Pretentii civile. Speta. Decizia 6179/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.1813/2009
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6179/
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - - -
*****************
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.674/LM/AS din data de 03.06.2008, pronunțate de către Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și cu intimații-pârâți Tribunalul Giurgiu, Curtea de Apel București și Ministerul Finanțelor Publice - având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns: recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, intimata-reclamantă și cu intimații-pârâți Tribunalul Giurgiu, Curtea de Apel București și Ministerul Finanțelor Publice.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că pentru termenul de azi s-au comunicat părților intimate copii ale motivelor de recurs formulate în cauză de către recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților, ca urmare a dispozițiilor încheierii de ședință de la termenul de judecată din data de16.06.2009.
Totodată, se mai arată faptul că la dosar, s-a depus prin serviciul "registratură" al secției la data de 23.10.2009 de către intimata-reclamantă un înscris calificat ca fiind "note scrise" într-un singur exemplar, la care a atașat practică judiciară.
Se mai arată faptul că recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților prin motivele de recurs formulate în cauză a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 2452 alin.(2) Cod proc. civ.
Curtea constatând că în cauză recurentul-pârât Ministerul Justiției și Libertăților a solicitat judecarea pricinii în lipsă, în baza dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civ. constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Prin recursul înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale la data de 28.07.2008, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a criticat sentința civilă nr.674/03.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu -Secția Civilă în dosarul nr-, arătând că acesta nu face parte din categoriile de personal îndreptățite să primească sporul risc și de suprasolicitare neuropsihică, asistenții judiciari fiind doar asimilați magistraților pentru o perioadă de timp limitată de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acestei calități.
În drept, recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod pr.civilă.
Intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare.
Asupra recursului, Curtea reține următoarele:
Funcția de asistent judiciar nu se confundă și nu este similară cu funcția de magistrat. cu magistrații în privința unor drepturi și obligații nu creează premisele pentru confundarea celor două categorii socio-profesionale.
Asistenții-judiciari sunt numiți de către Ministerul Justiției pe o perioadă limitată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii, posibilitate lăsată la aprecierea unui reprezentant al puterii executive, respectiv Ministerul Justiției.
Sporul risc și de suprasolicitare neuropsihică reprezintă partea variabilă a salariului, rolul acestuia, ca de altminteri a tuturor sporurilor, fiind acela de a recompensa pecuniar o anumită atitudine. Pentru a împiedica fenomenul migrației profesionale a magistraților în domenii conexe care pot apărea (sau chiar sunt) mult mai atractive din punctul de vedere al remunerației, legiuitorul a instituit sporul risc și de suprasolicitare neuropsihică care răsplătește opțiunea magistraților de a-și continua activitatea profesională în interiorul sistemului.
Asistentul judiciar este în interiorul sistemului doar temporar, opiniile pe care și le exprimă neputând influența decisiv soluția pe care o pronunță judecătorii în litigiile de muncă.
Acordarea sporul risc și de suprasolicitare neuropsihică a urmărit atenuarea stresului magistraților, nicidecum a asistenților judiciari care nu îndeplinesc decât o mică parte a atribuțiilor judecătorilor, în calitate de consultanți oficiali, calitate temporară și subordonată exclusiv, în privința asigurării posibilei continuități, aprecierii unui reprezentant al puterii executive.
Pentru a putea reține discriminarea, instanța de fond trebuia să verifice în ce măsură este vorba despre situații comparabile. Prin prisma deosebirilor fundamentale ce există între magistrați și asistenții judiciari, care nu beneficiază de inamovibilitate, nu pronunță hotărâri, ci doar emit opinii consultative, nu au asigurată continuitatea exercitării atribuțiilor, Curtea consideră că nu poate fi vorba despre situații comparabile pentru care tratamentul salarial trebuie să fie identic.
Prin stabilirea dreptului asistentului judiciar la sporul risc și de suprasolicitare neuropsihică, față de dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.27/2006, instanța de fond a interpretat greșit aceste dispoziții, ignorând faptul că asimilarea asistenților judiciari cu statutul magistraților se putea face doar prin raportare la dispozițiile art.111 din Legea nr.304/2004.
În acest articol nu se face referire la dreptul asistenților judiciari de a beneficia de o indemnizație identică în cuantum cu cea cuvenită judecătorului.
Mai mult, prin decizia în interesul legii nr.21/2008 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihice, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar. Înalta Curtea stabilit categoriile de personal cărora li se aplică prevederile art.47 din Legea nr.50/1996, iar asistenții judiciari nu fac parte din această categorie.
Pe cale de consecință, constatând că Tribunalul Giurgiua pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, cu încălcarea dispozițiilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Curtea, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, va admite recursul și va modifica hotărârea recurată în sensul respingerii pretențiilor, ca neîntemeiate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-pârât MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr.674/LM/AS/3.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă și intimații-pârâți TRIBUNALUL GIURGIU, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE PRIN G și CURTEA DE APEL BUCUREȘTI.
Modifică în parte sentința recurată, în sensul că:
Respinge ca neîntemeiate pretențiile.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.:
Dact:
2 ex./17.11.2009
Jud.fond:.
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Zeca Dorina
