ea nu poate produce efecte juridice și ca urmare, personalul auxiliar de specialitate din cadrul sistemului justiției are dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
În concluzie, prima instanță a pronunțat o hotărâre legală, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Trebuie precizat că în speță nu sunt aplicabile nici prevederile art.304 pct.4 Cod procedură civilă deoarece, instanța nu și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, aceasta având obligația să verifice dacă acordarea unor sporuri salariale este legală sau nu.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie, intimați fiind reclamanții, -, și, toți cu domiciliul ales la Judecătoria Drăgășani, județul V și pârâții STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE V, cu sediul în Râmnicu V,-, județ V, TRIBUNALUL VÂLCEA, cu sediul în Râmnicu V,-, județ V și CURTEA DE APEL PITEȘTI, cu sediul în Pitești,-, județ
Respinge ca tardiv declarat recursul formulat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, împotriva sentinței civile nr.182/F-CM din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/14.04.2009.
Jud.fond:.
.
Președinte:Jeana DumitracheJudecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu
