Pretentii civile. Speta. Decizia 788/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 788
Ședința publică de la 20 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
Grefier - -
******************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de pârâta - GRUP împotriva sentinței civile nr. 288/D/ 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru recurentă av., lipsă fiind intimatul-reclamant.
Procedura fiind legal îndeplinită, s-a expus referatul oral asupra cauzei, după care:
Instanța constată că recursul se află la primul termen de judecată, este declarat și motivat în termen și scutit legal de plata taxelor de timbru.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului recurentei.
Av. având cuvântul în susținerea recursului, solicită admiterea acestuia astfel cum a fost formulat și motivat, casarea sentinței recurate și pe fond respingerea acțiunii.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
S-au declarat închise dezbaterile, instanța reținând cauza în pronunțare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.288/D/2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacăua fost admisă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SA pentru plata drepturilor salariale suplimentare cu prilejul sărbătorii Cului 2005, cuvenite în temeiul art.168.1 din Contractul Colectiv de muncă și art. 166 din Codul muncii, în sumă actualizată cu indicele de inflație la data de plății efective.
A fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 1400 RON, reprezentând primă de C pe anul 2005, cuvenită în temeiul art.168 alin.1 din Contractul colectiv de muncă, în sumă actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
A fost respins capătul de cerere privind daunele morale în cuantum de 197,40 RON ca nefondat și s-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței instanța de fond a arătat că:
Prin cererea înregistrată sub nr- din 12.09.2008 la Tribunalul Bacău - reclamantul:, a chemat în judecată pârâta SC SA B solicitând obligarea prin hotărâre judecătorească a acesteia din urmă a drepturilor salariale reprezentând prime de Paști și de C, aferente ultimelor 3 ani, de la data introducerii acțiunii: 10.04.2005, în valoare actualizată cu indicele de inflație la data plătii efective. Motivând în fapt acțiunea lor au arătat că au fost angajații pârâtei până la începutul anului 2007 și în conformitate cu prevederile art. 168 (1) din Contractul Colectiv de Muncă pe anii 2005-2007 ar fi trebuit să beneficieze de prime de Paști și C - suplimentări salariale ce nu le-au fost plătite suferind astfel un prejudiciu. Au solicitat plata sumelor respective în valoare actualizată - ținând seama de devalorizarea monedei naționale. Alăturat acțiunii și pentru dovedirea ei reclamanții au depus înscrisuri.
În drept acțiunea a fost motivată pe prev. art. 161 al. 4, 238 și 269 din Codul Muncii și art. 168 (1) din Contractul Colectiv de muncă încheiat la nivelul societății renegociat și reeditat în anii 2004, 2005, 2006.
Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar a susținut că în baza art. 168 din Contractul Colectiv de Muncă aplicabil în 2003- suplimentările salariale de Paști și de C au fost incluse în salariul de bază al fiecărui salariat susținând că prin actul adițional încheiat la. /2003 - părțile semnatare ale au prevăzut că suplimentările de drepturi salariale ( primele de Paști și de C) - vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat. Pentru anul 2004 - textul art. 168 al. 2 din a fost reflectat într-o manieră identică celei din 2003.
Cu prilejul negocierilor colective din anul 2005- în scopul exprimării intenției reale a părților - prevederile au fost modificate. Intenția a fost ca noua reglementare să prevadă fără echivoc faptul că operațiunea includerii drepturilor salariale ( cerute de reclamanți prin acțiune) nu a avut aplicabilitate doar pentru anul 2003 - ci a continuat să producă efecte și anii ce au urmat.
Astfel a fost prevăzut în mod expres că în anul 2003 suplimentările salariale au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Prin decizia nr. 5140/2007 - Comisia Paritară a tras concluzia că intenția reală a părților semnatare ale - a fost ca începând cu anul 2003 - suplimentările salariale prev. la art. 168 al. 1 - să fie incluse în salariul lunar de bază al angajatului - astfel că începând cu anul 2003 - prin voința părților semnatare ale - art. 168 al. 1 rămas fără obiect - primele nu mai erau individualizate în mod distinct - ci au fost incluse în salariul de bază iar în conformitate cu prev. art. 9 din Legea 130/1996 - prev. produc efecte pentru toți salariații - indiferent de data angajării sau afilierii lor la o organizație sindicală.
Pârâta a mai susținut că promovarea acțiunii este prematură în raport de prevederile art. 168 din întrucât nu au avut loc negocierile pentru stabilirea valorii concrete a modalității de acordare, a criteriilor și condițiilor pentru suplimentările salariale.
A mai fost invocată de către pârâtă și excepția prescripției dreptului material la acțiune în raport de prevederile art. 283 al. 1 lit. e din Codul Muncii - deoarece obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie neexecutarea obligațiilor prin contractul colectiv de muncă - iar termenul în care se poate introduce acțiunea este de 6 luni de la data nașterii dreptului la acțiune.
