Pretentii civile. Speta. Decizia 6380/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.3146/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6380/
Ședința publică din data de 09 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Singh Ioana
JUDECĂTOR 2: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 3: Guranda Georgeta
GREFIER - -
****************
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii de recurs formulate de către recurenta-pârâtă SC România SRL împotriva sentinței civile nr.1633 din data de 26.02.2009, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.11706/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - având ca obiect "drepturi bănești".
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 27 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera văzând și dispozițiile art.260 alin.(1) Cod proc. civ. a amânat pronunțarea pentru data de 03.11.2009, apoi la data de 09.11.2009, când a dat următoarea decizie:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, Curtea reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1633/26.02.2009, Tribunalul București Secția a-VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta SC România SRL și a dispus obligarea pârâtei să plătească reclamantei 5 salarii brute, calculate conform contractului individual de muncă, reprezentând bonus pentru proiectele și, respingând totodată obligarea pârâtei la plata daunelor morale solicitate de reclamantă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a fost angajata pârâtei în baza contractului individual de muncă nr. 6487/18.10.2006 până la data de 01.11.2007, când raporturile de muncă au încetat prin demisie în baza art. 79 al. 8 din Codul muncii.
Prin actul adițional nr. 01 încheiat la data de 26.01.2007 (fila 6 dosar), reclamanta și pârâta au convenit că reclamantei i se vor acorda echivalentul a 3 salarii brute, reprezentând bonus pentru proiectele noi, după cum urmează: 2 salarii după înscrierea dreptului de proprietate/concesiune pentru terenuri și obținerea certificatului de urbanism pentru supermarket și parcare și primirea terenului liber de sarcini; 1 salariu la obținerea autorizației de construcție. Pentru contractele care presupun închirierea de spații (în mall-uri, etc) bonusul se va acorda astfel: 2 salarii la încheierea contractelor de închiriere și 1 salariu la obținerea autorizației de construcție pentru modernizările necesare sau la predarea spațiului.
Proiectul a fost finalizat la data de 15.10.2007 prin încheierea contractului de închiriere (filele 68 - 111 dosar) iar predarea spațiului a fost efectuată la data de 15.11.2007, așa cum reiese din procesul de predare primire, anexa nr. 1 la contractul de închiriere (fila 37).
Proiectul a fost finalizat la data de 6.12.2007 prin încheierea contractului de închiriere aflat la filele 39-46 dosar.
Pârâta a susținut în întâmpinare că reclamanta nu a participat la negocierile legate de proiectul decât într-o faza incipientă, ulterior nemaifiind interesată de mersul acestora, iar alte persoane au beneficiat de bonus pentru activitatea prestată pentru finalizarea acestui proiect.
Martorul propus de intimată a afirmat că reclamanta a participat la negocierile pentru acest proiect dar datorită neînțelegerilor dintre aceasta și restul comisiei de negociere, directorul general a hotărât ca aceasta să nu mai facă parte din comisia de negociere.
Cu privire la proiectul, pârâta se apără prin faptul că acest spațiu nu a fost predat până în prezent societății și nici nu s-a obținut autorizația de construire a magazinului, cu atât mai mult cu cât reclamanta nu a mai participat la negocieri din luna septembrie 2007.
Aprecierilor martorului intimatei sunt în sensul că reclamanta nu a finalizat proiectele, acestea fiind finalizate după demisia reclamantei, dar cu siguranță, petenta a participat și depus eforturi pentru finalizarea celor 2 proiecte.
Din interpretarea coroborativă a probelor administrate în cauză, reiese foarte clar că și-a îndeplinit obligațiile ce îi reveneau prin aceea că activitățile sale au condus la finalizarea celor două proiecte, în acest sens fiind și mărturia martorului propus de reclamantă.
Mai mult, conform depoziției acestuia, reclamanta a ținut legătură cu proprietarii spațiilor chiar și perioada cât aceasta a fost în concediu medical.
Deși pârâta a susținut că reclamanta nu a participat în totalitate la finalizarea celor două proiecte nu a administrat altă probă decât cea testimonială, prin care să facă dovada celor susținute prin întâmpinare și prin depoziția martorului.
În actul adițional nr. 01 încheiat la data de 26.01.2007 (fila 6 dosar), se prevede că pentru contractele care presupun închirierea de spații, se acordă un bonus de 2 salarii la încheierea contractelor de închiriere și 1 salariu la obținerea autorizației de construcție sau la predarea spațiului.
în cauză, au fost încheiate contractele de închiriere pentru cele două spații din și iar pentru cel din s-a făcut dovada că acest spațiu a fost predat pârâtei.
Instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile stipulate în actul adițional la contractul de muncă menționat mai sus și, pe cale de consecință, sunt întemeiate pretențiile reclamantei de a i se acorda contravaloarea a 5 salarii brute, 3 pentru proiectul (2 pentru încheierea contractului de închiriere și unul pentru predarea spațiului) și 2 pentru proiectul -drept pentru care instanța va admite acțiunea și va obliga pârâta să plătească reclamantei 5 salarii brute lunare, calculate conform contractului individual de munca 6487/ 18.10.2006 și a actului adițional nr. 01 încheiat la data de 26.01.2007, reprezentând bonus cele două proiecte în discuție.
Cu privire la acordarea daunelor morale instanța apreciază ca reclamanta nu a dovedit prin nici un mijloc de proba pretențiile sale, prejudiciul moral suferit si legătura de cauzalitate dintre presupusul prejudiciu si măsura dispusa de societate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, criticând, în condițiile art.3041Cod procedură civilă, hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, arătând în esență următoarele:
Printr-o interpretare trunchiata a materialului probator, instanța de fond ajunge la o concluzie falsa, profund nelegala, pronunțând o soluție netemeinica, ce nu are corespondent in materialul probator administrat in cauza, si nici in realitatea faptica.
Astfel, desi instanța de fond ia act de faptul ca cele doua proiecte imobiliare - si - au fost finalizate de alte persoane din cadrul, dupa abandonarea acestora de cate d-na, cu toate acestea, printr-o logica juridica ce scapă controlului de legalitate, ajunge la concluzia ca cele doua proiecte au putut fi finalizate datorita indeplinirii atribuțiilor ce ii reveneau de către d-na, drept pentru care cererea sa de acordarea a celor 5 salarii brute cu titlu de bonus de performanta ar fi întemeiata.
Instanța de fond a interpretat in mod nelegal dispozițiile Actului Adițional nr. 1 din 23.10.2006 la contractul individual de munca al d-nei, apreciind profund greșit faptul ca dreptul acesteia de a solicita bonusul de performanta se naște si devine exigibil ipso facto, numai prin semnarea respectivelor contracte de închiriere a spatiilor, si respectiv al procesului verbal de predare-primire al spațiului (in cazul proiectului ), independent de implicarea activa si efectiva a acesteia in finalizarea proiectelor imobiliare aflate in discuție.
Pentru a-si susține o astfel de motivare, instanța de fond a interpretat trunchiat declarația martorului, audiat la propunerea, facand abtractie chiar de o parte din inscrisurile depuse de, referitoare la persoanele implicate atat la negocierea si semnarea celor doua contracte de inchieiere a spatiilor, pentru si, cat si cu privire la predarea spațiului imobiliar (in cazul primul proiect imobiliar - ), in ambele proiecte fiind implicate alte persoane decât d-na, din cadrul Departamentului.
De asemenea, instanța de fond nu a luat in calcul conduita d-nei in exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, constând in abandonarea proiectelor imobiliare imediat dupa depunerea cererii sale de demisie. Astfel, chiar d-nul, director al Departamentului, persoana care a fost implicata direct in finalizarea celor doua proiecte imobiliare, preluandu-le conform Notei interne din 26 septembrie 2007 inca din faza negocierilor, a arătat ca in perioada cat d-na a fost in concediu nledical, aceasta a luat legătura cu partenerii de discuții din cadrul celor doua proiecte si, spunandu-le ca " nu ar mai fl sa încheie contractele de închiriere a spatiilor respective ".
Totodată, d-nul a arătat ca a reușit sa finalizeze cele doua proiecte imobiliare numai prin reluarea si continuarea de către el. a negocierilor cu viitorii parteneri de afaceri, negocieri pe care le-a finalizat prin semnarea contractelor de inchiriere, d-na neavand nici o contribuție la finalizarea acestor proiecte imobiliare, cu atat mai mult cu cat s-a desistat, a abandonat cele doua proiecte imobiliare, imediat dupa depunerea demisiei sale din 09.07.2007.
Instanța de fond nu a facut o analiza completa si corecta a evoluției cronologice a evenimentelor, asa cum rezulta din probatoriile administrate in cauza, tocmai pentru a verifica daca d-na a avut sau nu o implicare efectiva, a manifestat interes in îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor sale de serviciu, pentru a determina finalizarea celor doua proiecte imobiliare, prin semnarea contractelor de inchirirea a spatiilor in numele.
Printr-o motivare lapidara, care scapă controlului de legalitate, instanța de fond a apreciat in mod greșit faptul ca nu face dovada susținerilor sale din intampinare, si nici a faptului ca, dupa depunerea demisiei sale in luna iulie 2007, d-na nu ar mai fi prezentat vreun interes pentru finalizarea celor doua proiecte imobiliare. Pentru a-si sustine teza juridica, instanța de fond interpretează trunchiat, prin extragerea din contextul întregii declarații a martorului, faptul ca acesta ar fi afirmat ca "finalizarea proiectelor imobiliare", ce fac obiectul cauzei, "se datorează activității d-nei ".
a arătat de la inceput ca intr-o prima faza, d-na a fost cea care a inițiat cele doua proiecte imobiliare, dar totodată a mai arătat ca aceasta nu mai era intersata sa apere interesele, ■ negociind pe aceste proiecte cu partenerii de afaceri chiar in contra intereselor, motiv pentru care au apărut o serie de discuții, ce au culminat cu demisia acesteia, si cu abandonarea de către d-na a celor doua proiecte imobiliare. celor doua proiecte imobiliare au fost preluate de alte persoane din Departamentul, fiind finalizate cu mult dupa desistarea d-nei de cele doua proiecte, aceasta neavand nici o contribuție pentru finalizarea lor.
Pe de alta parte, instanța de fond a lasat nesolutionata problema obținerii aprobării din partea conducerii pentru cel de-al doilea proiect imobiliar - - abia in cursul lunii octombrie 2007, iar ulterior, în luna noiembrie 2007, reprezentantul a obținut de la agenția toate documentele detaliate ale acestui proiect, adică dupa mai bine de 3 luni de la data demisiei d-nei.
In acest sens, s-a depus la dosar o corespondență electronica din care rezulta faptul ca d-nul a primit aprobarea proiectului, precum și documentele detaliate ale acestui proiect. a apreciat ca pentru dovedirea unei situații de fapt, respectiv a implicării altor persoane in negocierea si finalizarea celor doua proiecte imobiliare, este utila, concludenta si pertinenta pentru soluționarea cauze corespondenta electronica purtat pe e-mail de d-nul, si nu depunerea documentației efective, intrucat aceasta din urma nu ar face decât dovada indeplinirii formalităților necesare finalizării proiectelor, dar nu a persoanelor implicate efectiv in realizarea proiectului.
Fiind vorba de o situație de fapt, aceasta poate fi dovedita prin orice mijloace de proba, inclusiv prin proba testimoniala, sau chiar prin corespondanta electronica, având in vedere realitatea economica actuala, evoluția tehnologiei si modul de desfășurare a activității intr-o astfel de societate comerciala.
Recurenta a preciat ca in mod greșit si profund abuziv instanța de fond nu ia in calcul astfel de probe, ba mai mult aprecieaza ca nu a dovedit implicarea altor persoane in realizarea celor doua proiecte imobiliare, dupa demisia d-nei din luna iulie 2007.
Prin soluția data, instanța de fond a ajuns sa schimbe acordul de voința al pârtilor avut in vedere la momentul incheierii Actului adițional nr. 1/23.10.2006, la Contractul individiual de munca al d-nei, respectiv acordarea bonusului de performanta ca urmare a activității prestate efectiv, in mod eficient si in interesul societății.
