Pretentii civile. Speta. Decizia 798/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 798
Ședința publică de la 03 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
**************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta reprezentant legal pentru SC SA, împotriva sentinței civile nr.5014 din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru recurenta pârâtă consilier juridic, lipsind intimatul reclamant.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă, solicită admiterea recursului și modificarea sentinței Tribunalului Gorj, în sensul respingerii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.5014 din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a admis excepția nulității prevederilor art.174 din CCM al intimatei invocată de petent.
A constatat nulă clauza prevăzută de art. 174 din CCM al intimatei.
S-a admis în parte acțiunea formulată de petentul, împotriva intimatei SC SA.
A fost obligată intimata să plătească către petent drepturile bănești reprezentând contravaloarea indemnizației alimentație protecție efort, în valoarea unei sume zilnice reprezentând minimum 1% din salariul minim de bază la nivelul societății pe perioada 23.06.2005-01.02.2008, indexate cu indicele de inflație, de la data datorării, la data plății efective.
A respins acțiunea pentru perioada 01.05.2004-22.06.2005, ca fiind prescrisă.
A fost obligată intimata la plata către petent a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Petentul a fost salariatul intimatei începând cu 01.11.2003, când a fost preluat prin reorganizare, conform nr.23/20.10.2003, iar până la data de 01.05.2004, când intimata a preluat de la B activitatea de sondări și agregate operațiuni speciale, petentul a beneficiat în baza art. 174 din Contractul colectiv de muncă al de o indemnizație privind alimentație protecție efort ca urmare a faptului că și-a desfășurat activitatea în condiții grele de muncă.
La data de 06.05.2004 intimata a încheiat actul adițional nr.3193 la contractul colectiv de muncă nr.9002/2003 prin care art. 174 din contractul colectiv de muncă a fost modificat în sensul că "dreptul privind alimentația protecție efort este compensat prin acordarea tichetelor de masă".
Conform dispozițiilor art. 183 alin.1 din contractul colectiv de muncă la nivel de ramură energie electrică, termică, petrol și gaze "personalul din activitățile de foraj, probe de producție, intervenții, reparații capitale sonde, detubări sonde, mine de petrol, montaj turle petroliere și săparea puțurilor pentru repararea coloanelor la sonde vor primi la intrarea în schimb alimente protecție efort, în limita unei sume zilnice ce va fi stabilită prin contractul colectiv de muncă la nivel de agent economic", iar potrivit alin.3 "nu este permisă compensarea în bani a dreptului prevăzut la alin.1".
Prin modificarea dispozițiilor art. 174 din contractul colectiv de muncă, intimata a încălcat prevederile art. 8 alin.2 din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit căruia "contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de muncă încheiate la nivel superior", iar potrivit art. 24 din același act normativ "clauzele cuprinse în contractele colective de muncă negociate cu încălcarea prevederilor art.8, sunt lovite de nulitate".
Față de dispozițiile legale menționate mai sus, instanța consideră că, clauza prevăzută de intimată în art. 174 din contractul colectiv de muncă, modificat prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004, este lovită de nulitate, petentului fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 183 din Contractul Colectiv de Muncă la Nivel de.
Întrucât, Contractul Colectiv de Muncă nr. 9002/31.10.2003, modificat prin actul adițional nr.3193/06.05.2004, încheiat la nivelul societății intimate este aplicabil și în prezent, în mod corect petentul a invocat nulitatea clauzei prevăzută de art. 174 din, conform art. 283 alin.1 lit. d Codul Muncii.
Pentru perioada 01.05.2004-22.06.2005, dreptul material la actiune este prescris, deoarece termenul de prescriptie potrivit art.283 alin.2 din Codul muncii este de trei ani de la nasterea dreptului, or, in cazul de fata, petentul solicita plata unor drepturi salariale incepand cu data de 01.05.2004, prin actiunea introdusa la 23.06.2008, fiind indeplinit astfel termenul de prescriptie pentru perioada 01.05.2004-22.06.2005.
