Pretentii civile. Speta. Decizia 661/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.661/2008
Ședința publică din 9 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mureșan Monica Maria judecător
- - -JUDECĂTOR 2: Ghițoaică Dana
- - -JUDECĂTOR 3: Motolea Marius
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de pârâții MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile numărul 181/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere că judecătorii s-au abținut, completul de judecată a fost constituit conform procesului verbal din 9 iunie 2008.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că recurenții au solicitat judecarea în lipsă și că nu mai sunt alte cereri formulate la dosar, împrejurare față de care instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor civile de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Sibiu sub nr- i, -, -, R,G, OG, -, și au chemat în judecată pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții la plata către a sumei de 1700 RON cu titlu de despăgubiri, reactualizată cu indicele de inflație.
În motivarea acțiunii s-a arătat că prin Hot. nr. 15/2006 a CNCD s-a constatat existența unei discriminări indirecte, ca urmare a faptului că prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare în sumă de 1700 lei doar pentru judecătorii din cadrul judecătoriilor și pentru procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii care aveau o vechime în magistratură cuprinsă între 0 și 3 ani.
Întrucât i în anul 2005 funcționau în cadrul parchetelor cu sediul în județul Sibiu, însă aveau o vechime în magistratură mai mare de trei ani, aceștia nu au primit menționate, astfel că se consideră prejudiciați, prejudiciul cauzat putând fi înlăturat numai prin acordarea acestor despăgubiri.
În drept sunt invocate prevederile art. 21 din OG nr. 137/2000.
Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calității procesual pasive, având în vedere că între și minister nu există nici un raport juridic, salarizarea procurorilor făcându-se dintr-un buget distinct.
Aceeași excepție a fost invocată și de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ICCJ a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, având în vedere că ordinul la care i fac referire a fost emis de către Ministerul Justiției, fiind evident astfel că nu acest pârât a produs discriminarea.
Se apreciază și că acțiunea este tardivă, fiind depășit termenul de 30 zile prevăzut de legea contenciosului administrativ.
A fost formulată și cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pe fondul cauzei pârâtul a solicitat respingerea acțiunii, având în vedere că legiuitorul a reglementat o posibilitate pentru ordinatorul de credite de a constitui fonduri de premiere și de a acorda premii în anumite condiții și anumitor angajați, astfel că nu se poate vorbi de o discriminare.
Întrucât toți judecătorii din cadrul Tribunalului Sibius -au abținut, Curtea de Apel Alba J. prin încheierea nr. 33/F/CC/2007 a admis cererile de abținere și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare la Tribunalul Alba, secția civilă, completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.
Tribunalul Albaa disjuns din acest dosar cererea de chemare în garanție cu privire la care s-a invocat din oficiu de către instanță excepția necompetenței materiale a tribunalului, completul specializat în litigii de muncă, considerându-se incidente în cauză dispozițiile legii contenciosului administrativ.
Prin încheierea de la termenul din 30 ianuarie 2008 Tribunalul Albaa admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și a respins excepțiile lipsei calității procesual pasive și a tardivității introduceri acțiunii invocate de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Prin sentința civilă nr. 181/2008 Tribunalul Albaa admis excepția lipsei calității procesul pasive a Ministerului Justiției și a admis acțiunea civilă formulată de i, -, -, R, G, OG, -, și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu, aceștia fiind obligați la plata în solidar în favoarea fiecărui reclamant a drepturilor salariale cuvenite și neachitate în sumă de 1700 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu indicele de inflație, începând cu data nașterii dreptului material la acțiune și până la data plății efective. A fost respinsă acțiunea formulată de i, și împotriva acelorași pârâți. A fost respinsă acțiunea formulată de împotriva pârâților Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerului Justiției ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că între, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerului Justiției, pe de altă parte, nu există raporturi obligaționale care să determine obligarea eventuală a acestora la realizarea unor obligații pecuniare, motiv pentru care s-a admis excepția lipsei calității procesual pasive invocată cu consecința respingerii acțiunii față de acești doi pârâți.
