Pretentii civile. Speta. Decizia 706/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 706
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lucian Bunea
JUDECĂTOR 2: Marin Covei
JUDECĂTOR 3: Florența Carmen
Grefier
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice G în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.2076 din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâții Curtea De APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că în cauză se solicită judecarea în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată ia în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Tribunalul Gorj prin sentința civilă nr.2076 din 30 martie 2009 respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Justiției.
A admis în parte acțiunea formulată de petenta, în contradictoriu cu intimații Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
A obligat intimații, în solidar, să plătească petentei contravaloarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu salariul din luna decembrie 2006 și de 2% începând cu 01.04.2007 în raport de salariul din luna martie 2007, sume ce vor fi actualizate în raport cu coeficientul de inflație la data plății efective.
A obligat intimatul Tribunalul Gorj să efectueze mențiunile corespunzătoare majorărilor salariale în carnetul de muncă al petentei.
A respins capătul de cerere privind plata contravalorii majorărilor salariale de 11% începând cu 1octombrie 2007 în raport de luna septembrie 2007.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de Ministerul Justiției este neîntemeiată și a fost respinsă, cu motivarea că acest minister este ordonator principal de credite pentru personalul auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești.
Petenta a funcționat ca grefier în cadrul Tribunalului Gorj până la data de 01.05.2007.
Potrivit art.1 din Ordonanța Guvernului nr.10/2007,În anul 2007, salariile de bază ale personalului contractual din sectorul bugetar avute la data de 31 decembrie 2006, se majorează în 3 etape, astfel: a) cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007, față de nivelul din luna decembrie 2006; b) cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007, față de nivelul din luna martie 2007; c) cu 11% începând cu data de 1 octombrie 2007, față de nivelul din luna septembrie 2007."
Petentei nu i-au fost acordate majorările salariale începând cu 01.01.2007 și 01.04.2007, conform adeverinței nr.297/29.01.2009 eliberată de Tribunalul Gorj.
Mai mult decât atât, categoria profesională din care a făcut parte, personal auxiliar în cadrul instanțelor judecătorești, a fost exceptată de fiecare dată, producându-se astfel o discriminare vădită față de celelalte categorii de personal.
Conform art.1 din nr.OG137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare,Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi: drepturile economice, sociale și culturale, în special dreptul la munca, la libera alegere a ocupației, la condiții de muncă echitabile și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu egal pentru muncă egală, la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare".
De altfel, și Protocolul nr.2 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului, dar și prevederile Constituției României reglementează egalitatea în drepturi, egalitatea de tratament și nediscriminarea.
Potrivit art.20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Petenta a solicitat și actualizarea sumelor prin aplicarea indicelui de inflație pentru acoperirea integrala a prejudiciului suferit ca urmare a neachitării drepturilor bănești la scadenta, corespunzător art.161 din Codul Muncii, respectiv prejudiciul efectiv si beneficiul nerealizat.
Capătul de cerere privind plata contravalorii majorărilor salariale de 11% începând cu 1octombrie 2007 în raport de luna septembrie 2007 este neîntemeiat și a fost respins, cu motivarea că la acea dată petenta nu mai avea calitatea de salariat.
Având în vedere considerente expuse și dispozițiile legale evocate mai sus, tribunalul a admis în parte acțiunea și a obligat intimații, în solidar, să plătească petentei contravaloarea majorărilor salariale de 5% începând cu 01.01.2007 în raport cu salariul din luna decembrie 2006 și de 2% începând cu 01.04.2007 în raport de salariul din luna martie 2007, sume ce vor fi actualizate în raport cu coeficientul de inflație la data plății efective.
In baza dispozițiilor Decretului nr.92/1976, instanța a obligat intimatul Tribunalu G să efectueze mențiunile corespunzătoare majorărilor salariale în carnetul de muncă al petentei.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice G în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice și pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, prin DGFP G, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând în esență că are calitatea de ordonator principal de credite numai pentru instituțiile din subordinea sa, astfel cum Ministerul Justiției este pentru salariații din subordine, astfel că nu ar putea fi obligat la plată pentru salariații altor instituții, atribuții în angajarea și salarizarea intimatei reclamante având exclusiv Ministerul Justiției.
