Pretentii civile. Speta. Decizia 658/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.658/2009
Ședința publică de la 26 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Petrașcu Ana Doriani președintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Manuela Stoica
- - - președinte secție
- grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, G, OG, prin moștenitori legali - D, (, -, (), A, împotriva sentinței civile nr. 1290/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierile de amânare a pronunțării din ședințele publice din 18.05.2009 și 20.05.2009 care fac parte integrantă din prezenta decizie
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă formulată și precizată înregistrată la ribunalul Alba în dosar nr- reclamanții, G, a, prin moștenitorii legali, (), a, și, au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție - Structura Centrală, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să fie obligați pârâții:
- să calculeze și să plătească drepturile reprezentând sporul de confidențialitate de 15% începând cu anul 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor;
- să plătească drepturile mai sus menționate, actualizate cu indicele de inflație, ca urmare a devalorizării monedei naționale, începând cu data nașterii drepturilor și până la data executării hotărârii judecătorești;
- să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă;
- să fie obligat Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că în scopul asigurării mai eficiente a confidențialității informațiilor clasificate au fost concretizate o serie de acte normative, menite să confere categoriilor de persoane - salariați (militari și civili) ce gestionează astfel de informații sporuri salariale corespunzătoare gradului de acces la asemenea informații.
Astfel, prin art.3 din Legea nr.444/2006, pentru aprobarea nr.OG19/2006, privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului militar și funcționarilor publici, cu statut special, din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, s-a prevăzut că "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul - avizul de securitate deținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
De asemenea, prin dispozițiile art. 15 al.1 din nr.OG6/2007, privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici s-a prevăzut că sporul de confidențialitate în cuantum de până la 15% se acordă nu numai categoriilor de funcționari publici prevăzuți în Legea nr. 444/2006, ci și altor categorii de funcționari publici, respectiv celor din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ.
În aceeași ordine de idei, prin art.20 al.3 din Legea nr. 656/2002, privind prevenirea și sancționarea spălării banilor, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 405/2002, s-a acordat acest spor de confidențialitate de până la 15% și membrilor plenului, precum și unor categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Însăși nr.OG 137/2000, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, prevede în art. 30 al.3 acordarea sporului de confidențialitate de până la 15% personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării tocmai în ideea unui tratament echitabil și similar a tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice ce gestionează informații clasificate.
Art. 30 al.3 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind acordarea sporului de confidențialitate personalului din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pe prevederile art. 20 al.3 din Legea nr.656/2002 prin care s-a acordat acest spor membrilor plenului precum și unor categorii de personal din cadrul oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și pe art. 3 din Ordonanța nr. 19/2006, prin care s-a acordat acest spor procurorilor militari.
În concluzie, acordarea acestui spor de confidențialitate, este justificată în condițiile în care gestionează informații clasificate în temeiul art.28 din Legea nr.182/2002 și nu beneficiază de sporul de confidențialitate prevăzut pentru toate celelalte categorii de persoane enumerate, deși este evident că în raport de dispozițiile OG nr.19/2006, sporul trebuia acordat tuturor categoriilor de persoane din instituțiile publice și nu doar celor prevăzute în Legea nr.444/2006.
În drept au invocat dispozițiile art. 30 al.3 din OG nr.137/2000, art.20 al.3 din Legea nr.656/2002 și art.3 din Ordonanța nr.19/2006.
Prin întâmpinare pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de faptul că potrivit Legii nr.304/2004, Curțile de Apel și Parchetele de pe lângă Curțile de Apel își elaborează propriile proiecte de buget anual pentru instanțele sau, după caz, parchetele din circumscripțiile lor. Proiectele de buget astfel elaborate, se transmit Ministerului Justiției sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Totodată a susținut că nu este în culpă pentru a fi obligat la alocarea de fonduri pentru alți ordonatori principali de credite, dacă nu există bază și aprobare legală în acest sens și nici nu se poate substitui voinței legiuitorului sau a ordonatorilor principali de credite în ceea ce privește eliminarea inechităților sau a discriminărilor de care se face vorbire în acțiune.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin întâmpinare a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, motivat de faptul că potrivit art.36 alin.2 din OUG nr.27/2006 competența soluționării cererii revine Curții de Apel București.
Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pe considerentul că reclamanții au solicitat sporul de 15% începând cu anul 2004, iar actul normativ pe care își întemeiază pretențiile a fost adoptat și a intrat în vigoare începând cu data de 01.02.2006, astfel că solicitarea reclamanților contravine principiului neretroactivității legii, respectiv dispozițiilor art.15 alin.2 din Constituția României, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.429/2003.
A susținut că din examinarea tuturor dispozițiilor legale, rezultă faptul că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați nu este identic din punctul de vedere al activităților desfășurate, al modului de acordare ori cuantumului, așa încât există dificultăți în a reține "situația comparabilă" - categoriile profesionale în raport cu care reclamanții consideră că se află într-o situație comparabilă, care să le îndreptățească la acordarea acestui drept.
Numai legiuitorul este cel care are obligația și posibilitatea de a reglementa drepturile salariale ale unei categorii profesionale, iar textele de lege invocate mai sus nu se aplică personalului auxiliar de specialitate.
Astfel, în anumite cazuri legiuitorul are în vedere "informații clasificate", astfel cum sunt reglementate acestea în Legea nr.182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, iar în alte situații doar întocmirea unor lucrări sau desfășurarea unor activități cu caracter confidențial, fără a fi vorba de acces la informații clasificate.
Statutul personalului din sistemul autorității judecătorești, precum și drepturile de care aceștia beneficiază, formează obiectul unor reglementări speciale. În mod constant actele normative au stabilit că aceștia beneficiază de drepturile și au îndatoririle prevăzute în actele normative având acest caracter, având în același timp un regim de salarizare distinct față de alte categorii de personal.
A mai susținut că nu există dispoziții în sensul acordării drepturilor solicitate de reclamanți nici în Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care constituie actul normativ aplicabil în perioada de referință și nici în OG nr.8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, acest din urmă act fiind actualmente în vigoare.
Conținutul concret diferit al atribuțiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate față de alte categorii profesionale, precum și sistemele diferite de salarizare ale diverselor categorii profesionale distincte - magistrați, funcționari publici, demnitari, alți salariați etc.
Diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă prin raportare la deosebirile dintre aceste grupuri.
În aceste condiții, în mod greșit consideră reclamanții că s-ar afla într-o situație comparabilă cu a altor categorii socio-profesionale. Această situație nu este comparabilă cu cea a altor categorii socio-profesionale, atâta vreme cât pe lângă obligațiile specifice funcției, salariații din sistemul judiciar se bucură de o serie de drepturi și beneficii suplimentare care li se adresează numai lor, nefiind aplicabile altor categorii de salariați indicate de reclamanți.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor pentru ca, în cazul în care se va admite prezenta cerere, acesta să fie obligat la virarea fondurilor necesare, invocându-se în drept prevederile art. 60-63 Cod procedură civilă.
Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă pe aceleași considerente ca și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 1230/2007 din la 28 noiembrie 2007 pronunțată în cauză, Tribunalul Albaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
A respins excepția necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
A respins acțiunea civilă formulată și precizată de reclamanții, G, a, prin moștenitorii legali, (), a, și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, Ministerul Finanțelor și DIICOT - Structura Centrală.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate avea calitate procesuală pasivă în prezenta cauză în care se solicită obligarea la plata unor drepturi constând în sporul de confidențialitate, litigiul de muncă fiind stabilit, potrivit art.282 din Codul muncii, între salariați și angajator precum și alte persoane juridice sau fizice care au vocație în temeiul legilor speciale sau ale Codului d e procedură civilă.
