Pretentii civile. Speta. Decizia 61/2010. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze
cu minori și de familie, de
conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR.61/ DOSAR NR-
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Dorina Rizea judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR și TRIBUNALUL BRAȘOV împotriva sentinței civile nr.1633/M din 26 noiembrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL BRAȘOV în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților. Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 19 ianuarie 2010, când părțile au lipsit, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 10 noiembrie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 1633/26.11.2009 TRIBUNALUL BRAȘOVa respins exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
A admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului TRIBUNALUL BRAȘOV pentru pretențiile aferente perioadei 01.07.2008-pentru viitor.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Finanțelor Publice prin
A admis in parte acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul ales la Curtea de APEL BRAȘOV --, județul B în contradictoriu cu pârâții: Ministerul Justiției, cu sediul în B,-, sector 5, Curtea de APEL BRAȘOV cu sediul în mun. B,-, jud. B, TRIBUNALUL BRAȘOV cu sediul în B,-, Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în-, sector 5, B și participantul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1 și în consecință:
A obligat pârâții TRIBUNALUL BRAȘOV, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Justiției să calculeze și să plătească reclamantului diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara începând cu data de pentru perioada 25.06.2007-30.06.2008, sume ce se vor actualiza cu rata inflatiei si dobanda legala la data platii efective.
A obligat pârâtii Curtea de Apel B si Ministerul Justitiei să calculeze și să plătească reclamantului diferențele de natură salarială, echivalente cu sporul de confidențialitate de 15% din indemnizația de încadrare bruta lunara pentru perioada 01.07.2008 si pana la intrarea in vigoare a Legii 329/2009, sume ce se vor actualiza cu rata inflației si dobânda legala la data plății efective.
A obligat parata Curtea de APEL BRAȘOV să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului privind acordarea acestui spor.
A obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor menționate.
A respins pretențiile formulate in contradictoriu cu paratul TRIBUNALUL BRAȘOV aferente perioadei 01.07.2008-pentru viitor ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesual pasiva.
A respins restul pretențiilor ca nefondate.
Prima instanță a reținut că în perioada dedusa judecatii, reclamantul a indeplinit functia de judecator la Judecatoria in intervalul 25.06.2007-30.06.2008, la ribunalul Covasna in intervalul 01.07.2008-31.03.2009, iar incepand cu 01.04.2009 este judecator in cadrul Curtii de Apel
In privinta exceptiilor invocate in cauza, instanta a retinut ca Tribunalul B are calitate procesual pasiva, de calitatea sa de ordonator tertiar de credite, dar numai pentru perioada in care reclamantul a activat in cadrul Judecatoriei Z, aflata in raza teritoriala a Tribunalului B, respectiv 25.06.2007-30.06.2008. In consecinta, pentru restul perioadei instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a acestui parat.
Exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii a fost respinsa, avand in vedere ca acesta a fost citat in calitate de participant, si nu de parat, participarea sa la un proces in care se invoca elemente de discriminare fiind obligatorie, de dispozitiile art.27 al.3 din OG 137/2000.
In privinta exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice, instanta a reținut ca in conformitate cu prevederile art. 3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005, Ministerul Finanțelor Publice elaborează proiectul bugetului de stat, al legii anuale bugetare și raportul asupra proiectului bugetului de stat precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.Ca urmare, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante.
In consecinta, acest parat are calitate procesual pasive, motiv pentru care exceptia a fost respinsa.
Pentru categoriile profesionale ce gestioneaza informatii clasificate, exista aprobate o serie de acte normative care prevad acordarea catre acestea a uui spor de confidentialitate calculat la salariul de incadrare. Astfel, art.unic pct.1 din Legea 444/2006 prevede ca pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate.
De asemenea, potrivit art.15 al.1 din OG 6/2007, sporul de confidențialitate se acordă funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului în cuantum de până la 15% din salariul de bază, precum și funcționarilor publici din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, direcțiilor subordonate ministrului delegat pentru comerț din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
Totodata, potrivit art.30 al.3 din OG 137/2000, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, personalul din aparatul Consiliului primește lunar un spor de confidențialitate de 15%, calculat la salariul de bază brut. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor se stabilesc prin ordin al președintelui Consiliului.
