Pretentii civile. Speta. Decizia 709/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 709/ Dosar nr-
Ședința publică din 25 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniel Marius Cosma
JUDECĂTOR 2: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de pârâțiiMinisterul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov,împotriva sentinței civile nr. 48/F din data de 10.09.2008, pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa recurenților pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP B, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov și a intimatului reclamant.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La dosar se constată atașată, prin serviciul registratură, notă de ședință formulată de intimatul reclamant.
Instanța, având în vedere actele și lucrările dosarului și faptul că s-a solicitat judecarea în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 48/F/10.09.2008, Curtea de APEL BRAȘOVa admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Brașov, Curtea de APEL BRAȘOV și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B și în consecință:
A obligat pârâții 1, 2 și 3 la plata către reclamant a drepturilor salariale restante, reprezentând sporul de suprasolicitare neuropsihică, de 50%, începând cu data de 22 iunie 2007, și pe viitor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală la data plății efective.
A obligat pârâtul 4 să aloce fondurile necesare plății efective a sumelor solicitate.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Reclamantul are în prezent calitatea de magistrat la Curtea de APEL BRAȘOV, și, de asemenea, pentru perioada vizată în acțiune a avut calitatea de magistrat. Fără a mai face o incursiune în succesiunea actelor normative care reglementau sporul de suprasolicitare neuropsihică, instanța reține că în speță sunt incidente dispozițiile deciziei nr. 21 din 10 martie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii.
Potrivit dispozitivului acestei decizii, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000, aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al.3 teza finală din Cod procedură civilă potrivit cărora, dezlegarea problemelor de drept dată prin decizii în interesul legii, devine obligatorie pentru instanțe, și având în vedere faptul că reclamantul întrunește condițiile privind acordarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, instanța de fond a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată.
În ceea ce privește actualizarea sumei de bani în discuție, cu aplicarea ratei inflației, și acest capăt de cerere a fost apreciat ca admisibil, întrucât, în respectarea principiului acoperiri integrale a prejudiciului, se va ține cont de faptul că acesta s-a devalorizat ca urmare a devalorizării monedei naționale.
Întrucât reclamantul a fost lipsit de folosința acestor sume de bani o perioadă îndelungată de timp, instanța apreciază admisibil și capătul de cerere privind acordarea dobânzii legale, dobânzi ce vor fi calculate de la data scadenței debitului, nefiind necesară punerea în întârziere.
În ceea ce privește data de la care curge plata dobânzii legale, trebuie menționat că aceasta curge de la data scadenței debitului, în speță nefiind incidente dispozițiile art. 1088 din codul civil, întrucât punerea în întârziere este necesară numai pentru neexecutarea obligațiilor contractuale. În materie extracontractuală, nu este necesară punerea în întârziere, pentru că dreptul creditorului de a pretinde despăgubiri debitorului se naște de la data scadenței debitului. Lipsa unui contract de muncă între reclamant și pârâți, face ca raporturile juridice să fie situate în afara raporturilor contractuale și în consecință plata dobânzii legale poate fi făcută începând cu data scadenței drepturilor bănești ce fac obiectul prezentului litigiu.
Pentru toate aceste considerente instanța de fond a admis acțiunea așa cum a fost formulată și a obligat pârâții la plata drepturilor salariale restante.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs de recurenții Ministerul Economiei și Finanțelor B și Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate de Ministerul Justiției se arată că art. 47 din Legea 50/2000 a fost abrogat expres prin art. 42 din OG 83/2000 și prin acest lucru nu s-a dorit diminuarea salariului magistraților ci modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești.
Acordându-se astfel drepturi salariale care nu sunt prevăzute de nici un act normativ, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești, arogându-și atribuții de legiferare.
Prin urmare, sentința este criticată pentru faptul că acțiunea a fost admisă în lipsa unui temei legal și făcută prin înfrângerea voinței legiuitorului, întrucât textul de lege care a consacrat sporul de 50 % a fost abrogat expres.
Referitor la recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin reprezentant legal Direcția Generală a Finanțelor Publice B, sentința este criticată pentru faptul că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, față de atribuțiile pe care le are, de a elabora proiectul bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget.
Se mai arată în continuarea motivelor de recurs că acest recurent nu poate fi obligat la plata drepturilor salariale ale angajaților altor ordonatori de credite.
