Pretentii civile. Speta. Decizia 670/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.670
Ședința publică din 16 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată soluționarea recursului declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.33 F/31.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații-reclamanți, A, -, intimații-pârâți TRIBUNALUL G, CURTEA DE APEL G, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, având ca obiect drepturi bănești.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 15.06.2009 care s-au consemnat în încheierea din aceeași zi, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat soluționarea cauzei la data de 16.06.2009.
CURTEA:
Asupra recursului înregistrat la Curtea de Apel Galați -Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.33F/31.10.2008 Curtea de Apel Galați Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis acțiunea formulată de reclamanții, A, - și pârâții TRIBUNALUL G, CURTEA DE APEL G, MINISTERUL JUSTIȚIEI și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Galați să plătească reclamanților suma de câte 1700 lei reprezentând drepturi bănești cu titlu de stimulente aferente anului 2005, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin acțiunea formulată și înregistrată sub nr.1328/121/12.03.2008 pe rolul Tribunalului Galați, reclamanții, a, -, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel G și Tribunalul Galați, solicitând obligarea acestora la plata drepturilor bănești acordate prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 în mod discreționar numai anumitor judecători, sume reactualizate în funcție de indicele de inflație până la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare după criteriul vechimii în muncă între 0-3 ani, din fondul constituit în temeiul dispozițiilor art.25 al.2 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
Au considerat că asemenea stimulente trebuiau acordate în vederea stimulării întregului personal din sistemul justiției, fără a se face vreo distincție în referire la criteriul vechimii în muncă.
Prin Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat că prin ordinul menționat s-a creat o discriminare indirectă în sensul dispozițiilor art.2 alin.2 din OG nr.137/2000.
Fondul constituit în baza art.25 din Legea nr.146/1997, este destinat tuturor persoanelor din sistemul justiției și nu doar celor ce au până la 3 ani vechime, instituirea unui asemenea criteriu realizând o excludere de la drept, considerată a nu fi rațională și necesară.
Au solicitat admiterea acțiunii, obligarea pârâților la plata sumelor neacordate și reactualizate funcție de rata inflației la data plății efective.
Au solicitat citarea și a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
Prin întâmpinare pârâta Curtea de Apel Galația solicitat respingerea acțiunii ca nefondată motivat de faptul inexistenței unei discriminări, măsura luată fiind la aprecierea ordonatorului principal de credite - Ministerul Justiției iar scopul acesteia a fost stimularea judecătorilor tineri, cu vechime redusă în magistratură.
Câtă vreme ordinul privind acordarea drepturilor bănești nu a fost contestat, acesta a fost pus în aplicare iar sumele plătite în limita fondurilor alocate.
Pârâtul Ministerul Justiției a formulat întâmpinare solicitând, deasemeni, respingerea acțiunii întrucât ordonatorul de credite este îndreptățit să evalueze și să stabilească necesitatea stimulării financiare pe baza unor criterii ce corespund obiectivelor fixate la un moment dat în politica de dezvoltare a sistemului judiciar și obiectivelor generale ale ministerului.
acordate au caracterul unor drepturi suplimentare care pot sau nu să fie acordate salariaților funcție de o serie de criterii considerate prioritare, nefiind un drept conferit de lege în mod absolut, inevitabil.
Ordonatorii de credite pot aprecia asupra repartizării fondurilor în funcție de ordinea realizării obiectivelor propuse, ulterior măsurile de recompensare vizând și personalul din sistemul autorității judecătorești care nu s-a încadrat în criteriul avut în vedere prin Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/15.12.2005.
Stabilirea unor priorități nu înseamnă a distinge după criteriile de discriminare sancționate de nr.OG137/2000.
A mai precizat că stimulentele nu se confundă cu salariul având caracterul unor drepturi suplimentare, iar hotărârile Consiliului pentru Combaterea Discriminării nu sunt obligatorii pentru instanțe, pe baza aprecierii suverane a temeiniciei sau netemeiniciei acțiunilor deduse judecății.
În drept a invocat dispozițiile art.25 din Legea nr.146/1997, art. 41 din Constituția României, OG nr. 137/2000.
Prin încheierea de ședință din 21.04.2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr-, au fost admise cererile de abținere și trimisă cauza spre soluționare la Tribunalul Brăila - Secția civilă.
Prin încheierea de ședință din 26.06.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în temeiul art. I și II din OUG nr.75/2008 s-a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea sa spre soluționare Curții de Apel Galați.
Pe rolul Curții de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale cauza a fost înregistrată sub nr.1222/113/14.07.2008.
Au fost solicitate și s-au depus la dosarul cauzei de către pârâtul Tribunalul Galați relații cu privire la funcțiile îndeplinite de reclamanți și perioada lucrată de aceștia.
De asemenea, a fost depus la dosarul cauzei Ordinul nr.1921/C/15.11.2005 emis de pârâtul Ministerul Justiției.
Astfel investită cu soluționarea pricinii, curtea a reținut următoarele:
Din adresa nr.1222/17.09.2008 a Tribunalului Galați rezultă că reclamanții îndeplineau în anul 2005 funcția de judecător.
Prin Ordinul nr.1921/C/15.12.2005 emis de Ministerul Justiției s-a aprobat repartizarea unui fond de stimulente pentru personalul din justiție, conform Anexei la ordin.
Deși s-a prevăzut ca acordarea stimulentelor să se realizeze cu ocazia sărbătorilor de iarnă corespunzător aportului adus la realizarea obiectivelor propuse în acord cu obiectivele generale ale Ministerului Justiției, în ceea ce-i privește pe judecători s-au acordat câte 1700 lei unul dintre criteriile avute în vedere fiind acela al vechimii în muncă, de până la 3 ani.
Potrivit prevederilor art. 4 din Normele Interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art.25 din Legea nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr.2404/C/2004, principalele criterii de repartizare individuală a stimulentelor au fost următoarele: rezultatele meritorii obținute în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege, calificative anuale de foarte bine sau bine, complexitatea sarcinilor potrivit fișei postului și modul de realizare a acestora, celeritatea în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, lipsa sancțiunilor disciplinare.
Printre aceste criterii prevăzute de lege nu se regăsește și criteriul vechimii în magistratură.
Este adevărat că textul este enumerativ și nu limitativ însă, dacă se analizează principalele criterii avute în vedere, se observă că acestea se bazează pe indicii de performanță ale magistratului și pe evaluarea activității acestuia, la care se pot adăuga și alte criterii însă motivat de legătura strânsă cu activitatea magistratului.
Ca atare, vechimea în magistratură nu poate fi reținută ca având legătură cu principalele criterii prevăzute de lege și nu se bazează în nici un fel pe activitatea magistratului, astfel că nu poate fi încadrată în dispozițiile art.4 alin.1 din Normele indicate mai sus.
Cu toate că prin Ordinul ministrului nr. 1921/C/2005 se face referire la criteriile prevăzute de art. 4 alin.1 din Norme, nu se motivează în nici un fel introducerea criteriului vechimii pentru acordarea stimulentelor, singura motivare fiind cu ocazia sărbătorilor de iarnă.
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.2 din nr.OG137/2000, sunt discriminatorii prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin.1, față de alte persoane, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate sau necesare.
Conform art. 6 din același act normativ, există discriminare în cadrul raporturilor de muncă și în cazul acordării altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul.
Prin aplicarea criteriului vechimii în magistratură la acordarea stimulentelor, s-a exclus, practic, de la acest drept categoria social profesională a judecătorilor cu vechime de peste 3 ani în magistratură, situație de natură a aduce atingere folosinței drepturilor economice ale acestora, reprezentând drepturi avute în vedere de legiuitor prin art.6 litera c din OG nr. 137/2000.
Deși pârâtul Ministerul Justiției susține că ulterior s-au repartizat stimulente și pentru celelalte categorii de personal care nu au fost incluse în ordinul menționat, nu s-a făcut nici o dovadă în sensul că ceilalți magistrați au fost premiați în anul 2006 în aceleași condiții.
Așa cum prevăd disp. art. 1 alin.2 din OG nr. 137/2000, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate inclusiv pentru exercitarea drepturilor economice, și a dreptului la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare, la un salariu egal pentru muncă egală.
În cadrul art. 2 alin.1 din aceeași ordonanță, este definită noțiunea de discriminare ca fiind "orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de categorie socialăcare are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și libertății fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniile economice, sociale".
Față de toate aceste dispoziții legale, se reține faptul că inclusiv stimulentele acordate de către Ministerul Justiției prin Ordinul nr. 1921/C/2005 trebuie să respecte principiile fundamentale al egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării, așa cum sunt prevăzute inclusiv prin Constituția României în cadrul art. 4 alin.2.
Aceste principii sunt reglementate inclusiv de legislația internațională, legislație la care România a aderat și care, prin disp. art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale și art. 2 alin.2 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ratificat de România prin Decretul nr.212/1974, prevăd că toate persoanele sunt egale în fața legii și au dreptul la o ocrotire din partea legii, fără nici o discriminare.
Apărările pârâtei Curtea de Apel Galați referitoare la faptul că ceilalți judecători au beneficiat de drepturi în funcție de vechimea fiecăruia nu pot fi primite, făcându-se o asimilare între drepturi care au natură juridică diferită în sensul că sporul de vechime în funcție are caracter permanent, legiuitorul având în vedere criteriul stabilității în funcție pentru absolut toți judecătorii, fără nici o excludere. Ori, stimulentele acordate cu ocazia sărbătorilor de iarnă au caracter de primă, au vizat strict categoria judecătorilor cu vechime cuprinsă între 0 și 3 ani și au fost acordat doar în anul 2005 iar ceilalți judecători nu au mai beneficiat de această primă și nici de alte stimulente, așa cum susține pârâtul Ministerul Justiției.
Nu putem reține nici apărările în sensul că nu se poate vorbi de "un drept de a fi premiat" deoarece acordarea stimulentelor pe baza criteriului vechimii în funcție este o discriminare indirectă iar criteriul ales reprezintă un criteriu aparent neutru ce are ca efect dezavantajarea categoriei judecătorilor cu o vechime mai mare de 3 ani care, practic, îndeplineau toate principalele criterii obiective pentru acordarea stimulentelor, prevăzute de art. 4 din Normele interne privind repartizarea fondului potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997.
În acest sens, prin Hotărârea nr.15/20.01.2006 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a stabilit că acordarea stimulentelor salariale judecătorilor pe criteriul vechimii în funcție este discriminatorie conform art. 2 alin.1 și 2, art.6 lit.c, art.19 alin.4 din OG nr. 137/2000.
Nu poate fi reținută nici apărarea pârâtei Curtea de Apel Galați referitor la faptul că nu a fost atacat Ordinul Ministerului Justiției nr. 1921/C/2005, față de prevederile art. 27 din nr.OG 137/2000 care stabilesc dreptul la acordarea de despăgubiri ca urmare a constatării discriminării cât și față de hotărârea pronunțată de către organul abilitat în domeniu, discriminarea fiind produsă tocmai prin ordinul respectiv rămas definitiv.
În ceea ce privește actualizarea cu indicele de inflație, potrivit disp. art. 161 alin.4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Astfel, în ce privește problema actualizării cu indicele de inflație se arată că, potrivit disp, art. 161 alin.4 din Codul muncii, întârzierea nejustificată a plății salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune - interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
Despăgubirile constau într-o sumă de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea, executarea cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației de către debitor.
