Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1252/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 1252/
Ședința publică din 19 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtele -, cu sediul în S, B-dul 1 - 2. nr.12 și SRL, cu sediul în S,-, împotriva deciziei civile nr. 391 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 5 mai 2009, când instanța a dispus amânarea pronunțării pentru data de 12 mai 2009, apoi pentru astăzi, 19 mai 2009, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 402 din 28 martie 2008, pronunțată de Judecătoria Sighișoaras -a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SRL S, pentru petitele privind dezbaterea succesiunii după defunctul; s-a admis în parte acțiunea reclamantelor și, în contradictoriu cu pârâții Statul Român, reprezentat de Municipiul S prin Primar, - S și SRL S și s-a dispus revenirea la situația de CF anterioară naționalizării a imobilului întabulat în CF nr. 1251/a S, nr. top. 1238, 9530/1239,9531, 1240, 1241 - la foaia de proprietate la foaia de avere și la cea de sarcini;La foaia de proprietate: - rectificarea CF 1251/a S, în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea Statului Român prin încheierea nr. 347 din 15 iunie 1963, cu titlu de naționalizare și revenirea la situația anterioară naționalizării prin înscrierea dreptului de proprietate asupra imobilului întabulat în CF 1251/a S, nr. top 1238, 9530/1239, 9531/1240, 1241, pe numele și în favoarea proprietarului; - radierea înscrierii în încheierea nr. 673/1996 (- a dreptului de administrare a imobilului înscris în CF nr. 1251 S, nr. top. 9530/1239, 9531/1240, 1238 în favoarea - S; - radierea dreptului de proprietate înscris în favoarea - S asupra parcelei cu nr. top. 9530/1239/2, 9531/1240/2, 1238/2, transcrisă în CF 10067 S și asupra parcelei 9530/1239/1/2, 9531/1240/1/2, 1238/I/2 transcrisă în CF 10068 S;La foaia de avere:- anularea și radierea dezmembrărilor succesive ale imobilului din CF 1251/a S, nr. top. 9530/1239, 9531/1240, 1238 prin încheierea nr. 2278 - 2279/2001 în două parcele: parcela nr. 1 cu nr. top 9530/1239/1; 9531/1240/1; 1238/1; parcela nr. 2 cu nr. top 9530/1239/2; 9531/1240/2; 1238/2; încheierea nr. 2276-2277/2001 în două parcele, parcela nr. 1 cu nr. top 9530/1239/1/1; 9531/1240/1/1; 1238/1/1; parcela nr. 2 cu nr. top 9530/1239/1/2; 9531/1240/1/2; 1238/1/2 și revenirea la situația anterioară, prin retranscrierea imobilului nedezmembrat, cu nr. top 9530/1239, 9531/1240, 1238 în CF nr. 1251/a S; - sistarea cărților funciare nr. 10067 S și nr. 10068 S, din lipsă de imobil în urma anulării și radierii dezmembrărilor succesive și retranscrierea imobilelor în CF 1251 S, nr. top 9530/1239, 9531/1240, 1238;La foaia de sarcini: -radierea din CF 10068 S, cu nr. top 9530/1239/1/2; 9531/1240/1/2; 1238/1/2 a notării cu încheierea nr. 536/2003 a contractului de închiriere intervenit între - S și SRL
Prin aceeași sentință, s-a respins ca fiind formulată împotriva unor pârâți fără calitate procesuală pasivă, cererea reclamantelor de dezbaterea moștenirii după defunctul, decedat la 6 mai 1962; constatarea masei succesorale și calitate de moștenitori după acest defunct și întabularea dreptului de proprietate asupra imobilului din CF 1251/a S nr. top. 1238, 9530/1239; 9531/1240, 1241 pe numele reclamantelor cu cotă de fiecare cu titlu de drept de moștenire; pârâtele au fost obligate la cheltuieli de judecată în favoarea reclamantelor.
Apelurile declarate împotriva acestei sentințe de pârâții Municipiul S prin primar, - S și SRL S au fost respinse ca nefondate prin decizia civilă nr. 391 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș.
