Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 120/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 120/R/2009
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Silvia Nicorici
JUDECĂTORI: Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 384/ din 21 iunie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta, și pe pârâții, -, -, -, având ca obiect prestație tabulară.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 8 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, instanța constată lipsa părților și lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea părților să se prezinte la dezbateri.
La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantei intimate, avocat, din Baroul Cluj, lipsă fiind celelalte părți.
Instanța constată că a fost soluționată excepția de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, în sensul admiterii acesteia.
Reprezentantul reclamantei intimate SC SA arată că nu are de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri prealabile sau excepții de invocat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantei intimate SC SA solicită respingerea recursului, deoarece odată cu admiterea excepției de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, recursul a rămas fără obiect. Solicită obligarea pârâților recurenți la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocațial. Se obligă să depună la dosar chitanța care atestă plata onorariului avocațial.
După închiderea dezbaterilor, reprezentantul reclamantei intimate Sc SA a depus chitanța care atestă plata onorariului avocațial în sumă de 500 lei.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 9789/20.XII.2006 dată în rejudecare după casarea, în dosarul cu număr unic - al Judecătoriei Cluj N, s-a admis în parte acțiunea reclamantei SC SA în contradictoriu cu pârâta SC SA, și, având ca obiect prestație tabulară și în consecință:
S-a dispus rectificarea suprafeței parcelei cu nr. top 688/4/1, înscrisă în CF 729, de la 1404 mp, la 2808 mp, apoi s-a dispus dezmembrarea, comasarea și atribuirea noilor parcele, conform variantei 1 din raportul de expertiză întocmit de expert G, dispunându-se totodată instituirea unui drept de servitute de trecere, în lățime de 8 și lungime de 15, în sarcina imobilului cu nr. top 693/1/5/2 și în favoarea imobilului cu nr. top nou 693/1/4/3, 693/1/5/3, precum și înscrierea acestuia în cartea funciară.
În final s-a dispus înscrierea în CF a construcțiilor, astfel cum se arată în raportul de expertiză întocmit de expert G, precum și înscrierea în CF a dreptului de proprietate al reclamantei, asupra parcelei cu nr. top nou 693/1/4/3, 693/1/5/3, în suprafață de 8031 mp și asupra parcelei cu nr. top nou 688/4/3/2, 688/1/4/2, 688/1/5/2, 688/3/2, 688/4/1/2, în suprafață de 3080 mp, conform variantei 1 din raportul de expertiză întocmit de expert G, precum și asupra construcțiilor existente pe teren, cu titlu de lege, construire și partaj, respingându-se ca inadmisibile petitele 1,2,3, având ca obiect constatare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 1714, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, a fost trecut în proprietatea SC SA, terenul în suprafață totală de 71.306 mp, identificat conform documentației înregistrată sub nr. 1202/1994 la Oficiul de Cadastru
Prin divizarea SC SA, a fost înființată SC SA, căreia i s-a atribuit terenul în suprafață de 11.111 mp, din totalul de 71.306 mp.
Conform raportului de expertiză administrat în rejudecare, de către expertul G, terenul de 11.111 mp se identifică cu date de carte funciară cu imobilele înscrise în CF nr. 945, nr. top 693/1/4, CF 764 nr. top 693/1/5, CF 812/b, nr. top 688/4/3, CF 1002 nr. top 688/1/4, CF 899 nr. top 688/1/5, CF 729 nr. top 688/3 și 688/4/1. De asemenea, în urma identificărilor, măsurătorilor și calculelor efectuate de expert, s-a constatat că suprafața reală a parcelei cu nr. top 688/4/1 din CF 729 este mai mare cu 1404 mp, decât cea notată în CF, motiv pentru care s-a propus rectificarea suprafeței, la suprafața reală de 2808 mp. Expertul a mai propus dezmembrarea parcelelor din CF și comasarea acestora în parcelele noi, precum și instituirea unui drept de servitute de trecere în favoarea parcelei de la nord de drum, care se află la 15 metri de șosea, pe o porțiune de 8 lățime și 15 lungime, în sarcina imobilului cu nr. top 693/1/4/2, înscris în CF 945. La această propunere, expertul a avut în vedere că acest drum a fost amenajat ca acces la șoseaua națională, necesar circulației mașinilor și utilajelor agricole, încă de la înființarea și că acest acces este prevăzut în documentația tehnică aferentă Certificatului de atestare a dreptului de proprietate.