A mai arătat că Ministerul Finanțelor Publice are într-adevăr atribuții doar în ceea ce privește elaborarea proiectului legii bugetare anuale, însă pe baza ordonatorilor principali de credite ( așa cum este în speță Ministerul Justiției), dar Ministerul Finanțelor Publice nu poate să aloce și să vireze în mod absolut aleatoriu fonduri pentru plata sumelor solicitate de către intimata reclamantă și nici nu poate efectua plata directă către aceasta, drepturile menționate putând fi solicitate exclusiv de către ordonatorul principal de credite prin inițierea unei proceduri de rectificare bugetară, respectiv de către Ministerul Justiției.
În motivarea recursului său, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților a susținut că instanța de fond a dispus acordarea către intimată a unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizării categoriei profesionale din care face parte.
A mi arătat recurentul că instituirea unor drepturi în beneficiul unei categorii profesionale salarizate de la bugetul de stat și neprevederea ori prevederea în alt cuantum în beneficiul altei categorii profesionale reprezintă o problemă de legiferare, fiind o opțiune a legiuitorului, întrucât numai acesta are dreptul să reglementeze criteriile de determinare a cuantumului indemnizațiilor sau al salariilor personalului retribuit de la bugetul de stat.
În acest sens, recurentul Ministerul Justiției și Libertăților a menționat că prin G nr.8/2007, aprobată prin Legea nr.247/2007, legiuitorul a acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007, în trepte, prin majorarea coeficienților potrivit anexei 1a, b și c, începând cu 1 ianuarie 2007 - 31 martie 2007, 1 aprilie 2007-30 septembrie 2007 și, respectiv, cu 1 octombrie 2007, astfel că personalul auxiliar de specialitate a beneficiat de creșteri salariale pentru anul 2007, neputând beneficia și de drepturile altor categorii profesionale.
Față de motivele invocate, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate iar pe fond respingerea acțiunii.
În vederea soluționării recursului, Curtea a apreciat necesară suplimentarea probei cu înscrisuri, sens în care s-a emis adresă către Tribunalul Gorj pentru a se comunica majorarea salarială de care a beneficiat reclamanta în anul 2007, temeiul juridic al acordării acesteia și actele care au stat la baza sa.
Prin adresa nr.21552/11.11.2009, Tribunalul Gorja comunicat faptul că reclamanta a beneficiat la 01.01.2007 de indexarea coeficientului de multiplicare conform nr.OG8/2007, anexa1a, de la coeficientul de 4,5 la coeficientul de 4,725 aplicat la valoarea sectorială de 280,64, conform Deciziei nr.8/2007 a Curții de APEL CRAIOVA, iar de la data de 01.04.2007 a beneficiat de un coeficient de multiplicare conform anexei 1b la aceeași ordonanță de la coeficientul de 4,725 la coeficientul de 4,819, conform Deciziei nr.11/2007 a curții de APEL CRAIOVA. Au fost atașate adresei copii ale deciziilor nr.8, 11 și 19 ale Curții de APEL CRAIOVA.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate și în raport de înscrisurile noi depuse în recurs, Curtea apreciază că recursurile sunt fondate pentru motivele ce vor fi expuse în continuare:
Luând în considerare cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Finanțelor în recursul său, se reține că reclamanta a funcționat până la data de 01.05.2007 ca grefier în cadrul Tribunalului Gorj, unitate angajatoare în raport de care calitatea de ordonator principal de credite o avea Ministerul Justiției și nu Ministerul Finanțelor Publice.
Calitatea procesuală a Ministerului Finanțelor Publice în prezenta cauză nu poate fi reținută nici prin prisma atribuțiilor pe care această instituție le are cu privire la elaborarea proiectului legii bugetare unice, întrucât aceste atribuții se exercită doar pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, proiect pe care îl depune spre aprobare Guvernului, iar acesta ulterior îl supune spre aprobare Parlamentului, fără ca Ministerul Finanțelor Publice să poată fi, însă, obligat să aloce fondurile necesare plății anumitor sume sau să plătească în mod direct sumele solicitate.