Împotriva deciziei sus-menționate au declarat recurs pârâtele - S și SRL S, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 402/2008 pronunțate de Judecătoria Sighișoara, în urma rejudecării, în principal a se admite excepția prescripției dreptului material la acțiunea în rectificare CF și excepția lipsei legitimării procesuale active a intimatelor reclamante privind cererea de radiere din CF a notării contractului de închiriere încheiat de recurente iar în subsidiar a respinge acțiunea în rectificare CF cu petitele subsecvente ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului au arătat că prin apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 402/2008 a Judecătoriei Sighișoara au invocat nelegalitatea hotărârii și nemotivarea în fapt și în drept a soluției de admitere ăn parte a acțiunii în rectificare CF formulate de reclamantele intimate. Nelegalitatea viza temeiul juridic reținut de instanță art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare ca fiind incident în cauză, în pofida faptului că reclamantele nu șiau motivat în drept temeiurile cererii, fiind încălcate astfel prevederile art. 112 pct. 4 Codul d e Procedură Civilă (s-au indicat alte articole din legea de referință, unele fiind abrogate).
Au învederat faptul că potrivit doctrinei și practicii judiciare admiterea unei acțiuni în rectificare întemeiată pe dispozițiile art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 este admisibilă în situația în care în baza unui act juridic valabil în cartea funciară a fost întabulat dreptul de proprietate asupra unei construcții și ulterior se constată că aceasta nu mai există (fără a exista o autorizație de demolare), degradându-se din cauza neuzului.
Instanța de apel nu a analizat apărările recurenților intimați, a dat dovadă de un rol activ excesiv atât în ceea ce privește analiza stării de fapt cât și a motivării de ea însăși a instanței de fond, fapt ce excede limitele sesizării și ale principiului efectului devolutiv al acestei căi de atac prev. de art. 295 Codul d e Procedură Civilă.
Tribunalul Mureșa apreciat că "se impune o completare a considerentelor reținute prin sentința atacată", apreciind că este întemeiată susținerea recurenților potrivit căreia în cauză nu este incident motivul de rectificare prevăzut de art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996. "Completarea considerentelor" reprezintă o modificare a cererii introductive de instanță, cu referiri la aspecte care nu au fost invocate de intimați în susținerea cererii (ci doar în concluziile scrise), fiind adusă o gravă încălcare a principiilor disponibilității și contradictorialității.
În susținerea excepției prescripției dreptului material la acțiune s-au prevalat de disp. art. 36 din Legea nr. 7/1996, în considerarea faptului că prin decizia atacată se face referire la sentința definitivă nr. 431/7.12.2001 pronunțată de Tribunalul Mureș prin care s-a admis în parte acțiunea reclamantelor intimate și s-a constatat nelegalitatea preluării imobilului de Statului Român. Soluția instanței sub aspectul primului petit din cererea inițială a rămas irevocabilă în anul 2002. Derularea în continuare a litigiului a vizat doar petitul subsecvent de predare în posesie și folosință a imobilului din litigiu, demersul judiciar fiind inițiat în temeiul Legii nr. 10/2001. Au invocat această hotărâre judecătorească pentru a se stabili momentul începerii cursului prescripției extinctive pentru promovarea unei acțiuni în rectificare CF, pe cale principală, întrucât în litigiul inițial dedus judecății intimatele nu au formulat cereri accesorii privind anularea contractelor de vânzare-cumpărare, restabilirea situației anterioare și rectificarea înscrierilor în cartea funciară. Dacă instanța va reține că în cauză ca temei juridic al acțiunii în rectificare ar fi art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996 va trebui să constate că ipoteza reglementată de aceste dispoziții are legătură directă și importantă cu principiile efectelor nulității actului juridic, mai exact cu principiul repunerii în situația anterioară. Potrivit acestui principiu intimatele ar fi avut obligația de a solicita printr-o acțiune în anulare desființarea actului juridic cu titlu oneros prin care recurenta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, cu atât mai mult cu cât prin sentința Tribunalului Mureș la care s-a făcut referire s-a apreciat că actele de vânzare-cumpărare nu au fost anulate fiind încheiate cu bună-credință. Or, în această ipoteză, momentul de la care a început să curgă termenul de prescripție de 3 ani a fost anul 2002 în care primul petit al cererii intimatelor a fost soluționat în mod irevocabil, obiectul proceselor ulterioare fiind pronunțarea unei soluții pe cel de-a doilea capăt de cerere (acțiunea în revendicare). În acest context, cererea de rectificare CF nu poate fi interpretată ca fiind o cerere accesorie acțiunii în revendicare care este imprescriptibilă.