Obligatia de a nu dezvalui informatiile pe care le-au obtinut in calitate de magistrate in exercitarea profesiei, exista si in sarcina magistratilor, astfel cum este instituit de art.15 al.1 si 2 din Hotararea CSM nr.328/2005.
Prin decizia in interesul legii nr.46/15.12.2008 pronuntata in dosarul nr.27/2008 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie s-a stabilit ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidentialitate de 15%, calculat la indemnizatia bruta lunara, respectiv salariul de baza brut lunar.
Raportat la dispozițiile art. 329 alin 3 din Codul d e procedură civilă conform cărora dezlegarea dată problemelor de drept judecate în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, rezultă temeinicia pretențiilor reclamantului.
Perioada acordarii acestui spor este 25.06.2007 si pana la momentul intrarii in vigoare a Legii 330/2009 privind salarizarea unitara a persoanaluilui bugetar, ce reglementeaza legislativ si acorda magistratilor sporul de confidentialitate, astfel ca dupa acest moment nu mai este necesara pronuntarea unei hotarari judecatoresti.
In privinta paratilor care au obligatia platii acestui spor, instanta a reținut ca acestea revin Ministerului Justitiei in calitate de ordonator principal de credite pentru intreaga perioada, Curtii de Apel B in calitate de ordonator de credite pentru intreaga perioada, si de asemenea Tribunalului B in calitate de ordonatori tertiar de credite, dar numai pentru perioada in care reclamantul a activat in cadrul Judecatoriei Z, aflata in raza teritoriala a Tribunalului B, respectiv 25.06.2007-30.06.2008.
Pentru perioada 01.07.2008-31.03.2009, calitatea de ordonator tertiar de credite revenea Tribunalului Covasna, ce nu a fost insa chemat in judecata.
de considerentele expuse, instanta a dispus obligarea paratilor, astfel cum au fost mentionati pentru fiecare perioada, sa calculeze si sa achite reclamantei diferentele de drepturi salariale constand in sporul de 15% din salariul de incadrare, incepand cu data de 25.06.2007 si in continuare, dar numai pana la momentul intrarii in vigoare a Legii 330/2009, astfel ca actiunea a fost admisa doar in parte.
Cât privește actualizarea creanței, instanța a constatat că potrivit prevederilor art.1084 cod civil creditorul este îndreptățit să pretindă atât repararea pagubei suferite, reprezentând suma datorată, cât și beneficiul de care a fost lipsit. Pentru o reală despăgubire, se impune actualizarea creanței în raport de indicele de inflație și cu aplicarea dobânzii legale, conform art.1084 Cod civil.
De asemenea, a obligat pârâta Curtea de Apel B să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei.
Pentru considerentele expuse la solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a paratului Ministerul Finantelor Publice, este necesar ca acest minister să pună la dispoziția Ministerului Justiției fondurile necesare achitării drepturilor salariale restante, motiv pentru care a fost obligat in acest sens.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs TRIBUNALUL BRAȘOV, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B și Ministerul Justiției și Libertăților.
TRIBUNALUL BRAȘOV critică sentința sub aspectul respingerii excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile privind discriminarea, reclamanta neavând temei legal pentru solicitarea sporului de confidențialitate, prima instanță făcând aplicarea unor norme de drept care nu se referă la categoria profesională a judecătorilor.
Ministerul Finanțelor Publice critică respingerea excepției lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond consideră că nu există act normativ care să prevadă acest spor pentru judecători, constatarea discriminării fiind inadmisibilă pe cale judecătorească așa cum a statuat și Curtea Constituțională. De asemenea consideră inadmisibilă acordarea dobânzii legale și greșită aplicarea indicelui de inflație.
Ministerul Justiției și Libertăților consideră că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești, invocând hotărârea Curții Constituționale din 27 mai 2009, iar pe fond invocă faptul că nu există nici o normă de drept care să prevadă acordarea unui spor de confidențialitate pentru JUDECĂTORI: Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
Examinând recursurile, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea nu sunt fondate.
