Pretentii civile. Speta. Decizia 753/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 753
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
JUDECĂTOR 2: Carmen Bancu
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier -
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect drepturi bănești privind recursul declarat de recurenta I împotriva sentinței civile nr. 753/23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr- intimată fiind -.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic pentru recurentă, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul este la primul termen, s-a comunicat intimatei duplicatul motivelor de recurs, nu s-a depus întâmpinare, nu s-a solicitat judecata în lipsă.
S_a dat citire raportului asupra recursului, potrivit căruia acesta a fost declarat în termen și motivat.
Nemaifiind cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic, având cuvântul, solicită admiterea recursului conform motivelor depuse la dosar și casarea sentinței primei instanțe ca fiind nelegală și netemeinică.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Iași sub nr-, reclamanta - chemat în judecată pe pârâta "Avicola" solicitând obligarea pârâtei la plata sumelor de bani ce constituie drepturi salariale pentru perioada 18.11.2005 - 02.12.2005, precum și actualizarea acestei sume și daune interese.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a fost salariata societății pârâte până în anul 2005, la data de 17 noiembrie 2005 înaintându-și demisia, în care a precizat conducerii societății faptul că dorește să beneficieze de dreptul de preaviz, conform art. 79 alin.4 din Codul muncii, relațiile de muncă încetând la data de 2.12.2005 conform Deciziei nr. 138 din 18.11.2005, după expirarea termenului de preaviz.
Întrucât în conformitate cu prevederile art. 79 alin.5 contractul de muncă își produce efectele pe durata preavizului, beneficiind inclusiv de toate drepturile salariale (salariul de bază, indemnizații, sporuri și alte adaosuri conform art. 155 din Codul muncii ), promovat prezenta cerere de chemare în judecată, dat fiind faptul că nu i-au fost plătite drepturile salariale pe perioada preavizului. Salariul net în luna noiembrie 2005 era de 836, suma cuvenită pentru perioada de preaviz fiind de 418 lei.
Întrucât fost lipsită de drepturile bănești ce i se cuvin, a considerat că este necesar să solicite și daune interese, cuantumul exact al pretențiilor putând fi astfel stabilit printr- expertiză tehnică de specialitate.
În drept, invocat art. 281 și urm. Codul muncii.
Ca probe solicitat înscrisuri, interogatoriu, expertiză tehnică.
Pârâta "" depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii contestatoarei ca neîntemeiată.
În motivarea poziției sale procesuale, pârâta a arătat că reclamanta - - fost angajata societății în baza contractului individual de muncă nr. 150/2001 în funcția de contabil. În data de 18.11.2005 fost emisă decizia nr. 138 privind încetarea raporturilor de muncă cu unitatea conform art. 79 alin. 7 din Codul muncii. La secretariatul societății fost înregistrată sub nr. 5364/17.11.2005 demisia reclamantei -, care precizează că va efectua preavizul legal de 15 zile. Cu toate acestea, începând cu data de 19.11.2005 salariata nu s- mai prezentat la locul de muncă de la Ferma nr. 5-6. Acest lucru reiese din fișa colectivă de prezență precum și din statul de plată pentru luna noiembrie 2005. Astfel că societatea fost în imposibilitatea de achita preavizul, întrucât acesta nu fost efectuat.
Referitor la afirmația că la baza demisiei sale au stat relațiile tensionate din cadrul societății, făcut precizarea că prin referatele nr. 5354/17.11.2005 respectiv 5345/17.11.2005 s-au adus la cunoștință conducerii societății unele nereguli privind evidența economică pe care aceasta ar fi trebuit să presteze. Ca urmare neregulilor constatate prin referatele mai sus menționate și pentru evita sancționarea disciplinară aceasta hotărât să întrerupă relațiile de muncă cu societatea.
Prin sentința civilă nr. 276 din 18.02.2009, Tribunalul Iașia admis în parte acțiunea formulată de reclamanta - în contradictoriu cu pârâta ""
A obligat pârâta să achite reclamantei drepturile salariale restante pentru perioada 19.11.2005 - 02.12.2005, în cuantum actualizat cu rata inflației la data plății efective.
A respins cererea reclamantei de obligare pârâtei la plata de daune interese.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanta - - fost angajata societății, așa cum rezultă din contractului individual de muncă nr. 150/2001 și actelor adiționale nr. 1/24.03.2003, nr. 2/2005, nr. 3/29.04.2005, nr. 4/13.05.2005, nr. 5/13.07.2005, nr.6/15.07.2005. Prin decizia nr. 138/18.11.2005 s-a dispus încetarea raporturilor de muncă cu unitatea, în baza dispozițiilor art. 79 alin. 7 din Codul muncii, avându-se în vedere cererea înregistrată la numărul 5364/17.11.2005 prin care - solicita încetarea raporturilor de muncă cu societatea, prin demisia înaintată conducerii societății precizând faptul că dorește să beneficieze de dreptul de preaviz conform art. 79 alin.4 din Codul muncii.
De asemenea, prin decizia nr.138/18.11.2005 s-a menționat și faptul că perioada 18.11.2005-02.12.2005 constituie termen de preaviz.