Instanța de apel nu aduce argumente pertinente privind respingerea excepției lipsei legitimării procesuale active a intimatelor reclamante cu privire la cererea de radiere a contractului de chirie încheiat cu recurenta și face o confuzie între interesul procesual și legitimarea procesuală activă. Argumentele recurentelor, chiar dacă litigiul dedus judecății se circumscrie dispozițiilor unei legi speciale, cu un caracter mai mult tehnic își găsesc aplicabilitatea cu raportare la principiile relativității înscrierilor, al opozabilității și al publicității materiale al cărților funciare. Recurenta, al cărei drept de proprietate asupra imobilului nu a fost anulat, putea dispune de bunul său în mod liber și neîngrădit, inclusiv prin cedarea posesiei și folosinței în favoarea unei terțe persoane juridice.
Este greșită susținerea instanței de apel potrivit căreia "efectele acțiunii în revendicare impun recunoașterea dreptului de proprietate al autorului liber de sarcini". Nu există o asemenea prevedere în codul civil (acțiunea în revendicare este reglementată prin dispozițiile art. 480-481 Cod civil), motiv pentru care doctrina a statuat că în cazul admiterii unei asemenea acțiuni fostul proprietar este obligat a prelua imobilul cu sarcini, aflându-ne în prezența unei obligații "scriptae in rem".
Contractul de închiriere notat în cartea funciară este o sarcină care grevează imobilul, nu a fost anulat sau reziliat de părțile contractante, fiind aplicabile prev. art. 969 raportat la art. 973 Cod Civil. contractului de închiriere în CF, ca operațiune juridică s-a realizat cu respectarea prevederilor legale, susținerea intimatelor cum că nu ar avea nici un interes în anularea acestui act se poate interpreta ca fiind o recunoaștere a celor susținute de recurente.
Decizia pronunțată de Curtea de Apel Timișoara nu este opozabilă recurentei - SRL, ea nefiind parte în nici unul din ciclurile procesuale ale litigiului de fond.
Dacă sentința pronunțată de instanța de fond nu cuprinde motivarea soluției, același lucru se poate reproșa și instanței de apel care a redat pe două pagini considerentele deciziei nr. 324 /2007 făcând abstracție de faptul că limitele sesizării se refereau la analiza condițiilor de admisibilitate ale acțiunii în rectificare CF, radierea dreptului de proprietate, ale unor dezmembrări succesive efectuate în baza unor documentații cadastrale complexe avizate de Oficiul de cadastru și publicitate imobiliară. Radierea dezmembrărilor succesive și întabularea dreptului de proprietate al recurentei - - în alte cărți funciare decât cea la care se referă Curtea de Apel Timișoara nu se poate realiza pe calea unei acțiuni în rectificare, astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de fond. Recurenta - - este fosta Turism M, societate care și-a întabulat dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu în baza Deciziei nr. 112/1990, în baza actelor normative în vigoare la acea dată. Nici la data respectivă, nici ulterior, nu a existat o mențiune în foaia Cac ărții funciare cu privire la o cerere de restituire care să fi fost formulată de intimate. Fiind aplicabile și prevederile Legii nr. 15/1990, societatea era îndreptățită a solicita evidențierea construcțiilor și ulterior întabularea terenului. Împrejurarea că intimatele au intentat un proces în anul 1998 nu prezintă relevanță, în condițiile în care mențiunile în cartea funciară s-au efectuat cu ani în urmă.
În drept, au invocat prev. art. 304 pct. 7, 8, 9, art. 312 alin. 3, art. 274 Codul d e Procedură Civilă.
Intimatele reclamante au formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată, pe considerentul că acțiunea lor a fost motivată în fapt și în drept, ca temei juridic au invocat prev. art. 34 pct. 1 și art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996. Instanța de apel nu a înlăturat considerentele instanței de fond privind aplicabilitatea disp. art. 34 pct. din lege, ci a completat considerentele sentinței atacate.
Cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, au solicitat respingerea acestei excepții, deoarece sunt incidente disp. art. 35 alin. 1 din legea nr. 7/1996, care prevăd că acțiunea în revendicare este imprescriptibilă.
Procesul promovat la 20.01.1998 a fost notat în cartea funciară la data de 28.04.2000. A invocat prev. art. 31 alin. 2 din legea nr. 7/1996, - - fiind un dobânditor de rea-credință deoarece a dobândit dreptul de proprietate și a solicitat întabulurea acestuia după promovarea procesului lor și după notarea acestuia în cf. Ca atare, nu pute invoca termenul de prescripție prevăzut de art. 36 din legea nr. 7/1996.
Intimații-reclamanți sunt persoane interesate, în sensul art. 34 din lege și art. 100 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de CF, întrucât au avut, prin antecesorul lor, un drept înscris în cartea funciară, sens în care s-a pronunțat și soluția din procesul de revendicare, iar acest drept este lezat prin înscrierea făcută.