A mai reținut că obiectul acțiunii dedus judecății nu este o contestație asupra modului de calcul al drepturilor salariale, ci obligarea pârâților la plata unor drepturi stabilite prin acte normative, regăsindu-ne în prezența unui conflict de drepturi în sensul dispozițiilor art. 281-282 Codul muncii, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 36 alin.2 din OUG nr.27/2006 ci dispozițiile art. 2 alin.1 lit. c cod procedură civilă, potrivit cărora tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamanții au calitatea de magistrați procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și DIICOT - Structura teritorială A, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și a celorlalte parchete de pe raza județului.
Aceștia nu contestă neîndeplinirea vreunei obligații ale angajatorului, obligație ce izvorăște din raporturile de muncă, ci solicită acordarea unor sporuri pe care legea le prevede doar în beneficiul altor categorii de personal, care gestionează și manipulează informații clasificate, întemeindu-și pretențiile pe existența unei discriminări ce rezultă din conținutul legilor speciale, care prevăd acordarea acestui spor personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Referitor la această cerere a reținut că reglementarea criteriilor de determinare indemnizațiilor sau salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat, sporurile sau adaosurile la salariile de bază, constituie un atribut exclusiv al legiuitorului, singurul care poate stabili în ce măsură aceste sporuri se acordă unor anumite categorii de salariați.
În acest context, a apreciat că în mod corect pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că diferența de tratament instituită prin reglementările care guvernează sistemul de salarizare al diverselor categorii profesionale are o justificare obiectivă, întrucât nu poate fi reținută o situație comparabilă între categorii profesionale distincte datorită conținutului concret și diferit al atribuțiilor de serviciu.
A mai reținut că prin decizia Hotărârea nr.232/29.08.2007 Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a concluzionat că nu există tratament diferențiat, discriminatoriu în sensul prevederilor art.2 din OG 137/2000 prin neacordarea acestui spor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, în termenul de 10 zile prevăzut de art.80 din Legea nr.168/1999, reclamanții, G, a, prin moștenitorii legali, (), a, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea ei, în sensul admiterii acțiunii, așa cum fost formulată.
În expunerea motivelor de recurs, au susținut că într-adevăr atributul legiferării salariilor aparține puterii legiuitoare însă instanța de judecată poate constata existența discriminării potrivit art. 21 din Ordonanța Guvernului nr.137/2000 și înlătura situația creată prin discriminarea salarială acordând despăgubiri celor prejudiciați.
Au precizat că acest spor salarial a fost instituit cu titlu de contraprestație pentru îndeplinirea obligației de confidențialitate de către anumiți salariați bugetari care în exercitarea sarcinilor de muncă convenite cu angajatorii lor operează într-o formă sau alta cu informații confidențiale, neaccesibile publicului larg.
Au mai susținut că normele juridice conținute atât de actele normative de drept intern cât și tratatele internaționale la care România este parte, care se referă la înlăturarea oricăror forme de discriminare în acordarea și exercitarea drepturilor salariale, consacră cu de principiu, faptul că, în remunerarea personalului angajat, toți angajatorii au obligația imperativă de a asigura un salariu egal pentru munca de valoare egală, fără nici o distincție. În acest sens, au invocat Codul muncii, art. 6 și 156, art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, art. 7 din Carta socială europeană, România asumându-și obligația de a respecta și aplica aceste norme prin intermediul prevederilor art. 20 alin. 1 din Constituția României.
În concluzie au arătat că îndeplinesc zilnic activități care impun asigurarea păstrării confidențialității unor informații, gestionează și cenzurează informații clasificate manipulate de alți funcționari bugetari care primesc acest spor salarial,i nu sunt retribuiți pentru aceste activități asemenea categoriilor de bugetari nominalizați ca termen de comparație.
Prin întâmpinările depuse în recurs, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA au solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală întrucât instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod procedură civilă, precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul declarat de reclamanți este fondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.46/2008, - Secțiile Unite, admițând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al României, a stabilit că "În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar."
Potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe". Așadar, cum Jas tabilit forța interpretării judecătorești dată dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților, urtea constată că recursul formulat de reclamanți este fondat, urmând să fie admis, în temeiul art.312 alin.2 Cod procedură civilă, coroborat cu art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999.
