Pretentii civile. Speta. Decizia 565/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.565/
Ședința publică din 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI,cu sediul în B,str.- -,nr.28-30 împotriva sentinței civile nr.145/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații INSPECTORATUL ȘCOLAR JUD. V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI, cauza având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul-pârât MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, intimații-pârâți INSPECTORATUL ȘCOLAR JUD. V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI, PRIMĂRIA COMUNEI și intimatul-reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recurentul-pîrât a solicitat judecarea recursului în lipsă;intimatul-reclamant a depus la dosar întâmpinare în 2 exemplare;după care:
Curtea constată că prin întâmpinarea depusă la dosar nu s-au invocat aspecte noi motiv pentru care consideră că nu este necesar a se comunica întâmpinarea formulată de intimatul-reclamant.
Având în vedere că nu m mai sunt alte cereri de formulat și excepții de invocat, iar recurentul-pârât a solicitat judecarea recursului în lipsă, curtea constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.145/23.02.2009 Tribunalul Vranceaa admis acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL EDUCAȚIEI,CERCETĂRII ȘI, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUD.V, ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR,1, CONSILIUL LOCAL COM. și PRIMĂRIA COM. având ca obiect drepturi bănești.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantului tranșa suplimentară de vechime prev.de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997, pentru o vechime de peste 35 ani, pentru perioada 27 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2007, sumă ce va fi actualizată cu indicele prețurilor bunurilor de consum la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată la Tribunalul Vrancea sub nr- reclamantul, a chemat în judecată civilă pe pârâtele Ministerul Educației, Cercetării și T, Inspectoratul Școlar Județean V, Școala cu clasele I-VIII nr.1 și Consiliul Local al Primăriei, pentru drepturi salariale.
A arătat în motivarea acțiunii că este profesor titular cu o vechime în învățământ de 39 de ani și că pentru anii 2006 și 2007 se încadrează în tranșa de vechime de peste 35 de ani beneficiind de treapta suplimentară de salarizare.
Potrivit art.50 din Legea nr. 128/1997 personalul didactic din învățământ preuniversitar beneficiază de trei tranșe suplimentare la salarizare, care se acordă la 30, 35 și peste 40 de ani de activitate și pentru care se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Cum pârâtele nu i-au acordat aceste drepturi salariale, a solicitat obligarea acestora la plata drepturilor restante pe 3 ani anteriori introducerii acțiunii, actualizate cu rata inflației la data plății efective.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tai nvocat excepția privind lipsa calității procesuale pasive cu motivarea că nu este angajatorul reclamantului și nici nu este ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar.
Pe fondul cauzei a susținut că reclamantul solicită o plată dublă, iar sintagma "tranșa anterioară de vechime" este suficient de explicită în sensul că modul de calcul al fiecăruia din coeficienții de ierarhizare este cuprins în anexele acestei legi, care nu poate fi interpretată decât sistematic.
Legal citați, ceilalți pârâți nu au formulat întâmpinare.
In dovedirea acțiunii reclamantul a depus la dosar acte.
Din actele dosarului rezultă că reclamantul funcționează la Școala cu clasele I-VIII din comuna, fiind profesor I gr.II.
Din adeverința nr.35/20.01.2009 emisă de pârâtă rezultă că reclamantul are o vechime de 39 de ani și că în anii școlari septembrie 2005 - septembrie 2006, septembrie 2006 - septembrie 2007 și septembrie 2007 - septembrie 2008 s-a încadrat în tranșa de vechime de 35-40 ani.
In adeverință s-a mai menționat că reclamantului nu i-au fost acordate tranșele suplimentare de salarizare.
Analizând excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată.
Pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Vad epus la dosar întâmpinare invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că finanțarea unităților de învățământ, conform ordonanței nr.103/1995 și HG nr.538/2001 se face de către consiliile locale, cărora le-au fost repartizate fondurile defalcate de la bugetul de stat, în urma datelor transmise de inspectoratele școlare și centralizate de către Ministerul Educației și Cercetării.
Ministerul Educației, Cercetării și T prin întâmpinarea depusă a invocat de asemenea lipsa calității procesuale pasive motivând că nu este angajatorul cadrelor didactice, nu calculează salariul acestora, nu deține cărțile lor de muncă și nu este nici ordonator de credite pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat unde sunt încadrate aceste cadre didactice.
