Pretentii civile. Speta. Decizia 941/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA LITIGII DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 941
Ședința public de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nelida Cristina Moruzi
Judector - -
Judector -
Grefier
Pe rol judecarea cauzei având ca obiect litigiu de munc privind recursul formulat de - - împotriva sentinței civile nr. 853 din 18.06.2009 a Tribunalului Vaslui (dosar nr-), intimat fiind.
La apelul nominal fcut în ședința public se prezint avocat care substituie pe avocat pentru intimatul, lips fiind prțile.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier, care învedereaz c dosarul este la al doilea termen și c nu s-a fcut dovada achitrii cauțiunii stabilite de instanț de ctre recurenta - -.
Avocat pentru intimatul depune la dosar delegație de substituire. Arat c exist la dosar din o cerere din partea expertului prin care se solicit plata diferenței de onorariu, dar la fila 108 dosar fond exist dovada achitrii onorariului. Precizeaz c între intimat și recurent au fost mai multe litigii și probabil expertul e în eroare. Mai arat c nu are de formulat alte cereri.
Instanța constat recursul în stare de judecat și acord cuvântul la dezbateri.
Avocat pentru intimatul solicit respingerea recursului și menținerea hotrârii instanței de fond. Arat c s-a pus în discuție pe cale de excepție nulitatea procesului verbal, nulitate pe care instanța de fond a consfințit-o în sentinț. Precizeaz c în litigiile de munc sarcina probei revine angajatorului și c acesta este de acord cu concluziile raportului de expertiz. Cu cheltuieli de judecat. Depune la dosar o copie de pe chitanța nr. 075 din 21.09.2009 în valoare de 300 lei reprezentând onorariu avocat.
Declarând dezbaterile închise,
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra recursului de faț, constat:
Prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr. 2965/89/25.09.2008, reclamantul a solicitat, în contradictoriu cu "" A, obligarea acesteia la plata salariilor și a concediului de odihn aferent anilor 2006 - 2008, în cuantum aproximativ de 19001 lei și a dobânzii legale aferente acestor sume, de la data scadenței și pân la achitarea sa efectiv.
A artat reclamantul c a fost angajatul pârâtei ca șofer, din anul 1991 pân în iulie 2008, și c, datorit modului de retribuire practicat de ctre pârât în mod sistematic a fost frustrat de plata drepturilor sale salariale și c societatea pârât nu i-a achitat nici indemnizația aferent concediului de odihn de care ar fi trebuit s beneficieze.
A invocat excepția nulitții absolute a Procesului-verbal din data de 27.06.2007, excepție unit de ctre instanț cu fondul.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiat și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecat. A artat c șoferii societții aveau mijloacele de transport în gestiune, motiv pentru care calculul și plata salariilor prezentau anumite particularitți. A mai susținut c nota de calcul a salariilor nu parvine de la societate și nu-i este opozabil, iar salariile au fost pltite în bani, fapt dovedit cu dispoziții de plat pentru perioada decembrie 2006 - ianuarie 2008.
A solicitat respingerea excepției invocate de ctre reclamant.
Prin sentința civil nr.853/18.06.2009 Tribunalul Vasluia dispus:
A admis excepția nulitții absolute parțiale a procesului verbal din 27 iunie 2007 al ședinței acționarilor - "" - H și a constatat nulitatea absolut a clauzei privind "trecerea salariilor restante la venituri pentru stingerea pierderii".
A admis cererea formulat de împotriva - "" -
A obligat pârâta a achita reclamantului suma de 15.187 lei cu titlu de drepturi salariale datorate în perioada februarie 2006 - iulie 2008, precum și dobânda legal în materie civil, de la scadența lunar a fiecrui venit salarial datorat și pân la achitarea efectiv.
A obligat pârâta s achite reclamantului suma de 1.540 lei cu titlu de cheltuieli de judecat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut urmtoarele:
Reclamantul a fost angajat al societții pârâte în funcția de șofer, dup cum rezult din contractul individual de munc depus la fila 50 din dosar. Totodat era și acționar al societții, dup cum rezult din tabelul Depozitarului central (punctul 5).
În cauz a fost ridicat de ctre reclamant excepția nulitții absolute a procesului verbal din 27.06.2007 ai acționarilor - - (fila 69).
ca excepție, a fost analizat prioritar.