Scopul preavizului este acela de a asigura angajatorului posibilitatea de a lua măsurile necesare înlocuirii salariatului demisionar, evitându-se consecințele negative pe care le-ar putea avea încetarea intempestivă a contractului de muncă. Pe durata preavizului contractul de muncă continuă să-și producă efectele. Salariatul trebuie să se prezinte la locul său de muncă, iar angajatorul trebuie să-i achite drepturile salariale corespunzătoare. Prin întâmpinare, angajatorul recunoaște că nu i-a achitat reclamantei drepturile corespunzătoare preavizului, întrucât nu l-ar fi efectuat.
Însă, așa cum rezultă din declarația martorului, reclamanta s-a prezentat la unitate după data de 18 noiembrie 2005, data depunerii demisiei, și, în perioada de preaviz, a efectuat predarea gestiunii sale către altă angajată-.
În consecință, acțiunea va fi admisă și pârâta va fi obligată să-i achite reclamantei drepturile salariale pentru perioada 19.11.2005 - 02.12.2005 ce constituie perioada de preaviz, în cuantum actualizat cu rata inflației la data plății efective.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare pârâtei la plata de daune interese, aceasta urmează să fie respinsă, întrucât reclamanta nu a produs dovezi privind existența și cuantumul lor.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, pârâta - "" SA
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 3041Cod proc. civilă, se susține că, din foile de prezență pentru lunile noiembrie-decembrie 2005, rezultă cu certitudine că reclamanta nu s-a mai prezentat la locul de muncă începând cu data de 19.11.2005 și că aceasta și-a primit drepturile salariale cuvenite pentru perioada lucrată.
A arătat recurenta că, din declarația martorului rezultă că, după data de 17-18 noiembrie, reclamanta nu a mai lucrat efectiv la fermă, ci a venit și a predat gestiunea.
Mai consideră recurenta că demisia reclamantei a avut loc ca urmare a sesizării conducerii societății cu privire la unele nereguli depistate în gestiunea reclamantei și că predarea gestiunii s-a efectuat la data de 18.11.2005.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În recurs nu au fost administrate probe noi și nu s-au invocat din oficiu motive de ordine publică.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și hotărârea primei instanțe, prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Potrivit deciziei nr. 138 din 18.11.2005 emise de recurenta - "" SA I și mențiunilor din carnetul de muncă al intimatei --, contractul individual de muncă al acesteia a încetat, în condițiile art. 79 alin. 1 Codul muncii, la data de 2.12.2005, când a expirat termenul de preaviz. Așa cum a reținut și prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 79 alin. 5 Codul muncii, pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele, deci salariatul trebuie să se prezinte la locul de muncă și să își îndeplinească obligațiile profesionale, iar angajatorul trebuie să permită acestuia să își desfășoare activitatea și să-i plătească salariul.
Recurenta, în calitate de angajator, nu a înțeles să renunțe total sau parțial la termenul de preaviz, numai în acest mod contractul individual de muncă al intimatei putând înceta anterior expirării acestui termen, și nici nu a înțeles să o concedieze pe intimată, dacă aceasta ar fi absentat de la locul de muncă în aceeași perioadă, așa încât contractul individual de muncă al acesteia a încetat la data expirării termenului de preaviz, menționat expres în decizie, 18.11.2005-2.12.2005.
În acest context, nu prezintă relevanță modul în care recurenta însăși a completat foaia de prezență pe luna noiembrie 2005, în care, în dreptul intimatei, începând cu data de 19, se menționează "demisionat", sau foaia de prezență pe luna decembrie 2005, în care intimata nici nu mai este menționată, deși contractul său individuală de muncă a încetat la data de 2.12.2005. De asemenea, declarația martorului confirmă că intimata a continuat să se prezinte la locul de muncă, și ulterior demisiei, și că a desfășurat activitatea de predare a gestiunii, rezultând că activitatea de predare a gestiunii a fost singura obligație profesională pretinsă de recurentă a fi îndeplinită de intimată în perioada de preaviz. În absența unui proces verbal de predare-primire a gestiunii, este evident că nu se poate stabili, așa cum susține recurenta, că predarea gestiunii, de către intimată, a avut loc la data de 18.11.2005.
Nu prezintă relevanță nici motivele care au determinat-o pe intimată să demisioneze, contractul individual de muncă al intimatei continuând să-și producă efectele pe durata preavizului, indiferent dacă demisia a avut loc ca urmare a neregulilor sesizate în gestiunea intimatei, cum susține recurenta, ori ca urmare a relațiilor tensionate din cadrul societății, după schimbarea acționariatului, așa cum a pretins intimata în acțiunea introductivă.
În consecință, față de considerentele expuse, avându-se în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod proc. civilă, se va respinge recursul și se va menține sentința.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta Avicola I împotriva sentinței civile nr.276/18.02.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Pt. judecător aflat în
semnează președintele instanței
Grefier,
-
Red.
Tehnored./
Tribunalul Iași:
-
-
13.VII.2009.-
2 ex.-
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina
