Pretentii civile. Speta. Decizia 6419/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 6419
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Camelia Șelea
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 1234/30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și intimatele reclamante, C, având ca obiect "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, s-a reținut spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Mehedinți prin sentința nr. 1234 de la 30 iunie 2009 admis în parte acțiunea formulată de reclamanții, C, față de pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Mehedinți.
A obligat pârâții să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada 14.10.2008 - 30 aprilie 2009 și începând cu data de 1.06.2009 la zi și în continuare pe durata raporturilor de serviciu, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
A obligat Tribunalul Mehedinți să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
A respins acțiunea față de Ministerul Economiei și Finanțelor
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantele își desfășoară activitatea în funcția de aprozi în cadrul Judecătoriei Baia d e A, reclamanta începând cu 15.09.1005, iar reclamanta C începând cu 1.05.2008 (conform adresei nr. 239/15.06.20009 emisă de Tribunalul Mehedinți ), solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să fie obligați pârâții, la plata drepturilor salariale reprezentând sporului de risc și solicitare neuropsihică, pe perioada 13.10.2008 la zi actualizate cu indicele de inflație de la data plății.
Au mai solicitat obligarea în viitor a pârâților la acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică, precum și obligarea pârâților să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății sumelor datorate.
Pe fond, instanța a constatat că acțiunea reclamantelor este întemeiată, în parte, și a fost admisă în parte, pentru următoarele motive:
Potrivit art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Acest text de lege a fost abrogat prin art.I pct.42 din OG nr.83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.59/1996.
Insă, OG nr.83/2000, reprezintă o ordonanță ordinară, iar domeniul referitor la salarizare nu putea fi reglementat decât prin lege organică, astfel că, au fost încălcate dispozițiile art.114 din Constituția României, în vigoare la aceea dată.
Conform art.114 al.1 din Constituția României, în forma anterioară republicării acesteia, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice, art. 72 al.3 precizând expres care sunt domeniile ce pot fi reglementate prin lege organică, printre acestea fiind cuprinse și cele referitoare la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi (lit.h) și la regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială (lit.i).
In domeniul raporturilor de muncă, se cuprinde și salariul, ca un element esențial al acestora, astfel că problema salarizării personalului din organele autorității judecătorești, printre care și judecătorii, trebuia reglementată numai prin lege organică, nu printr-o lege ordinară, așa cum s-a procedat, în dezacord cu prevederile constituționale menționate mai sus.
Prin Ordonanța Guvernului nr.83/2000 au fost abrogate mai multe legi organice și ordonanțe de urgență, prin încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice prev. de art.4 din Legea nr.24/2000.
Ordonanța de urgență este un act normativ de nivel inferior legilor organice, astfel că, abrogarea, sau după caz, modificarea și completarea printr-un asemenea act a unei legi organice, este în vădită contradicție cu dispozițiile Constituției și ale Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, așa cum s-a arătat mai sus, iar necesitatea respectării principiului, protecției încrederii în stat, implică ca evenimentele legislative să poată fi dispuse doar prin acte normative ulterioare, de același nivel, sau de nivel superior și cer eliminarea obstacolelor juridice care împiedică titularii drepturilor recunoscute legal, să se bucure de ele.
Prevederile OG nr.83/2000, încalcă și dispozițiile Constituției menționate mai sus, ca și ale art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece măsura adoptată prin ordonanță nu este proporțională cu situația care a determinat-o, aducând atingere însăși existenței dreptului.
La data stabilirii acestui drept, în baza art.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, existente în aceeași formă și astăzi.
In același sens, dispozițiile art. 155, 165, 236, 239 și 241 pct.1 lit.d din Codul muncii prevăd obligativitatea acordării sporurilor.
In Uniunea Europeană, stresul în muncă reprezintă a doua problemă de sănătate legată de activitatea profesională, care afectează peste 28% din angajații
Comisia Europeană a pus în aplicare unele măsuri care au scopul de a garanta securitatea și sănătatea lucrătorilor, iar Directiva Cadru 89/391 prevede reglementări fundamentale în domeniul securității și sănătății în muncă, care afirmă cu claritate obligația angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea la locurile de muncă, inclusiv cu referire la efectele stresului în muncă.
În aceste circumstanțe este inadmisibil ca un drept general stipulat într-o lege (în vigoare în perioada de referință) să nu poată fi concretizat în practică.