Prin procesul-verbal în cauz, acționarii prezenți ai - - (o parte din cei 134 acționari), prin care și reclamantul au hotrât "s cedeze salariile pentru bunul mers al societții de la luna 04.2007" și ca salariile restante "s fie trecute la venituri pentru stingerea pierderii". S- a mai hotrât achiziționarea unor autobuze noi în leasing.
Conform prevederilor articolului 38 din Codul muncii, salariații nu pot renunța la drepturile prevzute de lege, orice tranzacție în acest sens fiind nul. Instanța a apreciat c prin procesul verbal respectiv se tinde tocmai la renunțarea unor drepturi salariale, dreptul la remunerare fiind un drept prevzut de lege, în accepțiunea art. 38 din Codul muncii.
Totodat, instanța a apreciat c, faț de faptul c societatea este listat pe o piaț de tranzacționare reglementat, dup cum rezult din extrasul Depozitarului central -, hotrârea asociaților consemnat în procesul verbal respectiv, pentru a produce efecte juridice trebuia luat în cadrul unei Adunri generale statutare a acționarilor, cu publicitatea prevzut de lege, iar convenția trebuia materializat într-o majorare de capital operat ca atare la Oficiul registrului comerțului.
Faț de aceste considerente, instanța a apreciat c excepția invocat este întemeiat, urmând aoa dmite.
Referitor la fondul cauzei a fost administrat o expertiz tehnic contabil care a avut ca obiectiv s stabileasc, pe baza actelor contabile aflate la dosarul cauzei și a celor din contabilitatea societții, valoarea drepturilor salariale restante.
Prin raportul de expertiz aflat la filele 64 - 68, expertul a calculat c reclamantul are de încasat drepturi salariale restante în sum de 15187 lei.
Prin urmare, în temeiul art. 39 alin. 1 Codul muncii instanța a admis captul de cerere privind acordarea drepturilor salariale în cuantumul precizat, urmând a fi admis și captul de cerere privind acordarea dobânzii legale. În temeiul prevederilor art. 3 din OG nr. 9/2000, s-a acordat dobânda legal în materie civil, calculat de la data scadenței fiecrui venit salarial.
Faț de prevederile art. 274 Cod procedur civil, partea czut în pretenții a fost obligat la plata cheltuielilor de judecat, acestea fiind în speț onorariul de avocat și onorariul expertului contabil, în sum de 1540 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta H, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține recurenta c în mod greșit a admis prima instanț excepția nulitții absolute a procesului-verbal din 27.06.2007 al ședinței acționarilor, fr s o pun în discuția prților, înclcând astfel principiul contradictorialitții. Pe de alt parte, susține recurenta, deși este vorba de o nulitate parțial - respectiv a clauzei ce vizeaz trecerea salariilor restante la venituri pentru stingerea pierderilor - instanța s-a pronunțat în mod nelegal cu privire la toți acționarii semnatari, și nu doar cu privire la reclamantul-intimat.
În al doilea rând, susține recurenta, dat fiind specificul activitții, regula era ca plata salariilor s se fac pe baz de dispoziție de plat semnat de beneficiarul sumei. Astfel, reclamantul a beneficiat de toate drepturile salariale.
Consider recurenta c dispozițiile de plat constituie documente justificative în sensul art.163 Codul muncii, iar instanța de fond a avut în vedere doar concluziile raportului de expertiz (care s-a limitat la o verificare sumar a evidentelor contabile ale societții) și o interpretare strict a procesului-verbal din 27.06.2007, ignorând celelalte mijloace de prob, respectiv interogatoriul reclamantului și prezumția c nici un angajat nu ar lucra o perioad așa mare de timp fr s primeasc salariul cuvenit.
Ca atare, se solicit admiterea recursului și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În drept, motivele de recurs se încadreaz în dispozițiile art.304 pct.9 și 304 ind.1 Cod proc.civ.
Recurenta a formulat și o cerere de suspendare a executrii hotrârii atacate, în temeiul art.300 Cod proc.civ.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care solicit respingerea recursului.
În recurs nu au fost depuse înscrisuri noi.
Analizând actele și lucrrile dosarului prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea de Apel constat c recursul este fondat, în limitele și pentru considerentele expuse în continuare.