Asupra excepțiile ridicate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive invocată de recurenta TRIBUNALUL BRAȘOV pentru perioada în care nu a avut calitatea de ordonator de credite, instanța nu poate primi această critică, întrucât pentru întreaga perioadă invocată de reclamantă pârâta a avut calitatea de ordonator terțiar de credite, iar reclamanta a fost încadrată ca judecător în cadrul unei judecătorii aflate în subordinea recurentei.
Calitatea procesuală activă sau pasivă trebuia analizată prin prisma raportului juridic dedus judecății, sau, dacă acțiunea poate fi promovată sau nu, în contradictoriu cu respectiva parte. Legitimarea procesuală se raportează la dreptul de a reclama în justiție și la obligația de a răspunde față de pretențiile formulate prin cererea de chemare în judecată. Ori în speță, fiind vorba de un litigiu de muncă, este neîndoielnic faptul că angajatorul are calitate procesual pasivă,
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Finanțelor Publice, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
Criticile pe fondul cauzei.
În ceea ce privește neconstituționalitatea dispozițiilor legale cuprinse în OUG nr. 137/2000, prin mai multe decizii Curtea Constituțională a considerat că prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 și art. 27 alin. 1 din OUG nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative.
Or, în speța de față, soluția instanței s-a bazat pe dispozițiile deciziei nr. 46/15.12.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul unui recurs în interesul legii.
Așa fiind, instanța nu a anulat sau a refuzat aplicarea unor acte normative cu putere de lege, ci luând în considerare dispozițiile art. 329 alin. 3 teza ultimă din Codul d e procedură civilă care prevăd obligativitatea pentru instanțele judecătorești de a urma dezlegările de drept date de instanța supremă, a făcut aplicarea acestor dispoziții legale.
De altfel, instanța supremă a motivat amplu considerentele pentru care a reținut existența discriminării, făcând referire la dispozițiile cuprinse în decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, iar aplicarea înțelesului sintagmei de "discriminare" este supusă normelor europene, Constituția României, prin dispozițiile art. 20 alin. 2, prevăzând principiul aplicării directe și imediate ale dispozițiilor Convenției, astfel cum acestea sunt interpretate de
Cu privire la decizia nr. 838/27 mai 2009 Curții Constituționale, invocată de către recurenta, curtea reține că aceasta este pronunțată în cadrul soluționării unui conflict de natură constituțională între puterile în stat și, așa cum se reține în chiar considerentele acestei decizii "apare evident că soluția pronunțată de Curtea Constituțională în soluționarea conflictului juridic de natură constituțională nu poate produce nici un efect cu privire la valabilitatea deciziilor deja pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției consacrate de art. 329 din Codul d e procedură civilă." De altfel decizia nr. 46/2008 a ÎCCJ nu a făcut obiectul analizei în cadrul deciziei sus-menționate.
În consecință decizia pronunțată de Curtea Constituțională nu afectează obligativitatea respectării de către instanțele judecătorești a deciziei pronunțate în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și justiție.
Criticile recurenților cu privire la acordarea simultană atât a ratei inflației cât și a dobânzii legale pentru același debit, nu pot fi primite.
Practica și doctrina au permis cumulul de dobânzi legale cu rata inflației.
Se susține că în această situație există două daune distincte, având cauze diferite: una are ca temei juridic art.1088 alin.1 Cod civil, cealaltă art.998 Cod civil.
Astfel, pe lângă dobânda legală ca daună moratorie, creditorul poate pretinde și alte daune ce au caracter compensatorii și care sunt menite să acopere prejudiciul cauzat prin erodarea creanțeidatorată inflației, după ce a ajuns la scadență. Valoarea acestui din urmă prejudiciu ar consta în diferența dintre valoarea nominală a creanței și valoarea sa reală la data executării. Actualizarea în funcție de rata inflației este fundamentată pe natura și scopurile diferite ale celor două instituții; dobânda este prețul lipsei de folosință, iar actualizarea cu rata inflației urmărește păstrarea valorii reale a obligației bănești.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de TRIBUNALUL BRAȘOV, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat de DGFP B și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘILIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1633/M/26.11.2009 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
- - - - - -
GREFIER,
Red. /28.01.2010
Dact. /05.02.2010
- 8 exemplare -
Jud. fond -
-
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