În expertiză s-a arătat că terenul de 11.111 mp se împarte în două și anume: o parcelă la nord de drum și o parcelă la sud de drum, aceasta din urmă de 3080 mp cu nr. top 688/4/3/2, 688/1/4/2, 688/1/5/2, 688/3/2, 688/4/1/2, fiind atribuită reclamantei, propunându-se și înscrierea construcțiilor edificate pe aceasta.
În ceea ce privește parcela de la nord de drum, având în vedere că o parte din terenul atribuit reclamantei se suprapune peste o parte din terenul ce a aparținut antecesorilor pârâților, cu nr. top 693/1/5, expertul a propus, în răspunsul la obiecțiunile formulate de părți, două variante, însă instanța nu le-a avut în vedere, apreciind că varianta 1 din raportul de expertiză inițial, este justificată din punct de vedere tehnic.
Susținerile, conform cărora au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului ce a aparținut antecesorilor lor, cu nr. top 693/1/5, în baza Legii nr. 18/1991, au fost considerate neîntemeiate deoarece pârâții dețin doar o adeverință și un proces verbal de punere în posesie.
Or, astfel de acte nu fac dovada dreptului de proprietate și cu toate că prin Sentința civilă nr. 13184/2004 a Judecătoriei Cluj N, a fost obligată Comisia Locală la punerea în posesie și Comisia Județeană la emiterea Titlului de Proprietate, indicându-se doar suprafața de 1,84 ha, evidențiată în tabelul anexă nr. 3 poz. 100, fără a se impune în sarcina Comisiilor de aplicare a Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament și anume pe terenul cu nr. top 693/1/5.
Așadar s-a concluzionat că pârâții nu justifică nici un drept asupra terenurilor în litigiu, câtă vreme nu dețin încă un titlu de proprietate, cu amplasamentul acestuia.
Faptul că în cartea funciară nu a fost trecut dreptul de proprietate al Statului Român nu prezintă relevanță, dat fiind că este unanim acceptat că terenul din zona respectivă a intrat în proprietatea Statului, prin naționalizarea, în epoca comunistă, fără înscriere în CF, aspect recunoscut în mod tacit de pârâți prin demersurile întreprinse în temeiul Legii nr. 18/1991.
Mai mult, instanța a reținut că pârâții au atacat în fața instanțelor judecătorești Certificatul la atestare a dreptului de proprietate de care se prevalează reclamanta, dar acțiunea lor a fost respinsă, în mod irevocabil și atâta timp cât Certificatul de atestare a dreptului de proprietate este în ființă, acesta face dovada deplină a dreptului pretins de reclamantă, iar acțiunea acesteia este întemeiată, în condițiile în care pârâții nu au dovedit că dețin dreptul de proprietate asupra terenului în litigiu, reținând în privința petitelor 1-3, incidența dispozițiilor art. 111 Cod.pr.civ.
Apelul pârâților, și, a fost respins ca nefondatprin Decizia civilă nr. 384/A/21.VI.2007 pronunțată în Dosarul nr- al Tribunalului Cluj, reținându-se că pârâții nu au putut prezenta nici în cursul judecării apelului, un titlu de proprietate asupra terenului în litigiu.
Este real faptul că în cartea funciară figurează ca proprietar tabular antecesorul pârâților, însă reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pe vechiul amplasament, se poate face doar dacă terenul este liber.
Or, în cauză s-a dovedit că acest teren nu este liber, fiind ocupat de către reclamantă, care îl deține în baza unui titlu legal, cel puțin deocamdată, respectiv, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria 07 nr. 1714 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în baza Legii nr. 15/1990.
Prin urmare, atâta timp cât reclamanta deține un titlu asupra terenului în litigiu, s-a concluzionat că instanțele de judecată nu au nici un motiv să refuze acestuia intabularea dreptului de proprietate.
Împotriva deciziei rezumate mai sus, pârâții,, șiau declarat recurs în termenul legal,solicitând desființarea ei, admiterea apelului declarat de pârâți și schimbarea sentinței atacate, în sensul admiterii în parte a acțiunii introductive, conform variantei propuse în răspunsul la obiecțiuni, în drept invocându-se dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod.pr.civ.