Unul din principiile evaluării judiciare este că prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită (damnum emergens) și câștigul pe care creditorul nu l-a putut realiza (lucrum cessans).
În timp ce dobânda reprezintă prețul lipsei de folosință, actualizarea cu inflația urmărește păstrarea valorii reale a obligațiilor bănești.
Soluția actualizării cu indicele de inflație are în vedere principiul reparării integrale a prejudiciului, consacrat de art. 1084 cod civil potrivit căruia daunele interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit și beneficiul de care a fost lipsit.
Suma rezultată din actualizare în raport cu rata inflației, este destinată a repara prejudiciul rezultat din întârzierea plății, urmărindu-se ca dauna efectiv creată prin devalorizarea monedei naționale să fie acoperită.
În consecință, Codul muncii prin disp. art. 161 alin.4, nu interzice în nici un fel actualizarea cu indicele de inflație prin folosirea noțiunii de "daune interese".
De altfel, chiar Curtea Constituțională, prin mai multe decizii (de exemplu decizia nr. 72/05.03.2002), a statuat că actualizarea în raport cu rata inflației a sumelor datorate se impune pentru asigurarea recuperării creanței la valoarea reală.
În consecință, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, a, -.
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Galați să plătească reclamanților suma de câte 1700 lei reprezentând drepturi bănești cu titlu de stimulente aferente anului 2005, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Prin adresa nr- din 23.02.2009 cauza fost trimisă spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție B și ulterior restituită în baza unei proceduri administrative, invocându-se Decizia Curții Constituționale nr. 104/2009.
Dosarul a fost reînregistrat la Curtea de Apel Galați cu nr-.
cu recursurile declarate de părți, curtea a invocat din oficiu la termenul din 15.06.2009, excepția de necompetență materială în soluționarea cauzei.
Excepția astfel invocată este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Obiectul recursului îl reprezintă sentința civilă nr. 33/F/31.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale ca instanță de fond, potrivit dispozițiilor art.I din nr.OUG75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.
Prin Decizia nr.104/20.01.2009 Curții Constituționale au fost constatate ca fiind neconstituționale dispozițiile art.I și II din nr.OUG75/2008.
Ulterior, nr.OUG75/2008 a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.76/2009.
Urmare a evenimentelor legislative astfel intervenite în legătură cu aplicarea prevederilor nr.OUG75/2008, nu a mai fost prevăzută instanța competentă în soluționarea recursurilor îndreptate împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel.
Într-o asemenea situație devin aplicabile normele generale care reglementează competența instanțelor judecătorești înscrise în prevederile art.4 pct.1 din Codul d e procedură civilă, potrivit cărora revine Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a judeca recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
În ceea ce privește competența în materie a curților de apel, dispozițiile art.3 pct.3 se referă la recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
În același sens sunt și prevederile speciale cuprinse în art.284 al.1 Codul muncii care fac trimitere la aceleași dispoziții înscrise în Codul d e procedură civilă.
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.71 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, instanțele judecătorești competente să judece cereri referitoare la soluționarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege.
Din coroborarea tuturor textelor de lege enunțate, se reține că aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a prezentului recurs, sens în care urmează să-i fie declinată cauza.
Soluția se impune și din perspectiva caracterului căii de atac, devolutivă și de reformare în speță, recursul adresându-se unei instanțe superioare în grad în scopul exercitării controlului judiciar vizând legalitatea și temeinicia unei hotărâri dată fără drept de apel.
În același sens și reglementările privind organizarea judiciară cuprinse în art.21 din Legea nr.304/2004 care stabilesc în favoarea secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Declină competența materială de soluționare a recursului declarat de recurentul MINISTERUL JUSTIȚIEI, împotriva sentinței civile nr.33 F/31.10.2008 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul nr- în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pronunțată în ședința publică din 16.06. 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
-
Grefier
Red. /17.06.2009
Dact./2 ex/25.06.2009
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Valentina Gabriela