Pentru reclamant a fost depus calculul drepturilor pretinse în acțiunea principală și cea conexă.
Din actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:
- având în vedere că în speță a fost invocată excepția prematurității acțiunii, instanța a apreciat că aceasta față de motivația invocată, nu este propriu-zis o excepție procesuală ci o apărare de fond privind cuantumul pretențiilor solicitate, practic invocându-se că acestea nu reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă - apărare ce nu poate fi reținută față de împrejurarea că prima de C și de Paște reprezentând un salariu de bază mediu la nivelul este simplu determinabilă și determinată ca atare.
Pe fondul cauzei, tribunalul a apreciat că acțiunea este întemeiată și a fost admisă în parte din următoarele considerente:
- Contractul Colectiv de Muncă pe unitate pentru anul 2004 stabilește în art. 168 că angajații vor beneficia de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu de bază mediu la nivel de - cu ocazia sărbătorilor de Paști și de C - iar la alin. 2 al acestui articol se stipulează că pentru anul 2003 - suplimentările prev. la alin. 1 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Pentru anii care au urmat pe unitate negociate și aplicate la nivel de societate în anii 2004, 2005, 2006, 2007 au menținut doar alin. 1 al art. 168 - iar al. 2 făcea referire tot la împrejurarea că aceste drepturi pentru anul 2003 au fost incluse în salariu.
Ca urmare a acestor modificări ale al. 2 al art. 168 din în cursul anilor 2004- 2007 suplimentările salariale prev. de alin. 1 al art. 168 nu au mai fost acordate.
Coroborând disp. art. 168 din /2004 cu disp. art. 168 din la nivelul SA pentru anii următori se poate concluziona că părțile semnatare ale au înțeles să păstreze pentru salariați beneficiul suplimentărilor salariale prev. de art. 168 al. 1 din și pentru anii 2004 - 2007 aceste prime fiind incluse în salariul de bază ale fiecărui salariatnumaipentru anul 2003.
Având în vedere susținerile din întâmpinare formulate de pârâtă instanța, în conformitate cu prevederile art. 129 al. 5 din a ordonat din oficiu efectuarea unei expertize contabile având între obiective și verificarea includerii primelor respective în salariul de bază ulterior anului 2003, dacă acestea au fost corect calculate și dacă reclamanților li se mai cuvine vreo sumă de bani cu acest titlu.
Pârâta a refuzat achitarea onorariului de expert stabilită în sarcina sa - astfel că instanța a decăzut - o din această probă, conform art.170 cod procedură civilă.
În ce privește decizia 5140/2007 a Comisiei Paritare invocată de pârâtă pentru a dovedi apărările sale și pentru a combate acțiunea, instanța, apreciat că nu pot fi avute în vedere concluziile ei întrucât ar însemna să se accepte retroactivitatea prevederilor acesteia ceea ce nu ar fi legal, întrucât pârâta nu și- respectat obligația de a achita suplimentările salariale potrivit dispozițiilor art. 168 alin.1 din CCM. tribunalul a admis acțiunea principală și cea conexă astfel cum au fost precizate aferent perioadei 2004-2006, în valoare actualizată pentru o justă despăgubire a reclamanților, având în vedere fenomenul inflației.
Împotriva acestei sentințe a promovat recurs intimata - Membru GRUP care a criticat nelegalitatea acesteia, invocând, în esență:
- nelegal, instanța de fond a respins excepția prescripției dreptului la acțiune, raportat la natura drepturilor salariale solicitate de intimați.
Astfel, conform dispozițiilor art.168 alin.1 din Contractul Colectiv de Muncă, salariații beneficiază, cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C, de drepturi salariale suplimentare, în cuantum egal cu salariul mediu pe societate.
Drepturile pretinse de intimați nu au natura unor drepturi salariale, având caracterul unor drepturi cu caracter periodic, menționate ca atare în; pe cale de consecință, termenul de prescripție, în cauză, era cel de 6 luni, conform dispozițiilor art.283 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, și nu de 3 ani, cum a reținut prima instanță.
- pe fondul cauzei, hotărârea, de asemenea, este nelegală, întrucât drepturile pretinse au fost incluse în salariul de bază al fiecăruia dintre intimați, conform clauzelor pe anii 2003, 2004; o astfel de clauză a fost inserată și în versiunea republicată a din anul 2005, aceasta stipulând că, în anul 2003 suplimentările salariale de la alin.1 al art.168 au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat; a mai arătat recurenta că, instanța de fond nu a reținut corect voința părților semnatare, voință ce a fost consemnată, de altfel, și în adresele Comisiei Paritare nr.5140/31.08.2007 și nr.3793/18.06.2007, precum și în actul adițional la, înregistrat cu nr.1090/22.02.2008, în care se statuează că începând cu anul 2003 primele de Paști și C au devenit parte a salariului intimaților.