În motivare pârâții invocă excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, de care s-a prevalat reclamanta, solicitând suspendarea judecății recursului, până la soluționarea excepției ridicate.
În sprijinul excepției de nelegalitate a actului administrativ cu caracter individual, pârâții arată că proprietar tabular al terenului în litigiu a fost tatăl antecesorului lor, pârâților li s-a eliberat adeverință de proprietate, act ce constituie dovada dreptului de proprietate, până la eliberarea titlului, iar prin sentința civilă nr. 6534/2003 irevocabilă, Comisia locală și Județeană au fost obligate să-i pună în posesie și respectiv să elibereze titlu de proprietate în favoarea lor, și consideră că din moment ce terenul în litigiu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, eliberarea certificatului nu se mai putea face.
Cele două instanțe inferioare, nesesizând faptul că soluționarea acțiunii introductive, depinde de analiza valabilității certificatului de atestare a dreptului de proprietate amintit, în loc să suspende cauza, au soluționat-o pe fond, acoperind astfel nevalabilitatea lui, invocată în mod constant de pârâți, prin apărările formulate.
Ca atare, consideră că analiza materialului probator administrat în cauză de cele două instanțe, este superficială, mărginindu-se să afirme doar că dreptul lor de proprietate nu este consfințit printr-un titlu de proprietate, pârâții concluzionează că instanțele inferioare, trebuiau să invoce din oficiu, excepția de nelegalitate a certificatului în discuție.
Prin întâmpinare, reclamanta a solicitat respingerea recursului.
Curtea examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate,constată că recursul pârâților este nefondat,pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin încheierea din 29.2007, s-a suspendat judecata recursului declarat de pârâți, până la soluționarea irevocabilă a excepției de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria - nr. 1714 emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației în data, de 11.XI.1996.
În vederea soluționării excepției invocate de pârâții recurenți, sesizată fiind Secția Comercială și de contencios Administrativ, a Curții de APEL CLUJ, prin sentința civilă nr. 247/25.II.2008 dată în Dosarul nr-, s-a respins excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, reținându-se incidența excepției lipsei de interes în susținerea excepției de nelegalitate, în condițiile în care pârâții au deja un titlu de proprietate și un proces verbal de punere în posesie, asupra terenului solicitat la Lege nr. 18/1991.
Această sentință a fost casată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia civilă nr. 2589/20.VI.2008 dată în Dosarul nr- și trimisă cauza spre rejudecare, întrucât Secția Comercială a Curții de APEL CLUJ, trebuia să rezolve excepția de nelegalitate pe fond, iar nu pe o altă excepție a lipsei de interes, în invocarea nelegalității actului administrativ.
În rejudecarea excepției de nelegalitate, prin sentința civilă nr. 639/6.2008, a Secției Comerciale și de Contencios Administrativ a Curții de APEL CLUJ, rămasă irevocabilă prin nerecurare, s-a respins excepția de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, examinându-se în considerentele acesteia toate aspectele invocate de recurenți, în sprijinul excepției invocate.
Ca atare, în condițiile în care motivarea recursului pârâților, este axată exclusiv pe incidența excepției de nelegalitate a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, excepție care a fost respinsă prin hotărâre irevocabilă,apare cu evidență faptul că soluția în recursul promovat, nu poate fi alta decât cea de respingere.
Pe cale de consecință Curtea, față de considerentele expuse mai sus nefiind incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâților, neputând fi primite nici criticile vizând analiza superficială a materialului probator administrat în cauză, în condițiile în care punctele 11 și 10 ale art. 304 Cod.pr.civ. au fost de mult abrogate.
În fine, pretenția invocării din oficiu a excepției de nelegalitate, de către instanța de fond și apel, nu subzistă, știut fiind că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților litigante.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 384/A/ din 21 iunie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatei SC " " SA suma de 500 lei, cheltuieli de judecată recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
RED.
DACT.
2 EX./29.01.2009.
JUD. APEL:,.
Președinte:Silvia NicoriciJudecători:Silvia Nicorici, Traian Dârjan Carmen Maria