În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr.21/10 martie 2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, care a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată, a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații - asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitarea neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Această decizie este obligatorie pentru instanțe în dezlegarea dată problemelor de drept judecate, potrivit art.329 al.3 din Codul d e procedură civilă.
Din adresa nr. 239/15.06.2009 emisă de Tribunalul Mehedinți reiese că în baza sentinței nr.60/13.10.2008 reclamanta a beneficiat de sporul de 50% aferent perioadei 25.06.2005-13.10.2008, iar reclamanta C a beneficiat de sporul de 50% aferent perioadei 1.05.2008-13.10.2008, iar pentru luna mai 2009 au beneficiat de acest spor conform extrasului din procesul verbal al ședinței Colegiului de conducere al Curții de APEL CRAIOVA din data de 6 Mai 2009 înaintat cu adresa nr.21527/3.06.2009.
Față de considerentele de fapt și de drept expuse, instanța a admis în parte acțiunea și obligat pârâții să plătească reclamantelor sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din salariul de bază brut lunar pe perioada 14.10.2008-30 aprilie 2009 și începând cu data de 1.06.2009 la zi și în continuare pe durata raporturilor de serviciu, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.
De asemenea, instanța a obligat pârâții să acorde reclamantelor sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și în continuare pe perioada derulării raporturilor de serviciu, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 21/2008 a constatat că, magistrații și personalul auxiliar conex beneficiază de sporul de 50% și după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000, deci și în viitor, pe perioada derulării raporturilor de muncă.
Instanța a constatat întemeiat și petitul privind obligarea la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă, l-a admis și a obligat pârâtul Tribunalul Mehedinți să efectueze înscrierile cuvenite.
Acțiunea reclamantelor împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, este neîntemeiată, a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a acestui organ central al administrației de stat, întrucât nu există raporturi juridice între reclamante și această instituție, iar potrivit OG nr.22/2002, ordonatorii principali de credite au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, să solicite rectificarea creditelor bugetare și să vireze creditele bugetare în condițiile legii, pentru asigurarea sumelor necesare efectuării plăților ce rezultă din titlurile executorii.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ministerul Justiției și Libertăților critică sentința prin primul motiv de recurs în temeiul art.304 pct.4 Cod procedură civilă pentru că instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești,iar sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% constituie o adăugare la textul de lege, o încălcare a atribuțiilor conferite puterii judecătorești prin lege, fiind o problemă de legiferare.
Sentința a mai fost criticată pentru acordarea acestui spor personalului conex întrucât OG nr. 8/2007 face netă distincție între personalul auxiliar de specialitate și personalul conex, astfel cum a fost stabilit și prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea.
Dispozițiile legale menționate au avut în vedere acordarea acestui spor doar categoriilor profesionale ale magistraților și personalului auxiliar de specialitate, nu și pentru personalul conex, care nu a fost avut în vedere nici prin decizia nr. 21/2008 pronunțată de ICCJ în dosarul nr. 5/2008.
Recursul este nefondat.
Prin dispozițiile Legii nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, la art. 3 se prevede că (1) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și grefieri informaticieni.
(3) Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea funcțiile de agent procedural, aprod și șofer."
Anterior șoferii nu erau incluși în categoria personalului conex, care, la acea dată cuprindea numai aprodul și agentul procedural .
OG nr. 8/2007, în vigoare de la data de 3 feb.2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției este aplicabilă de la data la care dispozițiile acestei ordonanțe 8/2007 se aplică și personalului conex, respectiv, data intrării în vigoare a OUG100/ din 4 octombrie 2007 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției.
Prin art. III al OUG100 /4 oct. 2007 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției s-a introdus în Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, după art. 90, articolul 901potrivit cărora prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea - astfel definit, adică personalul conex, cu excepția dispozițiilor referitoare la pensionare, rin p. urmare, dispozițiile recursului în interesul legii se vor aplica și personalului conex.
Având în vedere aceste considerente, constatând că în cauză nu subzistă nici unul din motivele de casare sau modificare prev. de art. 304 pct. 1- 9 Cod pr. civilă, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă rap. la art. 304, 3041Cod pr. civilă, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, împotriva sentinței civile nr. 1234/30.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL MEHEDINȚI și intimatele reclamante, C.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
27.11.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Camelia Șelea, Marin Panduru