Referitor laexcepția prescripției dreptului la acțiuneîn raport de natura dreptului pretins, se apreciază că acest motiv este nefondat.
Astfel, prin însuși art.168 din se stipulează faptul că salariații vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Paști și C de osuplimentare a drepturilor salariale, suplimentare în cuantum egal salariului de bază mediu brut pe societate.
Din interpretarea textului art.168 din astfel cum a fost redactat, rezultă că dreptul acordat cu prilejul celor două sărbători este un drept de natură salarială, fapt de altfel confirmat implicit de recurentă prin susținerea constată conform căreia începând cu anul 2003, acest drept a fost inclus în salariul de bază al angajaților.
În acest context, se constată că salariații s-au adresat instanței pentru plata unor drepturi salariale neplătite de recurentă, drepturi pentru care, dreptul la acțiune se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani, prevăzut de art.166 alin.1 Codul Muncii și nu cel de 6 luni prevăzut la art.283 alin.1 lit. "e" al aceluiași act normativ, pentru acțiunile izvorâte din neexecutarea
În ce privește cel de-al doilea motiv de recurs privindfondul litigiuluise constată că și acesta este nefondat.
Din analiza contractelor colective de muncă încheiate la nivel de societate pentru perioadele 2004-2007, contracte depuse în xerocopie la dosarul instanței de fond, rezultă că art.168 alin.1 are aceeași formulare în toate contractele, în sensul că intimații, salariați ai SNP vor beneficia cu ocazia Sărbătorilor de Pași și de C de câte o suplimentare a drepturilor salariale în cuantum de un salariu mediu pe SNP; cu minim 15 zile înainte de fiecare eveniment pentru care se acordă suplimentările, vor începe negocierile cu în vederea stabilirii valorii concrete, modalității de acordare, criteriilor, condițiilor și beneficiarilor.
2 al art.168 din contractele anterior menționate stipulează faptul că pentru anul 2003 suplimentările de la alin.1 vor fi introduse în salariul de bază al fiecărui salariat, conform modalității și în condițiile negociate de, precizând, totodată, faptul că în anul 2003, suplimentările salariale de la alin.1 al articolului au fost introduse în salariul de bază al fiecărui salariat.
Ori, maniera de redactare a art.168 alin.2, în contractele colective de muncă, succesive și interpretarea teleologică a textului, relevă faptul că drepturile stipulate la alin.1 al articolului, au fost incluse în salariile intimaților doar pentru anul 2003, nu și pentru anii 2005-2007, pentru care, în, dreptul suplimentar este prevăzut, în mod expres, explicit, separat de salariul mediu de bază.
Totodată, se constată că, salariul mediu de bază prevăzut în art.168 alin.1 al contractelor colective de muncă, este diferit de la an la an, context în care nu poate fi reținută susținerea recurentei conform căreia dreptul suplimentar în cuantum egal cu al salariului mediu de bază ar fi inclus în calculul acestuia, recurenta neproducând nicio dovadă neechivocă, în acest sens.
În ce privește adresele nr.5140/31.08.2007 și 3793/18.06.2007 ale Comisiei Paritare și actul adițional la, înregistrat la 1090/22.02.2008, de care recurenta se prevalează, ca exprimând voința părților referitoare la interpretarea alin.1 și 2 al art.168 din, nu prezintă relevanță în speță, întrucât adresa nr.3793/18.06.2007 (fila 21 dosar fond) nu menționează calitatea persoanei semnatare, mandatul acesteia, calitatea de reprezentant la, iar ambele adrese nu au fost urmate de o decizie a conducerii societății care să stipuleze în mod explicit includerea în salariul de bază a dreptului solicitat de intimați; pe de altă parte, actul adițional la, încheiat la 21.02.2008, invocat de recurentă, este ulterior încetării efectelor contractelor colective de muncă pe anii 2004-2007, perioadă pentru care sunt pretinse drepturile obiect al prezentului litigiu.
În raport de cele anterior arătate, se reține că instanța de fond a procedat la o corectă interpretare a textului art.166 alin.1 coroborat cu art.238 alin.1 lit. "e" din Codul Muncii, art.168 alin.1 și 2 din
Pe cale de consecință, apreciind în raport de motivele invocate, că, în speță, nu se impune modificarea sentinței recurate, instanța, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul promovat de pârâta - GRUP împotriva sentinței civile nr. 288/D/ 20 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 iulie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red./
Red.
Tehn.2 ex. 23.07.2009
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
