Pretentii civile. Speta. Decizia 90/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 90
Ședința publică din data de 21 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
- -
Grefier-
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâții Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.883 din data de 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, cartier Broșteni, -.19, județul B și pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1.
Recursuri scutite de plataa taxei de timbru.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții-pârâți Curtea de Apel Ploiești, Ministerul Justiției și Libertăților, intimata-reclamantă, intimații-pârâți Tribunalul Prahova, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate în termen și motivate, iar recurenții-pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere actele și lucrările dosarului cât și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit disp.art.242 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată.
Reclamanții, G, au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru a fi obligați primii trei pârâți la plata drepturilor bănești, reprezentând spor de stres și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la salariul de bază brut lunar obținut de reclamante ce sunt încadrate ca personal auxiliar, începând cu 1 noiembrie 2008 pentru, G, de la 15 octombrie 2008 pentru și de la 1 august 2008 pentru și în continuare pentru viitor, sumele urmând a fi reactualizate începând cu data nașterii drepturilor și plata sumelor respective.
Totodată, s-a solicitat și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor, iar Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să fie obligat la alocarea fondurilor necesare plății sumelor sus-arătate.
În motivarea acțiunii au susținut reclamantele că potrivit disp.art. 47 din Legea nr. 50/1996 magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% de stres și suprasolicitare neuropsihică, calculat pentru personalul auxiliar din salariul de bază brut lunar, sume care însă nu le-au fost plătite reclamantelor, la care acestea sunt îndreptățite așa cum s-a statuat, de altfel, și prin decizia în interesul legii pronunțată de instanța supremă.
Tribunalul Prahova, inițial sesizat, invocând din oficiu necompetența sa teritorială și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Buzău prin sentința civilă nr. 1132 din 25 mai 2009.
În cauză au fost administrate probe cu înscrisuri.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr. 883 din 19 octombrie 2009 a admis excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, având ca obiect lipsa legitimării procesuale pasive și a respins acțiunea introdusă împotriva acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Totodată, s-a constatat și lipsa calității procesuale pasive a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, iar pe fond acțiunea formulată de reclamanta a fost admisă în parte și au fost obligați pârâții să-i plătească drepturile bănești reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 1 noiembrie 2008 și în continuare până la încetarea contractului individual de muncă pe durată determinată, dar nu mai târziu de 5 aprilie 2010, sume actualizate în raport de inflație la data plății efective.
Totodată, Tribunalul Prahovaa fost obligat să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
În cauză a rămas în calitate de reclamantă doar deoarece pentru celelalte reclamante cauza a fost disjunsă, urmând să fie judecată pe cale separată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, că drepturile salariale solicitate de reclamantă au fost instituite prin art. 47 din Legea nr. 50/1996 și art. 23 din Legea nr. 56/1996, modificată și completată, dispoziții legale care nu au fost abrogate prin Ordonanța nr. 83/2000, așa cum s-a statuat și prin decizia în interesul legii pronunțată de instanța supremă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Justiției și Curtea de Apel Ploiești, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea sentinței și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În recursul său, Ministerul Justiției a criticat sentința deoarece a depășit limitele puterii judecătorești, întrucât a acordat alte drepturi decât cele stabilite prin lege, așa cum s-a statuat și de către Curtea Constituțională, instanțele nefiind îndreptățite să instituie sau să modifice ori să abroge norme juridice legale sau să efectueze controlul de constituționalitate ale acestora, pentru perioada ulterioară lunii februarie 2007 când Legea nr. 50/1996 a fost abrogată.
Pe de altă parte, în mod greșit au fost obligați pârâții la plata drepturilor salariale pentru viitor, în condițiile în care a fost adoptată Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară.
Curtea de Apel Ploieștia susținut în motivele de recurs că soluția este greșită deoarece s-au acordat drepturi salariale care nu sunt prevăzute de lege, a reactualizat sumele neplătite, cu toate că potrivit Legii finanțelor publice nicio cheltuială nu poate fi înscrisă în buget și efectuată dacă nu există o bază legală pentru plată, și aceasta în condițiile în care recurenta este o instituție bugetară, soluția fiind greșită și pentru faptul că a obligat la plata drepturilor solicitate și pentru viitor.
Curtea, analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză, constată că recursurile de față sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Într-adevăr potrivit disp.art. 47 din Legea nr. 50/1996 cu modificările și completările ulterioare, în favoarea celor care fac parte din personalul auxiliar al instanțelor, se instituie un drept la plata unui spor din salariul brut lunar de 50% pentru stres și suprasolicitare neuropsihică care nu a fost abrogat prin Ordonanța Guvernului nr. 83/2000, act normativ care are o forță juridică inferioară legii, așa cum s-a statuat cu putere obligatorie și de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite prin decizia în interesul legii nr. 21/10 martie 2008, decizie care își are aplicabilitate, însă numai până la data intrării în vigoare a Legii unice de salarizare nr. 330/2009.
Așa fiind, recursul de față este fondat urmând a fi admis ca atare și în baza art. 304 și 312 Cod pr.civilă se va modifica în parte sentința recurată în sensul că acordarea drepturilor bănești pentru viitor va avea loc numai până la data intrării în vigoare a acestei legi, menținându-se în rest dispozițiile sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Curtea de Apel Ploiești, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Justiției și Libertăților, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.883 din data de 19 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în B, Cartier Broșteni, -.19, județul B și pârâții Tribunalul Prahova, cu sediul în P,-, județul P, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, cu sediul în B,--3, sector 1 și în consecință:
Modifică în parte sentința recurată în sensul că dispune acordarea drepturilor bănești pe viitor, însă până la intrarea în vigoare a Legii nr.330/2009.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 ianuarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
9 ex./19.02.2010
dosar fond - - Tribunalul Buzău
judecători fond -; I
operator de date cu caracter personal,
număr notificare 3120/2006
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Cristina Pigui Traian