S-a reținut că Ministerul Public are calitate procesual pasivă, întrucât are personalitate juridică și gestionează buget propriu, având și calitate de ordonator principal de credite, între și acest pârât existând raporturi juridice obligaționale. Referitor la excepția tardivității s-a reținut că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, ci dispozițiile Legii nr. 53/2003 și ale Legii nr. 168/1999.
Pe fondul cauzei instanța a reținut că i sunt magistrați procurori.
salariale solicitate de către sunt adaosuri bănești salariale. Instanța a considerat că în mod greșit și lipsit de temei legal s-a uzitat o selecție arbitrară între criteriile de acordare a stimulentelor salariale, dându-se câștig de cauză vechimii în detrimentul altor criterii. S-a mai reținut că prin Hot. nr. 15/2006 CNCD a stabilit clar și fără echivoc faptul că i au fost discriminați în mod indirect.
Pe cale de consecință, raportat la prevederile art. 21 din OG nr. 137/2000, s-a constatat că i sunt îndreptățiți să solicite despăgubiri corespunzătoare și proporționale cu prejudiciul suferit și dovedit, cu restabilirea situației anterioare discriminării, prin desființarea, anularea discriminării.
Actualizarea acestor pretenții a fost admisă raportat la prevederile art. 1084-1086 cod civil și art. 161 alin. 4 Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței și respingerea acțiunii.
În recursul declarat de către pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA susține că în mod greșit s-a reținut că i se regăsesc într-o situație discriminatorie. Astfel, acordarea stimulentelor numai anumitor categorii profesionale nu constituie o discriminare așa cum aceasta este definită de lege, întrucât nu reprezintă "o deosebire, excludere, restricție sau preferință efectuată pe criterii de rasă, etnie, limbă, categorie socială, sex, vârstă, etc.". Se critică și dispoziția instanței privind plata actualizată a acestor drepturi, pe motiv că instituția pârâtă nu poate să înscrie în buget nici o sumă fără să aibă o bază legală în acest sens.
În recursul declarat de către pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție se susține că tribunalul în mod greșit și-a reținut competența, în condițiile în care, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile OG nr. 137/2000, competența în primă instanță aparținea judecătoriei.
Se mai susține că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității procesual pasive cu motivarea că prevederile Ordinului Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005 se aplică în mod corespunzător și Ministerului Public.
Cât timp acest minister nu a emis și pus în aplicare acest ordin este evident că nu acesta a produs discriminarea invocată de către.
Greșit se apreciază că s-ar fi respins și excepția tardivității, având în vedere că Ordinul invocat este un act de autoritate publică, ce emană de la o instituție a administrației publice centrale, fiind aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004. Prin urmare, i trebuiau să solicite în termen de 30 zile de la data comunicării actului revocarea acestuia.
Și pe fond se apreciază soluția primei instanțe ca fiind nelegală, neputându-se reține o situație discriminatorie prin acordarea de către o altă entitate juridică decât angajatorul lor a unor stimulente salariale, în condițiile în care chiar prin lege se prevede posibilitatea acordării acestora numai la anumite persoane și în anumite condiții, făcându-se trimitere la situația analogă a salariilor de merit.
Se mai menționează că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu indicele de inflație, în situația în care Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ ca instituție bugetară, nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Intimații nu au depus întâmpinare.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 304 ind. 1 cod procedură civilă, reține următoarele:
Prima critică vizează necompetența tribunalului în soluționarea cauzei. Curtea constată că în mod corect tribunalul și-a reținut competența în soluționarea acțiunii, având în vedere că obiectul acesteia vizează neplata unor drepturi salariale, ca urmare a punerii în aplicare a unui ordin ce conține dispoziții discriminatorii.
A doua critică ce vizează greșita respingere a excepției lipsei calității procesual pasivă a Ministerului Public - Parchetul de pe lângă ÎCCJ, întrucât acest minister nu este autorul ordinului și deci nici al discriminării invocate de către urmează a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele motive:
Pârâtul recurent a fost chemat în judecată nu în calitate de autor al Ordinului nr. 1921/2005, care este emis dincolo de orice dubiu de către Ministerul Justiției, ci în calitate de ordinator principal de credite, singura instituție în măsură să plătească drepturi salariale lor care au calitatea profesională de magistrați - procurori. Mai mult, i apreciază că recurentul pârât a pus în aplicare acest ordin și a făcut plăți unor procurori stagiari sau cu vechime de până la trei ani, astfel că și sub acest aspect recurentul pârât are calitate procesual pasivă în cauză, soluția de respingere a excepției fiind temeinică și legală.