Se ajunge astfel la o situație absurda, in care ar fi obligata la plata dubla a bonusului de performata pentru cele doua proiecte imobiliare, aspect profund nelegal si abuziv.Pe de o parte, a achitat bonusurile de performanta către persoanele direct implicate in negocierea si finalizarea celor doua proiecte imobiliare, iar pe de alta parte, prin aceasta sentința, ar fi obligata sa plătească același bonus unei persoane care nu a mai prezentat interes pentru finalizarea proiectelor, si chiar s-a manifestat in contra intereselor societății, solicitând partenerilor de afaceri sistarea proiectelor in discuție.
Recurenta a mai aratat nu aceasta a fost voința pârtilor la momentul incheierii actului adițional, iar pentru implicarea d-nei in inițierea proiectelor (descoperirea celor doua locații), aceasta a fost remunerata conform Contractului individual de munca, cu salariul prevăzut pentru îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu, fisa postului pentru reprezentant imobiliar constând chiar in găsirea unor astfel de locații pentru inchirierea de spatii pentru viitoarele magazine.
Actul adițional nu se refera la acordarea de bonusuri de performanta pentru găsirea unor astfel de locatii, ci la finalizarea proiectelor imobiliare prin semnarea de contracte de inchiriere/concesiune pentru spatiile respective, prin implicarea directa a angajatului respectiv.
Ca atare, nu poate remunera o persoana pentru o activitate pe care nu a desfasurat-o, si cu atat mai mult, d-na nu poate beneficia de un bonus de performanta, in condițiile in care acesta este acordat ca un accesoriu al salariului, adică in baza contractului individual de munca, pentru o activitate prestata efectiv. Or, contractul individual de munca al d-nei a încetat în data de 01.11.2007, dupa expirararea periodei celor 3 concedii medicale, conform cererii sale de demisie din 09 iulie 2007. a beneficiat de plata salariului și a celor 3 concedii medicale, potrivit contractului individual de muncă.
Instanța de fond a interpretat profund eronat si declarația martorului Tigu, propus de reclamanta, apreciind neîntemeiat ca acesta cunoaște faptul ca reclamanta s-a interesat de proiectele imobiliare aflate in discuție, in perioada concediului medical.
Recurenta a solicitat instantei de control judiciar sa observe lipsa de sinceritate a acestui martor, care afirma cu certitudine ca nu a plătit niciodată bonusurile de performanta, afirmație care este combătură chiar de către reclamanta, aceasta revenind si modificandu-si brusc acțiunea dupa ce a arătat, in cadrul intampinarii, ca i-a achitat bonusul de performanta pentru primul proiect imobiliar trecut in acțiunea introductiva de instanța, respectiv proiectul din strada -, sector 3
Pe de alta parte, instanța de fond si-a insusit neintemeiat afirmația eronata a acestui martor, in sensul ca d-na a ținut legătura cu partenerii de afaceri si in perioada cand a fost in concediu medical, necunoscand de fapt cand anume a fost aceasta perioada, cand a depus cererea de demisie (inainte sau dupa cele 3 cereri de acordare a concediului medical), si mai ales, necunoscand ce anume a discutat d-na cu acești parteneri de afaceri.
Instanța de fond ar fi trebuit sa sesizeze ca martorul Tigu nu a lucrat pe aceleași proiecte imobiliare ca si d-na, si ca nici nu a fost de la discuțiile cu partenerii implicați pe cele doua proiecte imobiliare aflate in discuție.
Ca atare, este neintemeiata si profund abuziva motivarea instanței de fond in sensul ca reclamanta si-a indeplinit atribuțiile de serviciu chiar si in perioada concediului medical, facand trimitere numai la depoziția matorului reclamantei, in condițiile in care acesta nu a asistat direct la aceste discuții, uu cunoaște ce anume a discutat reclamanta cu ei. si nici nu stie cu exactitate cand anume au fost purtate aceste discuții.
Recurenta considera neintemeiata si nelegala sentina civila nr. 1633/2009, in condițiile in care a dovedit ca proiectele de care face vorbire reclamanta nu au fost finalizate prin activitatea sa, apelând la alte persoane care sa desfășoare atribuțiile de serviciu ale acestei angajate, incepand inca din perioada concediului medical al acesteia.
a) Cu privire la proiectul imobiliar referitor la închirierea spațiului din parcarea, situat în șos. -, nr. 4A, sector 4, B, acestaafostfinalizatîn15.10.2007,conform contractului de închiriere autentificat sub nr. 3825 de si. Totodată,
predarea spațiului către a avut loc la data de 15.11.2007, conform Procesului Verbal de Predare Primire Anexa la contractul de inchiriere sus menționat,persoanele semnatare din partea fiind si.