Astfel, la data de 13.05.2009, reclamantul a depus precizri prin care invoc,pe cale de excepție și în temeiul art.38 teza a doua din Codul muncii, nulitatea pretinsei convenții ilustrate de înscrisul proces-verbal din 27.07.2007 întocmit de ctre salariații acționari ai pârâtei"
Ori, nulitatea acestui proces verbal nu putea fi invocat ca excepție procesual, decât în situația în care instanța ar fi fost investit cu un capt de cerere distinct referitor la constatarea nulitții acestui act juridic. Nefiind investit în acest sens, instanța de fond ar fi trebuit doar s examineze dac actul ( negotium) este opozabil și produce efecte juridice în sarcina reclamantului, pe cale de aprare și nu pe cale de excepție.
Mai mult, nu putea fi constatat nulitatea actului juridic în privința tuturor clauzelor și a tuturor acționarilor, atât timp cât nulitatea invocat era parțial.
Ca urmare, în cauz este incident motivul de recurs prevzut de art.304 pct.9 Cod proc.civ. hotrârea fiind pronunțat cu aplicarea greșit a legii.
Cât privește plata drepturilor salariale restante pentru anii 2006-2008, se reține c expertul a avut în vedere, cu ocazia efecturii expertizei, sumele achitate cu dispoziții de plat de ctre societate, în sum total de 6595 lei, diferența rmas de 15187 lei fiind calculat cu excluderea sumelor din dispozițiile de plat la care face referire recurenta.
În situația în care s-ar fi achitat alte drepturi salariale în aceeași modalitate (prin dispoziții de plat), sarcina probei îi revenea recurentei - pârâte.
În atare condiții, în lipsa dovezilor cerute de art. 163 Codul muncii, corect a obligat prima instanț la plata diferențelor salariale rezultate din raportul de expertiz efectuat în cauz.
Plata salariului nu se dovedește cu interogatoriul prții ( de altfel, reclamantul-intimat a recunoscut doar primirea parțial a unor sume de bani în contul salariului, aspect confirmat de dispozițiile de plat depuse de recurent și de raportul de expertiz), și nici cu prezumția c nici un angajat nu ar lucra o perioad așa mare de timp fr s primeasc salariul cuvenit, ci prin mijloacele de prob prevzute expres de art.163 Codul muncii, respectiv state de plat ori alte documente justificative care se pstreaz și se arhiveaz de ctre angajator ca și actele contabile.
În ceea ce privește cererea de suspendare a executrii hotrârii recurate, urmeaz a fi respins, având în vedere c nu s-a achitat cauțiunea stabilit de instanț, conform art.300 alin.3 Cod proc.civ.
Referitor la cererea expertului contabil, înregistrat la data de 18.09.2009, prin care se solicit instanței de recurs a se pune în vedere prților s achite diferența de onorariu stabilit la instanța de fond, Curtea de Apel reține c nu se poate pronunța asupra ei în lipsa unei ci de atac declarate de persoana interesat, urmând ca acesta s se adreseze instanței de fond prin mijloacele procedurale.
Raportat tuturor considerentelor expuse, în conformitate cu prevederile art.312 Cod proc.civ. Curtea de Apel va admite recursul declarat de pârât și va modifica în parte sentința atacat, în sensul celor artate anterior, respectiv a înlturrii mențiunii privind admiterea excepției nulitții absolute parțiale și a constatrii nulitții absolute a clauzei privind "trecerea salariilor restante la venituri pentru stingerea pierderii".
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin prezentei decizii.
În temeiul art.276 Cod proc.civ. recurenta va fi obligat s plteasc intimatului cheltuielile de judecat reprezentând onorariu de avocat în recurs, în raport cu pretențiile admise.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge cererea de suspendare a executrii hotrârii formulat de recurent.
Admite recursul declarat de pârâta H împotriva sentinței civile nr. 853/18.06.2009 a Tribunalului Vaslui, sentinț pe care o modific în parte, în sensul c:
Înltur mențiunea privind admiterea excepției nulitții absolute parțiale și constatarea nulitții absolute a clauzei privind "trecerea salariilor restante la venituri pentru stingerea pierderii".
Menține celelalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.
Oblig recurenta s plteasc intimatului suma de 150 lei, cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședinț public, azi, 13.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECTOR, JUDECTOR,
- --- - - - Grefier,
Red./ Tehnored.
02.11.2009 - 2 ex
Tribunalul Vaslui: -
- -
Președinte:Nelida Cristina MoruziJudecători:Nelida Cristina Moruzi, Carmen Bancu, Cristina