A treia critică ce privește excepția tardivității va fi de asemenea înlăturată, soluția de respingere fiind corectă, având în vedere că i nu atacă Ordinul Ministerului Justiției, și pe de altă parte nici nu justifică un interes în a cere revocarea acestuia, astfel cum susține recurentul.
Reclamanții susțin că acest Ordin a fost emis de către Ministerul Justiției și a fost pus în aplicare de către Ministerul Public, acțiunea întemeindu-se pe discriminarea rezultată din modalitatea în care s-a înțeles a se pune în aplicare prevederile Ordinului.
Prin urmare, în mod corect a reținut prima instanță că acțiunea se întemeiază pe discriminarea salarială reclamată de către i, nefiind incidente prevederile Legii nr. 554/2004, litigiul dedus judecății fiind supus jurisdicției muncii, situație în care acțiunea nu trebuia formulată în cadrul termenului de 30 zile de la comunicarea actului, ci în termenul de trei ani, termen general de prescripție. Reclamanții au respectat acest din urmă termen, astfel că și excepția tardivității a fost corect respinsă de către prima instanță.
Pe fondul cauzei Curtea reține că prin Ordinul nr. 1921/C/2005 Ministerul Justiției a aprobat repartizarea unui fond de stimulente, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru salariații ministerului, personalul care își desfășoară activitatea în aparatul propriu al acestuia, precum și unele categorii de personal din cadrul instanțelor.
În nota de informare referitoare la acordarea stimulentelor personalului din justiție s-a menționat că acest fond este repartizat după cum urmează:pentru personalul instanțelor judecătorești, astfel: judecători, din cadrul judecătoriilor, cu o vechime în funcția de judecător cuprinsă între 0-3 ani, consilieri de reintegrare socială și supraveghere, funcționari publici din cadrul instanțelor judecătorești și personal contractual.
Rezultă în mod clar că prin acest ordin nu s-a prevăzut - și nici nu avea cum - acordarea acestor stimulente și pentru procurori, întrucât aceștia nu sunt salarizați din fondurile Ministerului Justiției, această instituție publică neavând fonduri alocate pentru plata personalului din cadrul altor structuri/instituții publice.
Or, Ministerul Public este o instituție distinctă de Ministerul Justiției, are personalitate juridică și calitate de ordinator principal de credite pentru drepturile bănești cuvenite procurorilor.
În consecință, nu se poate reține o greșită aplicare a acestui ordin în ceea ce îi privește pe procurori pentru simplul motiv că acest ordin nu s-a referit niciodată la vreun drept bănesc pentru această categorie profesională.
În ceea ce privește eventualul caracter discriminatoriu al acestui ordin în raport cu aceeași procurori trebuie reținut că apartenența procurorilor la corpul magistraților nu trebuie să ducă automat la ideea de uniformitate de tratament cu judecătorii.
Principiul egalității în fața legii nu presupune uniformizarea salariilor.
Ceea ce ignoră i, precum și prima instanță, este că pretențiile lor nu sunt drepturi salariale incluse în indemnizația lunară pe care procurorii o primesc, ci stimulente, adică drepturi bănești cu caracter ocazional, acordate din fondurile rămase la dispoziția angajatorului.
Dacă era vorba despre drepturi salariale ce intră în compunerea indemnizației pe care magistrații o primesc, evident că puteam vorbi de o discriminare între magistrații judecători și magistrații procurori, având în vedere că cele două categorii profesionale au aceeași lege de salarizare.
Însă în speță nu este vorba de o componentă a indemnizației lunare ce o primește orice magistrat, ci de un premiu, acordat judecătorilor cu ocazia sărbătorilor de iarnă, din fonduri rămase la dispoziția Ministerului Justiției și nu a Ministerului Public.
Este greșită și susținerea din considerentele hotărârii atacate în sensul că prin Hotărârea nr. 15/2006 a CNCD s-a stabilit în mod clar și fără echivoc faptul că i au fost discriminați în mod indirect, în sensul art. 2 alin. 2 din OG nr. 137/2000.
