Pretentii civile. Speta. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.73/2009

Ședința publică de la 22 Ianuarie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Monica Maria Mureșan JUDECĂTOR 2: Nicoleta Vesa

- - - JUDECĂTOR 3: Victor

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta B împotriva sentinței civile nr.1242/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat pentru pârâta recurentă și avocat pentru reclamanta intimată, lipsă fiind aceasta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care avocat depune la dosar împuternicire avocațială și chitanța din data de 21.01.2009 în cuantum de 600 lei reprezentând onorariu avocat și invocă excepția tardivității formulării recursului.

Solicită cheltuieli de judecată.

Mandatara pârâtei recurente, avocat, solicită respingerea excepției invocate iar în subsidiar, în situația în care se va aprecia că procedura de comunicare a sentinței a fost legal îndeplinită, repunerea în termen a pârâtei avându-se în vedere numărul mare de litigii care există pe rolul instanței din A I și a faptului că nu s-a putut asigura deplasarea unui reprezentant al societății pentru asigurarea asistenței juridice a societății.

Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare pe excepție.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului civil de față;

Prin acțiunea civilă înregistrată la ribunalul Alba sub dosar nr- reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 15.540 lei despăgubiri civile actualizate în funcție de indicele de inflație începând cu data de 19.01.2007 și până la plata efectivă, obligarea pârâtei să plătească majorarea cu 12% a salariului de bază începând cu data de 01.01.2009 și până la 11.01.2007, precum și diferența aferentă sumelor primite ca preaviz și concediu de odihnă în baza adresei nr.174/05.03.2007 a pârâtei, obligarea pârâtei să emită o adeverință anexă la carnetul de muncă pentru operarea acestor sume de bani ca drepturi salariale și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii au fost invocate următoarele:

Reclamanta fost salariata pârâtei, concediată prin decizia nr 8/11.01.2007 ca urmare reorganizării activității. La concediere reclamanta primit indemnizație în cuantum de 22.639 lei deși trebuia să primească indemnizație egală cu echivalentul 15 salarii medii brute calculate la nivelul anului 2006 cu indexare de 12 % aplicabilă pentru 2007, conform art 4 din Planul social - versiune finală la 21.04.2005.

Potrivit art. 50 din Contractul colectiv de muncă pârâta era obligată să plătească, conform vechimii reclamantei 5 salarii medii nete pentru anul 2007. Aceste drepturi trebuiau plătite în termen de 5 zile de la data disponibilizării, conform deciziei de disponibilizare, nu au fost plătite motiv pentru care s- solicitat reactualizarea sumelor de la data nașterii dreptului.

Pârâta nu onorat drepturile de preaviz ale reclamantei, dar achitat drepturile salariale la nivelul sumei neindexate cu 12 %. La fel s- întâmplat și cu sumele datorate pentru indemnizația concediului de odihnă. Se impune eliberarea unei adeverințe ca anexă carnetului de muncă pentru atesta drepturile salariale cuvenite.

Prin sentința civilă nr.1242/2008, pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost admisă așa cum a fost formulată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Reclamanta fost salariata pârâtei concediată prin decizia nr 8/11.01.2007. Concedierea avut loc ca urmare reorganizării activității pârâtei.

Din cuprinsul acestei decizii emisă de pârâtă rezultă că sunt aplicabile prevederile Contractului Colectiv de Muncă, prevederile Planului Social încheiat de pârâtă și Federația Sindicatelor Libere și celelalte hotărâri privind procesul de reorganizare al pârâtei.

Reclamanta fost salariata pârâtei începând cu 15.07.1983.

În cazul concedierii, potrivit Planului Social salariatul avea dreptul la un preaviz de 60 de zile calendaristice, pe durata preavizului care nu putea fi acordat, pârâta urma să- plătească salariatului indemnizație egală cu salariul de bază și celelalte drepturi salariale ce iar fi revenit potrivit contractului individual de muncă.