Pe fondul cauzei a arătat că acțiunea este neîntemeiată motivat de faptul că reclamanții solicită în mod nelegal o plată dublă, că sintagma,tranșa anterioară de vechime" uzitată de legiuitor este suficient de explicită și că art.50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997 stabilește numai un cadru de principiu, iar modul de calculare a fiecărui coeficient de salarizare este cuprins în anexele acestei legi care nu pot fi interpretare decât sistematic.
Consiliul Județean V, prin întâmpinarea depusă a invocat pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive, motivând că între el și unitățile de învățământ preuniversitar nu există raporturi de serviciu cu atât mai mult cu cât acestea nu sunt subordonate unităților administrativ teritoriale. Mai arată pârâtul că la ora actuală fondul litigiului nu mai prezintă interes pentru reclamanți ca urmare a adoptării OG nr.15/2008, dispoziții care sunt aplicabile începând cu luna ianuarie 2008.
Consiliul local Fad epus întâmpinare invocând pe aceleași considerente lipsa calității sale procesuale pasive, în temeiul dispozițiilor Legii nr.168/1999 prin aceea că nu are nici un raport de muncă cu reclamanții.
Primăria municipiului Adjud prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că nu are vreo obligație de a asigura sumele de plată sau de a stabili necesarul cheltuielilor de personal.
Analizând excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Inspectoratul Școlar Județean V, Ministerul Educației Cercetării și T, Consiliul Local F și Consiliul Județean V instanța a constatat că aceasta nu este întemeiată.
Potrivit art.4 din nr.HG366/2007 Ministerul Educației, cercetării și T are obligația de a asigura și monitoriza modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educativ. De asemenea, potrivit aceleiași hotărâri elaborează cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional și economico-financiar în care se realizează politicile în domeniu. Față de aceste atribuții precum și față de celelalte atribuții prevăzute de aceleași hotărâri și de Legea învățământului nr.84/1995 republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepția invocată de acest pârât este nefondată.
Pe fondul cauzei acțiunea formulată este întemeiată, reținându-se următoarele:
Potrivit art.50 pct.1 și 2 din Legea nr.128/1997 cu modificările și completările ulterioare, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Se mai stabilește de asemenea că pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Deși aceste texte de lege prevăd pentru personalul didactic cumulativ categorii de tranșe de vechime: cele stabilite de lege precum și câte o tranșă suplimentară care se acordă la împlinirea vechimii de 30,35 și 40 de ani de activitate, și sunt în vigoare ele nu au fost respectate.
Astfel, reclamantul, personal didactic în învățământul preuniversitar, cu o vechime de peste 35 de ani, nu a beneficiat de aceste tranșe suplimentare cu creșterea coeficientului de ierarhizare de 1/25, acțiunea formulată apare întemeiată, fiind admisă și în baza art.283 lit.c codul muncii să fie obligați pârâții să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite reclamantului în baza art.50 al.1 din Legea nr.128/1997 pentru perioada 27 ianuarie 2006 - 31 decembrie 2007, sume ce se vor reactualiza în raport de rata inflației la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe civile a declarat recurs Ministerul Educației, Cercetării și, considerând-o nelegală și netemeinică pentru următoarele motive.
Instanța de fond a reținut în mod greșit calitatea procesuală a în baza nr.HG 538/2001 și OUG nr. 32/2001.
Raportat la obiectul cererii care constă în plata unor drepturi salariale, a considerat că instanța în mod greșit a aplicat prev. art. 10 din HG nr. 538/2001 cât și ale OUG nr. 32/2001 deoarece în aceste acte normative se menționează în mod expres faptul că finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale.
Între și reclamante nu există nici un fel de raporturi juridice de muncă iar calitatea de angajator o are numai directorul unității de învățământ cu personalitate juridică.
În consecință, a apreciat că nu are calitatea procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei, a susținut că instanța de fond a aplicat în mod eronat atât prev. art. 50 din Legea nr. 128/1997 fiind incidente prev. Art. 304 pct. 9.pr. civilă.
De fapt, reclamanții ar solicita o plată dublă sintagma "tranșa anterioară de vechime" uzitată de legiuitor fiind suficient de explicită.
În consecință, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii pentru lipsa calității sale procesuale pasive sau, pe fond, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
În drept a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă.
A formulat întâmpinare intimatul-reclamant solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.
Analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurent și sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Criticile privind lipsa calității procesuale pasive a recurentului - pârât nu pot fi primite.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat precum și între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.