Prin această hotărâre s-a stabilit că judecătorii cu o vechime de peste trei ani și nu procurorii sunt discriminați indirect prin acordarea stimulentelor salariale, cel chemat la înlăturarea discriminării fiind Ministerul Justiției și nu Ministerul Public.
În condițiile în care Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005 nu a fost aplicat și la nivelul Ministerului Public și nu s-au plătit stimulente salariale procurorilor cu o vechime de până la trei ani, procurorii cu o vechime de peste trei ani nu se pot considera discriminați.
Nu se poate invoca discriminarea pe motiv că ministerul din care fac parte i nu a înțeles să-i premieze, întrucât acordarea de stimulente, premii sau alte drepturi bănești cu caracter ocazional reprezintă o facultate și nu o obligație pentru angajator, atâta timp cât acordarea acestora nu este impusă printr-un act normativ sau contract colectiv de muncă.
Astfel, potrivit art. 22 din OUG nr. 177/2002 în cazul în care ordonatorul principal de credite bugetare realizează economii prin reducerea cheltuielilor cu salariile, acestapoateacorda premii în cursul anului, în limita a 5% din fondul de salarii, iar la art. 23 se prevede că Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii. Din acest fondpotfi acordate premii în cursul anului personalului care a realizat sau participat direct la obținerea unor rezultate în activitate apreciate ca valoroase
Reținând că procurorii nu se găsesc în aceeași situație cu judecătorii cu o vechime de peste trei ani care sunt angajații Ministerului Justiției, cele două categorii profesionale neregăsindu-se într-o situație comparabilă, tocmai datorită apartenenței la două ministere distincte, cu bugete distincte, Curtea constată că soluția primei instanțe este greșită, având la bază o eronată aplicare a dispozițiilor legale la speța dedusă judecății și la actele depuse în probațiune.
În consecință, fiind întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 cod procedură civilă, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, Curtea va admite recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ALBA IULIA împotriva sentinței civile nr. 181/2008 pronunțată de Tribunalul Alba și în consecință va modifica în parte hotărârea atacată în sensul că va respinge acțiunea civilă formulată de i, -, -, R, G, OG, -, și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite, ca fondate, recursurile declarate de pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție împotriva sentinței civile nr. 181/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Modifică în parte sentința atacată în sensul că:
Respinge acțiunea civilă formulată de i, -, -, R, G, OG, -, și împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA și Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu. Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9.06.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
- -
Red./17.06.2008
Dact.MT/3ex
Judecători fond: I,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, Hârceagă, -, -, Carla, - -, și din cadrul Curții de APEL ALBA IULIA.
Pronunțată în ședința publică de la 9 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
ÎNCHEIEREA NR.32/R/CC/2008
Ședința Camerei de consiliu din 9 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - - - -judecător
- - -judecător
- - -judecător
- - -grefier
Pe rol se află soluționarea cererilor de abținere formulate de judecătorii în cauza ce formează obiectul dosarului nr- privind pe i
Procedura este legal îndeplinită fără citarea părților.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o lasă în pronunțare.
.
CURTEA DE APEL
Prin cererile înregistrate la această instanță sub dosar nr-,judecătorii au solicitat a li se încuviința abținerea de soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr-
În motivarea cererilor au învederat că are cauze asemănătoare pe rolul instanțelor.
În drept au invocat dispozițiile art.6 din CEDO și art.27 pct.4 co pr.civilă.
Potrivit dispozițiilor art.27 cod procedură civilă și interpretând în extenso prevederile art.6 din CEDO,instanța constă că cererile de abținere sunt întemeiate și în vederea asigurării garanțiilor depline pentru desfășurarea unui proces echitabil,în fața unei instanțe imparțiale.
DISPUNE
Admite cererile de abținere formulate de judecătorii, Hârceagă, -, -, Carla, - -, și din cadrul Curții de APEL ALBA IULIA.
Pronunțată în ședința publică din 9 iunie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER,
- -
Președinte:Mureșan Monica MariaJudecători:Mureșan Monica Maria, Ghițoaică Dana, Motolea Marius