La data încetării contractului individual de muncă pârâta va plăti salariatului și toate drepturile salariale ce decurg din calculul concediului de odihnă pentru anul 2007.

În baza art. 50 din Contractul Colectiv de Muncă pârâta acordă salariatului salariile compensatorii prevăzute de acest acord precum și salariile prevăzute de Planul Social, funcție de vechimea salariatului în cadrul art. 6 din decizia de încetare contractului individual de muncă.

În cazul de față suma achitată salariatului fost de 22.630 lei.

Potrivit contractului colectiv de muncă fost stabilită o creștere salariilor de bază începând cu 1.01.2007 de 12 %, aplicabilă salariaților aflați în evidența pârâtei la data de 1.01.2007.

Pentru anul 2006 salariul mediu brut pe societate fost de 1850 RON pe persoană, așa cum rezultă din adresa nr 1225/16.05.2006 comunicată de pârâtă tuturor sucursalelor sale, iar pentru anul 2007 de 2000 Ron pe persoană conform adresei nr 504/ 2007 comunicată de pârâtă structurilor teritoriale.

De asemenea potrivit Contractului Colectiv de Muncă salariații beneficiau de un drept de preaviz diferențiat, respectiv pentru vechime de până la 5 de ani, 30 zile calendaristice; pentru vechime de la 5 - 10 ani, 45 zile calendaristice; și la vechime de peste 10 ani, 60 de zile calendaristice (art. 48 ), precum și de indemnizație minimă de concediere, din alte motive decât cele ce țin de salariat, inclusiv în cazul concedierilor colective, astfel: la vechime de până la 3 ani de 1,5 salarii medii nete; la vechime de la 3 - 10 ani de 3 salarii medii nete și la vechime de peste 10 ani de 5 salarii medii nete ( art. 50 ).

Aceste obligații ale pârâtei au fost stabilite prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat în anul 2005, valabil pentru anul 2006 și prelungit pentru anul 2007 înregistrat la.S și Familie București și comunicat apoi structurilor teritoriale așa cum rezultă din adresa nr. 174/5.03.2007.

Potrivit Planului Social versiune finală din 21.04.2005 în cazul concedierii colective societatea va oferi pachete financiare de 8 salarii pentru salariații cu vechime de la de an la 5 ani, 12 salarii pentru salariatul cu vechime de la 5 la 15 ani și 15 salarii pentru salariatul cu vechime de peste 15 ani. Pentru anul 2005 salariul mediu brut se calculează raportat la salariul mediu brut din anul 2004 ce va fi majorat în anii următori direct proporțional cu același procentaj cu care se majorează salariile prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă.

Din enumerarea acestor prevederi ale Planului Social, Contractului Colectiv de muncă și deciziei de concediere rezultă că reclamantei i se cuvenea plată compensatorie salariilor acordate calculată la salariul mediu brut pentru anul 2006 de 1.850 RON / persoană indexabil cu 12 % așa cum prevăzut contractul colectiv de muncă pentru anul 2007. Reclamantei i se cuvenea echivalentul 15 salarii medii brute conform planului social plus 5 salarii medii brute potrivit art 50 din CCM. De asemenea reclamanta urma să beneficieze de suma indexată cu 12 % pentru acordarea dreptului de preaviz și indemnizației pentru concediu de odihnă rămas neefectuat.

În urma calculului efectuat rezultat diferență totală de 15.540 lei neachitată salariatului de către pârâtă.

Această sumă fost actualizată cu indicele de inflație începând cu data rămânerii definitive prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Pârâta nu formulat întâmpinare și nu ridicat obiecții sau alte excepții asupra drepturilor pretinse de salariat.

Pârâta fost legal citată în luna iulie 2008 pentru termenul din septembrie 2008.

Potrivit art 286 - 288 Codul Muncii litigiile de muncă se soluționează cu celeritate, sarcina probei revenind angajatorului, care poate fi decăzut din dreptul de solicita probe și de invoca excepții în condițiile în care nu se preocupă de administrarea probațiunii în termenul prevăzut de lege.