De asemenea, recurenta a mai invederat ca nu considera legala soluția obligării la plata bonusului in favoarea reclamantei, pentru o activitate pe care nu a prestat-o efectiv. Contractul individual de munca al reclamantei incetase deja la momentul in care a avut loc predarea spațiului către, urmând a observa ca predarea spațiului nu s-a datorat implicării active si efective a d-nei.
b) In legătură cu cel de-al doilea proiect indicat de reclamantă - " ",acesta se refera la centrul comercial ce va fi amplasat in--171,sector5,B,cuprinzând aproximativ 25.000 mp, contractul de inchiriere fiind finalizat la 06.12.2007,
autentificat sub nr. 15423 de si. In legătura cu acest poiect arătam faptul că spațiul nu s-a predat nici pana in prezent către, si nici nu s-a obținut autorizația de
construire a magazinului.
Ca atare, de faptul ca aprobarea acestui proiect a fost obținută din partea Conducerii abia in luna octombrie 2007, de momentul finalizării negocierilor marcat de semnarea contractului de inchiriere menționat mai sus, precum și de faptul ca d-na nu a mai participat la negocieri inca din luna septembrie 2007, activitatea sa fiind îndeplinita de alte persoane, apreciem ca soluția instanței de fond este netemeinica, si nu reflecta voința pârtilor din momentul incheierii Actului Adițional la Contracul individual de munca al d-nei
Analizand actele si lucrarile dosarului si sentinta atacata prin prisma criticilor formulate, Curtea constata ca recursul este nefondat pentru urmatoarele considerente:
Desi motivele de recurs sunt amplu dezvoltate, in esenta recurenta critica hotararea atacata pe doua aspecte: gresita interpretare a dispozitiilor actului aditional care stipuleaza acordarea bonusurilor si gresita stabilire aas ituatiei de fapt din punct de vedere al implicarii intimatei-reclamante in desfasurarea si finalizarea celor 2 proiecte.
Apreciind ca se impune cu prioritate elucidarea situatiei de fapt, Curtea, examinand coroborativ intreg materialul probator administrat in cauza, in cele doua faze procesuale, constata ca instanta de fond a facut o corecta apreciere a probelor. Pe cale de consecinta, in mod judicios a retinut prima instanta faptul ca intimata-reclamanta a avut o implicare activa in realizarea celor doua proiecte pentru care solicita acordarea bonusurilor, conform actului additional, acest lucru fiind in mod corect dedus atat din depozitiile martorilor audiati in prima instanta cat si din raportarea datelor la care s-au finalizat proiectele in discutie la data la care reclamanta si-a dat demisia(01 11 2007)
Astfel, se observa ca in mod corect a retinut instanta de fond faptul ca contractul de inchiriere pentru proiectul a fost incheiat la data de 15 10 2007(spatiul fiind efectiv predat la data de 15 11 2007) iar proiectul a fost finalizat prin incheierea contractului de inchiriere la data de 06 12 2007. Asa cum rezulta din cele expuse anterior, unul din proiecte a fost pe deplin finalizat pana la data la care reclamanta si-a prezentat demisia iar celalalt proiect a atins punctul de finalizare la aproximativ o luna dupa data demisiei reclamantei.
de cele ce preced, Curtea apreciaza ca faptul implicarii active a reclamantei-intimate in desfasurarea si finalizarea acestor proiecte este dovedita ( in aceste avandu-se in vedere si depozitiile martorilor audiati in primei instante), situatia de fapt retinuta de Tribunalul B fiind corecta.
Curtea apreciaza ca nepertinente sustinerile recurentei in sensul ca instanta de fond a realizat o analiza truchiata a probelor si incompleta a succesiunii evenimentelor, in conditiile in care din motivarea sentintei atacate rezulta ca prima instanta a examinat intreg materialul probator, coroborand probele administrate pentru stabilirea situatiei de fapt in mod corect si complet.
Recurenta mai arata in dezvoltarea motivelor formulate ca reclamanta intimata ar fi abandonat cele doua proiecte din fructificarea carora incearca sa obtina foloase necuvenite si chiar ar fi actionat impotriva intereselor angajatorului sau, sustinand in partenerilor de afaceri ca nu ar mai fi interesata de finalizarea proiectelor in litigiu. Desi recurenta face aceste afirmatii si in primei instante, Curtea constata ca nu sunt sustinute prin probele administrate in cauza, motiv pentru care le va inlatura ca atare. Singura proba care releva aceste aspecte este reprezentata de declaratia martorului l, care insa nu se coroboreza cu celelalte probe administrate, instanta de fond apreciind in mod corect relevanta sa in aceste conditii.
Este cert ca intimata a fost cea care a initiat aceste proiecte, ea fiind cea care a descoperit aceste oportunitati de dezvoltare a afacerilor in beneficial angajatorului sau. Acest lucru este confirmat chiar de catre recurenta in instanta de recurs.
Data fiind functia ocupata de reclamanta in cadrul societatii recurente( manager de dezvoltare pentru zona B), asa cum reiese din fisa postului, finalizarea proiectelor imobiliare constituia pe deplin resposabilitatea sa, acest aspect reprezentand o dovada in plus ce pledeaza in favoarea implicarii active a intimatei in finalizarea proiectelor, evident pana la data demisionarii sale.
In ceea ce priveste modul in care instanta de fond a interpretat dispozitiile actului aditional, Curtea apreciaza ca Tribunalul a facut o justa aplicare a acestor prevederi contractuale, considerand in mod coerct ca, ceea ce trebuie recompensat prin acordarea bonusurilor este munca si diligenta depusa de managerul de dezvoltare pentru finalizarea proiectelor demarcate. Pornind de la o astfel de interpretare a vointei partilor, rezulta ca este lipsit de importanta faptul ca semnarea contractului de inchiriere si a procesului-verbal de predare-primire a spatiului s-a facut de catre o alta persoana din partea angajatorului, atat timp cat semnarea acestor acte juridice se datoreaza acivitatii si negocierilor purtate de catre reclamanta.
Instanta de recurs apreciaza ca aceasta este singura interpreatre care se poate da clauzelor contractuale in litigiu, deoarece ceea ce se urmareste este recompensare muncii depuse pentru a face posibila semnarea contractelor de inchiriere si, deci, finalaizarea proiectelor incepute si nu semnarea formala a contractelor. Curtea apreciaza ca, sub aceste aspect, este lipsit de relevanta cine anume din cadrul sociatatii angajatoare a semnat in concret contractele, ci cui se datoreaza finalizarea proiectelor prin semnarea contractelor de inchiriere. Faptul ca dupa demisia reclamantei, finalizarea celor doua proiecte a fost preluata de Martorul nu este de natura sa diminueze contributia reclamantei la derularea acestor proiecte in fazele anterioare, in conditiile in care nu exista certitudine ca s-ar fi acordat in cadrul societatii angajatoare bonusurile aferente pentru realizarea celor doua proiecte. Martorul propus de reclamanta a aratat ca nu s-au acordat bonusurile iar martorul sus-mentionat nu a raspuns direct la acest aspect prevalandu-se de caracterul confidential al drepturilor salariale.
Sustinerea recurentei in sensul ca sceste bonusuri reprezinta un accesoriu al salariului nu este de natura sa conduca la o alta concluzie,in conditiile in care reclamanta pretinde aceste prime in virtutea activitatii desfasurate in calitate de salariat, potrivit atributiilor fisei postului pana la data demisionarii.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, vazand dispozitiile art 312 Cod procedura Civila si apreciind sentinta atacata ca fiind legala si temeinica, va respinge ca nefondat recursul declarat de parata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtâ SC ROMÂNIA SRL cu sediul în B,--158, sector 2 împotriva sentinței civile nr.1633 din data de 26.02.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.11706/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata-reclamantă domiciliată în B,-, -2,.6,.4,.80, sector 3.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.:
Dact.:
2 ex./7.01.2010
Jud.fond:
Președinte:Singh IoanaJudecători:Singh Ioana, Petre Magdalena, Guranda Georgeta