În consecință, instanța a admis exceptia nulitatii clauzei prevazuta de art.174 din CCM al intimatei invocate de petent, va constata nula clauza prevazuta de art.174 din CCM al intimatei, urmând ca intimata să fie obligată la plata către petent a contravalorii indemnizației alimentație protecție efort, în valoarea unei sume zilnice reprezentând minimum 1% din salariu minim de bază la nivelul societății pe perioada 23.06.2005-01.02.2008, indexate cu indicele de inflatie de la data datorarii la data plății efective si a respins actiunea pentru perioada 01.05.2004-22.06.2005 ca fiind prescrisa.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtaSC SA, susținând că, în mod greșit, instanța de fond a reținut că prin actul adițional nr. 1 la Contractul Colectiv de Muncă al SA din 31.10.2003, s-a încălcat dispoziția ce stabilește interdicția compensării în bani a dreptului la alimentație protecție efort.
Prin acest act adițional nu a fost modificată natura dreptului, ci doar modalitatea concretă a îndeplinirii obligației, ce incumbă angajatorului, către salariați pentru o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurată în condiții grele și nu folosirea sumei în alte scopuri.
Intimatul formulează întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Curtea constată a fi fondat recursul pentru următoarele argumente.
Reclamantul, angajat în cadrul societății pârâte, a beneficiat în temeiul art. 174 din Contractul colectiv de muncă de alimentație protecție efort, în limita unei sume zilnice reprezentând minim 1% din salariul minim de bază brut lunar actualizat.
Conform art. 174 alin. 2, din același contract "nu este permisă compensarea în bani a alimentației protecție efort", tocmai datorită scopului pentru care aceasta a fost acordată, respectiv protejarea salariatului printr-o alimentație corespunzătoare față de efortul depus datorită activității desfășurate în condiții grele.
Prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004 a fost modificat art. 174 din Contractul colectiv de muncă, în sensul că "dreptul privind alimentația protecție efort este compensată prin acordarea tichetelor de masă."
Actul adițional, prin care s-au modificat prevederile art. 174 din Contractul colectiv de muncă fost înregistrat la Direcția pentru, Familie și Solidaritate Socială din cadrul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
În aceste condiții, clauza privind modalitatea de acordare a acestor drepturi către salariații din activitățile de montaj - demontaj turle petroliere, curățirea rezervoarelor de țiței, săparea puțurilor pentru repararea coloanelor de sonde, sub forma tichetelor de masă, a devenit aplicabilă tuturor salariaților, conform dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă.
Cum prin cererea de chemare în judecată reclamantul a arătat că a primit tichete de masă, conform dispozițiilor contractuale, soluția tribunului prin care pârâta a fost obligată la plata unor sume de bani, în acest scop, este nelegală.
Instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că dispozițiile art. 174 din contract colectiv de muncă la nivelul unității (în forma modificată prin actul adițional) stabilesc drepturi la nivel inferior celor prevăzute de art. 183 alin. 1 din contract colectiv de muncă încheiat la nivelul ramurii, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996.
Argumentul instanței de fond a fost acela că prin art. 183 alin. 3 din contractul colectiv de muncă la nivelul ramurii este interzisă compensarea în bani a dreptului prevăzut la alin. 1.
Eroarea instanței a constat în aceea că a apreciat că prin actul adițional la contractul colectiv de muncă încheiat la nivelul unității s-a realizat compensarea în bani a dreptului. Această interpretare este contrară sensului neîndoielnic al clauzei negociate prin actul adițional la contractul colectiv de muncă la nivelul unității, potrivit căreia "dreptul privind alimentația protecție efort este compensat prin acordarea tichetelor de masă".
Pe de o parte, clauza nu modifică în nici un felul cuantumul dreptului negociat prin contractul colectiv de muncă anterior, rămânând la nivelul procentului de 1%. Pe de altă parte, compensarea cu tichete de masă nu reprezintă compensare în bani.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/1998, "tichetele de masă pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru achiziționarea de produse alimentare".
Rezultă astfel că prin negocierea actului adițional nu a fost modificată în nici un fel natura dreptului, ci doar modalitatea concretă de îndeplinire a obligației.
Prin urmare, în mod nelegal instanța de fond a reținut nulitatea art. 174 din contractul colectiv de muncă astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 3193/06.05.2004.
Pentru motivele expuse anterior, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă va admite recursul și va modifica sentința în sensul respingerii acțiunii pe fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta reprezentant legal pentru SC SA, împotriva sentinței civile nr.5014 din 30.09.2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Modifică sentința.
Respinge acțiunea pe fond.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-/15.02.2010
FE./
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