Având în vedere dispozițiile art. 283 lit. c din Codul muncii raportat la data introducerii acțiunii, Curtea constată că pentru perioada 01.01.2004 - 27.05.2004, dreptul la acțiune al reclamanților este prescris, pretențiile reclamanților urmând a fi admise doar după această dată, corespunzător raportului de serviciu al fiecărui reclamant în instituțiile pârâte.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de reclamanții, G, a, prin moștenitori, (), (), a, (), și împotriva sentinței civile nr.1230/28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată, după cum urmează:
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada 1.01.2004 - 27.05.2004, invocată din oficiu de instanță.
Respinge excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, a, prin moștenitori, (),
Continuarea minutei deciziei civile nr. 658/2009
, (), a, (), și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, - Structura Centrală și în consecință:
Obligă pârâții să plătească fiecărui reclamant corespunzător raportului său de serviciu, drepturile salariale reprezentând spor de confidențialitate, în procent de 15%, din indemnizația brută lunară, după cum urmează:
- pe perioada 28.05.2004 - 26.05.2009, precum și în continuare, pentru reclamanții, G, a, (), (), a, (), și;
- pe perioada 28.05.2004 - 21.02.2008, pentru reclamantul;
- pe perioada 28.05.2004 - 1.03.2006, data pensionării, pentru reclamantul;
- pe perioada 29.07.2005 - 23.02.2007, data pensionării, pentru reclamanta;
- pe perioada 28.05.2004-1.05.2008, data pensionării, pentru reclamantul;
- pe perioada 28.05.2004 - 19.07.2004, pentru reclamantul, prin moștenitori,;
- pe perioada 1.12.2005 - 26.05.2009 precum și în continuare, pentru reclamanta;
- pe perioada 28.05.2004 - 1.08.2006 pentru reclamantul,
sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentei hotărâri.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți privind obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate, pentru perioada 1.01.2004 - 27.05.2004.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /
Jud. fond..
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
Minuta deciziei civile NR.658/2009
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite ca fondat recursul declarat de reclamanții, G, a, prin moștenitori, (), (), a, (), și împotriva sentinței civile nr.1230/28.11.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică sentința atacată, după cum urmează:
Admite excepția lipsei calității procesual pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune pe perioada 1.01.2004 - 27.05.2004, invocată din oficiu de instanță.
Respinge excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, a, prin moștenitori, (), (), a, (), și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, - Structura Centrală și în consecință:
Obligă pârâții să plătească fiecărui reclamant corespunzător raportului său de serviciu, drepturile salariale reprezentând spor de confidențialitate, în procent de 15%, din indemnizația brută lunară, după cum urmează:
- pe perioada 28.05.2004 - 26.05.2009, precum și în continuare, pentru reclamanții, G, a, (), (), a, (), și;
- pe perioada 28.05.2004 - 21.02.2008, pentru reclamantul;
- pe perioada 28.05.2004 - 1.03.2006, data pensionării, pentru reclamantul;
- pe perioada 29.07.2005 - 23.02.2007, data pensionării, pentru reclamanta;
- pe perioada 28.05.2004-1.05.2008, data pensionării, pentru reclamantul;
- pe perioada 28.05.2004 - 19.07.2004, pentru reclamantul, prin moștenitori,;
- pe perioada 1.12.2005 - 26.05.2009 precum și în continuare, pentru reclamanta;
- pe perioada 28.05.2004 - 1.08.2006 pentru reclamantul,
sume care vor fi actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material și până la data plății efective.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamanților, conform prezentei hotărâri.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți privind obligarea pârâților la plata drepturilor bănești reprezentând sporul de confidențialitate, pentru perioada 1.01.2004 - 27.05.2004.
Respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
ss indescifrabil ss indescifrabil ss indescifrabil
pentru conformitate,
Președinte:Adriana Petrașcu Ana DorianiJudecători:Adriana Petrașcu Ana Doriani, Manuela Stoica