În speță, obiectul judecății îl reprezintă pretențiile intimatului- reclamant de plată a drepturilor salariale reprezentând tranșele suplimentare de vechime de 30,35 și peste 40 de ani în învățământ, cuvenite pe perioada solicitată în forma actualizată.
Referitor la existența acestor drepturi salariale reglementate de dispozițiile art. 50 al.1 și 2 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, problema pusă în discuție vizează nu doar simpla plată a acestor drepturi ci și aspectele care țin de prevederea unor asemenea sume, reflectarea lor în situațiile economico - financiare, repartizarea pe categorii de cheltuieli, aprobarea și ulterior alocarea sumelor către ordonatorii de credite prevăzuți de lege.
Sub aceste aspecte, se constată că recurentului îi revin astfel de atribuții, împrejurare care justifică existența calității sale procesuale pasive.
Astfel, recurentului - pârât Ministerul Educației, Cercetării și B îi revin o serie de atribuții în domeniul educației și învățământului în ceea ce privește formularea de politici și programare de perspectivă și asigurarea implementării lor în unitățile de învățământ și instituțiile subordonate sau coordonate, elaborează cadrul normativ - metodologic, funcțional, operațional și economico - financiar privind politicile în domeniu, comunică și colaborează cu celelalte structuri ale administrației publice centrale și locale și cu societatea civilă și asigură condițiile materiale și financiare de desfășurare a procesului de educație și învățământ, asigură și monitorizează modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educație (art.4 din nr.HG366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și T).
Atribuții asemănătoare se regăsesc fiind reglementate de dispozițiile art. 167 din Legea nr.14/1995 în referire la finanțarea de bază cuprinzând inclusiv cheltuielile de personal, în normele metodologice elaborate pentru determinarea costului standard pe elev/școlar, aflat la baza alocării fondurilor pentru finanțarea de bază a unităților de învățământ din subordine.
Însă cel mai important aspect pentru reținerea calității procesuale pasive a recurentului este faptul că, deși afirmă că nu are raporturi juridice de muncă cu reclamantele intimate, această susținere este infirmată chiar prin disp. art. 2 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ încheiat în anul 2004 și prelungit până în anul 2007 care prevăd că prin termenul "angajator" este desemnat inclusiv Ministerul Educației, Cercetării și T reprezentat prin ministru, care este parte contractantă.
Potrivit disp. art. 33 alin. 1 din același contract,în scopul salarizării și acordării celorlalte drepturi bănești prevăzute de legislația în vigoare și de prezentul contract colectiv de muncă, părțile contractante vor stabili fondurile și vor identifica sursele de finanțareînainte de adoptarea Legii bugetului de stat, precum și în vederea modificării ulterioare a acesteia.
O altă obligație ce revine Ministerului este și cea prevăzută de art. 38 alin. 5 din același contract și anume: "Ministerul Educației, Cercetării și T și inspectoratele școlare se obligă să depună toate diligențele necesare pentru plata la timp a salariilor". De asemenea, vor urmări modul în care se efectuează plata salariilor și acoperirea cheltuielilor destinate bunei funcționări a unităților de învățământ.
În consecință, recurentul, în calitate de parte contractantă a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură învățământ, și-a asumat obligații cu privire la salarizarea cadrelor didactice, atât timp cât, potrivit disp. art. 7 din Legea nr. 130/1996, contractele colective de muncă constituie legea părților și, deci, are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fondul cauzei, potrivit art. 50 alin.1 și 3 din Legea nr.128/1997, se prevede pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar acordarea tranșelor de vechime la salarizare stabilite de lege și a trei tranșe suplimentare care se acordă la 30,35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare din tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
În speță, nu s-a făcut dovada aducerii a îndeplinire a acestor prevederi, respectiv a achitării în mod corespunzător a drepturilor salariale cuvenite intimatului - reclamant cu titlu de tranșe suplimentare potrivit vechimii activității în învățământ.
Nu este vorba de o plată dublă întrucât, așa cum corect a reținut instanța de fond, abia odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 15/2008, tranșele respective au fost incluse în salariu, începând cu luna ianuarie 2008.
Față de considerentele arătate, se va respinge recursul ca nefondat în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI, cu sediul în B,--30 împotriva sentinței civile nr.145/23.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 18 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./03.06.2009
Tehnored./2 ex/ 03 Iunie 2009
Fond:-
Asistenți jud. -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