Lipsa apărării pârâtei fost considerată ca achiesare la pretențiile din prezenta acțiune.

Este justificat și capătul de cerere privind eliberarea unei adeverințe ca anexă la carnetul de muncă pentru operarea sumelor de bani cu indexarea de 12 % pentru anul 2007 ca drepturi salariale.

În baza art 274 Cod pr civ pârâta fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat, dovedit cu chitanța depusă la dosarul cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs societatea pârâtă solicitând în principal casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de fond, iar în subsidiar modificarea sentinței pronunțate de instanța de fond în sensul respingerii acțiunii ca fiind prescrisă, sau, în subsidiar, ca fiind nefondată, cu cheltuieli de judecată.

Cu privire la respectarea termenului de recurs arată că, față de viciile procedurii de comunicare a sentinței instanței de fond, recursul este formulat în termen legal.

Recurenta solicită, în situația în care instanța de recurs apreciază că procedura de comunicare a sentinței a fost legal îndeplinită, să se dispună repunerea sa în termenul de recurs, motivat de faptul că are un număr mare de litigii pe rolul Tribunalului Alba, situație în care nu a putut asigura deplasarea unui reprezentant al societății care să-i asigure asistența juridică, iar termenul scurt de 10 zile nu i-a permis să ia legătura cu un avocat.

Recurenta mai arată că sentința instanței de fond i-a fost comunicată cu trei zile peste termenul consemnat de agentul procedural, iar denumirea străzii pe care se află sediul societății este greșită.

Deliberând asupra recursului de față prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform prevederilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Recursul este tardiv declarat.

În conformitate cu prevederile art.80 din Legea nr.168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă, termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotărârii pronunțate de instanța de fond.

Așa cum rezultă din dovada de primire și procesul verbal de predare, hotărârea instanței de fond i-a fost comunicată societății recurente la data de 17.10.2008, dovada fiind semnată și parafată la registratura acesteia.

Recursul împotriva acestei hotărâri a fost înregistrat la ribunalul Alba la data de 03.11.2008, deci peste termenul de 10 zile menționat de textul de lege sus arătat.

Cererea societății recurente de a fi repusă în termenul de recurs nu poate fi primită pentru următoarele considerente:

Potrivit art.103 alin.1 Cod procedură civilă, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei.

Termenul de 10 zile pentru exercitarea căii de atac în cauză este imperativ prevăzut de lege. Faptul că societatea pârâtă are multe cauze pe rolul instanțelor și nu a putut asigura deplasarea unui reprezentant la instanță și nu a avut nici timpul necesar să contracteze un avocat, nu reprezintă o cauză care să o fi împiedicat, mai presus de voința ei, să exercite calea de atac, așa cum prevede art.103 alin.1 Cod procedură civilă.

Faptul că sentința instanței de fond i-a fost comunicată cu trei zile peste termenul consemnat de agentul procedural, nu est dovedit, iar faptul că strada pe care se află sediul recurentei a fost menționată Calea în loc de Calea lor, așa cum este corect, s-a dovedit a nu fi împiedicat efectuarea procedurii de comunicare.

Față de cele ce preced, Curtea va respinge ca tardiv recursul de față.

Admițând această excepție, conform art.137 alin.1 Cod procedură civilă, nu se mai impune cercetarea celorlalte susțineri ale recurentei.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta B împotriva sentinței civile nr.1242/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.

Obligă recurenta să plătească intimatei suma de 600 lei, cheltuieli de judecată în recurs.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 22.01.2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Tehnored.

2 ex./2.02.2009

Jud.fond:

Președinte:Monica Maria Mureșan
Judecători:Monica Maria Mureșan, Nicoleta Vesa, Victor

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Pretentii civile. Speta. Decizia 73/2009. Curtea de Apel Alba Iulia