Față de aceste argumente, Curtea constată că Ministerul Finanțelor Publice nu are legitimare procesuală pasivă în prezenta cauză, astfel că față de acest pârât se impunea respingerea acțiunii pe excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pe fondul cauzei, în ceea ce privește cererea formulată de reclamantă în contradictoriu cu ceilalți pârâți, Curtea reține că instanța de fond și-a motivat soluția de admitere a acțiunii pe prevederile OG.nr.137/2000 privind sancționarea tuturor formelor de discriminare, însușindu-și punctul de vedere al reclamantei în sensul că, prin neacordarea majorărilor salariale prevăzute de nr.OG10/2007, aceasta ar fi fost supusă unei discriminări în raport de celelalte categorii de personal contractual din sectorul bugetar care a beneficiat de majorările prevăzute de nr.OG10/2007.
Potrivit art. 27 al 1 din OG nr. 137/2000 republicată, persona care se consideră discriminată poate formula, în fața instanței de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri și restabilirea situației anterioare discriminării.
Potrivi dispozițiilor art. 2 alin.(1) din OG nr. 137/2000, "prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice".
Întemeiată pe ideea de discriminare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă supunea comparației două situații juridice: acordarea creșterilor salariale pentru anul 2007 (în baza Ordonanțelor Guvernului nr. 6, 10 și 11 din 2007) funcționarilor publici, personalului contractual din sectorul bugetar, persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, personalului din învățământ și acordarea creșterilor salariale personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești prin Ordonanța nr. 8/2007.
Intimata reclamantă a susținut, în esență, faptul că există două situații comparabile tratate juridic diferit fără nicio justificare obiectivă.
La analiza unei cereri în despăgubiri întemeiate pe ideea de discriminate, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: (1) existența unui tratament diferențiat manifestat prin deosebire, excludere, restricție sau preferință, (2) existența unui criteriu de discriminare, potrivit art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000, (3) tratamentul diferențiat trebuie să aibă drept scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate a unui drept recunoscut de lege, (4) tratamentul diferențiat să nu fie justificat obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop să nu fie adecvate și necesare.
În speța de față, nu este îndeplinită condiția existenței unui tratament diferențiat. Se constată astfel că, prin Ordonanța nr. 8/2007, anexa I a-c, s-au acordat personalului auxiliar de specialitate creșteri salariale pentru anul 2007 după cum urmează: pentru perioada ianuarie - martie au fost majorați coeficienții de multiplicare de la 4,5 la 4,725 față de nivelul lunii decembrie 2006 ( anexa nr.1a), echivalente unei creșteri procentuale cu 5 %, pentru perioada aprilie-septembrie au fost majorați coeficienții de multiplicare de la 4,725 la 4,819 față de nivelul lunii martie 2007 (anexa nr.1b), echivalentul unei creșteri procentuale cu 2%, începând cu octombrie 2007 au fost majorați coeficienții de multiplicare de la 4,189 la 5,397 ( anexa 1c), echivalentul unei creșteri procentuale cu 11 % față de nivelul lunii septembrie 2007.
Este aceeași soluție legislativă stabilită de legiuitor în art. 1 din OG nr. 10/2007, tratamentul aplicat categoriilor supuse analizei de către recurenții-reclamanți fiind identic, creșterile salariale de care a beneficiat reclamanta în anul 2007 potrivit nr.OG8/2007 fiind în același cuantum cu cele de care au beneficiat celelalte categorii profesionale cărora le-au fost aplicabile prevederile nr.oG10/2007.
Prin urmare, nu se poate reține existența unei discriminări, instanța de fond dând o interpretare greșită prevederilor legale în materie și față de împrejurarea că reclamanta a beneficiat de creșterile salariale acordate în baza nr.OG8/2007, astfel cum rezultă din adresa nr.21522/14.11.2009 a Tribunalului Gorj, se impunea respingerea acțiunii.
Având în vedere considerentele, expuse anterior, Curtea apreciază că ambele recursuri sunt fondate, astfel încât în temeiul art.312 pr.civ. le va admite, va modifica în tot sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice G în nume propriu și pentru Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Libertăților împotriva sentinței civile nr.2076 din 30 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta, pârâții Curtea De APEL CRAIOVA, Tribunalul Gorj, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 01 Februarie 2010
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
3ex/
Red.jud.
18.02.2010
Jud.fond /
Președinte:Lucian BuneaJudecători:Lucian Bunea, Marin Covei, Florența Carmen