În ceea ce privește fondul cauzei se mai arată că sumele solicitate nu pot fi acordate pentru că norma de finanțare a resurselor bugetare și a repartizării acestora pe destinații este înscrisă în legea bugetului, și potrivit acesteia nici o cheltuială nu poate fi angajată, ordonată și plătită dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
Pârâții Curtea de APEL BRAȘOV și Tribunalul Brașov mai critică sentința și pentru faptul că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar de specialitate reprezintă o problemă de legiferare. Prin abrogarea acestui spor nu s-a ajuns la diminuarea salariului ci dimpotrivă s-a dorit crearea unui sistem de salarizare diferit, bazat pe principii noi. De asemenea este criticată soluția de actualizare a sumelor acordate și de acordare a dobânzii legale de la data scadenței debitului, contrar dispozițiilor art. 1088 cod civil potrivit cărora dobânda curge din ziua cererii de chemare în judecată.
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate instanța apreciază că recursurile sunt nefondate și în consecință vor fi respinse în baza dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, referitor la critica privind excepția lipsei calității procesual pasive a acestuia, trebuie menționat faptul că din dispozitivul sentinței de fond, rezultă că acest recurent a fost obligat numai să vireze fondurile necesare efectuării plăților, astfel încât este lipsită de relevanță apărarea potrivit căreia între reclamanți și prezenta recurentă nu sunt raporturi de muncă, iar conform atribuțiilor stabilite prin lege, acesta are numai abilitatea de a face propuneri pentru formarea bugetului de stat. Tocmai în temeiul acestei atribuții, instanța de fond a procedat la obligarea de a vira fondurile necesare efectuării plăților, fonduri, pe care urmează să le aibă în vedere cu ocazia elaborării proiectelor de buget, sau în cadrul rectificărilor bugetare. Pentru aceste considerente instanța apreciază că recursul nu este întemeiat și în consecință va fi respins.
În ceea ce privește restul criticilor din toate recursurile, care vizează fondul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, astfel că pretențiile reclamanților sunt întemeiat, iar prima instanță în mod corecta a admis acțiunea.
Potrivit dispozițiilor deciziei nr. 21, pronunțată de ÎCCJ în data de 10.03.2008, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 % pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin legea 334/2001.
În conformitate cu dispozițiile art. 329 al 3 teza finală din Codul d e Procedură Civilă dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul unui recurs în interesul legii "este obligatorie pentru instanțe". Ori,problema de drept ce stă la baza pretențiilor din acțiune a fost dezlegată în sensul celor arătate mai sus prin decizia nr. 21/2008 a,astfel încât acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului prezentei.
Referitor la plata drepturilor salariale solicitate prin acțiunea dedusă judecății și " pentru viitor", curtea reține că aceasta cerere este întemeiată deoarece drepturile salariale constituie prin excelență" prestări periodice" în înțelesul art. 110 alin. 2 Cod procedură civilă, astfel încât pot fi solicitate și acordate "înainte de termen".
Excepțiile prevăzute de art. 110 Cod procedură civilă, fără a crea un dezavantaj debitorului deoarece acesta nu pierde termenul executării obligației sale, creează un avantaj procesual creditorului care se găsește deja pregătit pentru data împlinirii fiecărui termen al prescripției periodice cu o hotărâre pe care o va putea pune în executare dacă debitorul nu-și îndeplinește de bună voie obligațiile ce-i revin, prevenindu-se astfel o serie inutilă de procese distincte pentru fiecare " " scadentă., această excepție procesuală are menirea de a preîntâmpina păgubirea creditorului prin așteptarea îndeplinirii fiecărui termen al prestației periodice iar hotărârea obținută poate fi executată doar în perioada în care temeiul pretențiilor ( contractul sau legea ) este în vigoare iar debitorul este ținut de acesta
Actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație și a dobânzii legale va fi acordată de către instanță în baza dispozițiilor art. 1082 și art. 1073 Cod Civil deoarece prin neplata diferențelor de drepturi de natură salarială s-a creat părții reclamante un prejudiciu constând în diferența de valoare ca urmare a inflației precum și în lipsa de folosință a banilor.
Actualizarea debitului si plata dobânzii legale constituie doua drepturi distincte care se cuvin de la data nașterii dreptului principal iar restricția prevăzuta de art. 1088 Cod Civil nu se aplica obligațiilor rezultând din fapte juridice si din lege, cum este cazul in speță.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă, curtea va respinge recursurile pârâților conform dispozitivului prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de recurenții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BRAȘOV, Tribunalul Brașov și Ministerul Economiei și Finanțelor prin DGFP B împotriva sentinței civile nr.48/F/2008 a Curții de APEL BRAȘOV, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.05.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red./26.05.2009
Tehnoredact./28.05.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Daniel Marius CosmaJudecători:Daniel Marius Cosma, Cristina Ștefăniță, Maria