- - nu putea și nu a constituit în forma cerută de lege un dezmembrământ al dreptului de proprietate, astfel acesta a fost obligat să le predea dreptul de proprietate cu toate atributele sale.
La îndemâna proprietarului este acțiunea în rectificarea CF. Recurentele tind să repună în discuție un aspect soluționat irevocabil, acela al titlului său de proprietate, care nu a fost desființat, demers inutil în condițiile în care privatizarea - - s-a realizat prin cumpărarea unor pachete de acțiuni de la fostul FPS și de pe piața bancară. Dacă metoda de privatizare ar fi fost vânzarea de active, atunci ar fi fost nevoie să solicite desființarea contractului de privatizare, fiindcă proprietar al bunului lor ar fi devenit o altă persoană.
Intimatul Municipiul Saf ormulat întâmpinare, prin care a lăsat la aprecierea instanței justa și temeinica soluționare a recursului. A arătat că potrivit principiului repunerii părților în situația anterioară, reclamantele ar fi avut posibilitatea și obligația de a solicita printr-o acțiune în anulare desființarea actului juridic cu titlu oneros prin care - - a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului, cu atât mai mult cu cât prin sentința Tribunalului Mureșs -a apreciat că actele de vânzare-cumpărare nu au fost anulate, fiind încheiate cu bună-credință.
Prev. art. 973 și 969 cod civil consfințesc principiul relativității efectelor contractului. Reclamantele au calitatea de terți în raport cu acest contract.
contractului de închiriere în CF nu împiedică exercitarea dreptului de proprietate al reclamanților, neexistând nici o rea-credință a părților la încheierea acestui contract și la notarea lui în cf.
Recurenta - SRL nu a avut calitatea de parte în litigiul în care s-a pronunțat dec. Nr. 324/2007 a Curții de Apel Timișoara, hotărârea nefiindu-i opozabilă. Contractul de închiriere privește doar transmiterea posesiei și folosinței asupra imobilului și acest contract îndeplinește condițiile de valabilitate ale unui act juridic, nefiind anulat sau reziliat de părți.
Imobilul a fost dobândit de - - prin operațiuni succesive de înstrăinare efectuate în cadrul procesului de privatizare. Nici Statul Român și nici o altă autoritate a administrației publice nu pare în structura acționariatului, transmiterea imobilelor având loc prin efectul Legii nr. 15/1990 iar terenul prin HG 834/1991.
Examinând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 431 din 7 decembrie 2001, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 5060/2001 s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții Statul Român și - - S și s-a constatat că imobilul situat în S,-, județul M, înscris în CF nr. 1251/a S (în prezent înscris parțial în CF nr. 10068 S), cu nr. top 1241/A, 1241/C, 9530/1239, 9531/1240 și 1238 construcții și teren în suprafață de 3312 mp. a fost preluat în anul 1963 de către Statul Român fără titlu valabil. Prin aceeași sentință s-a respins capătul de cerere privind obligarea pârâților să predea către reclamante imobilul menționat, în posesie și proprietate, ca urmare a constatării inopozabilității actului de transfer dintre pârâți.
Sentința sus-menționată a fost menținută prin decizia nr. 296/A din 17 iunie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Târgu -M, Secția civilă, în dosarul nr. 578/2005/
Prin decizia civilă nr. 324/R din 29 martie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 27357/1/C/2005 s-a modificat în parte decizia pronunțată în apel în sensul că în urma admiterii apelului declarat de reclamante împotriva sentinței pronunțate de prima instanță, s-a admis și capătul de cerere în revendicare și s-a dispus obligarea pârâtei - - să le recunoască reclamantelor dreptul de proprietate și să le predea în posesie și pașnică folosință imobilul în litigiu, inclusiv aranjamentul hotelului înscris în CF nr. 1251/1 S, nr. top. 1241/A, 1241/C, 9530/1239, 9531/1240, 1238 și 3312 mp. teren.
Prin acțiunea introductivă dedusă judecății în prezenta cauză, reclamantele și au solicitat rectificarea CF nr. 1251 S în sensul revenirii la situația de carte funciară anterioară naționalizării.
Referitor la cererea de rectificare a cărții funciare, reclamantele și-au întemeiat această cerere pe prevederile art. 34 pct. 1 și pct. 4 din Legea nr. 7/1996 și art. 36 din Legea nr. 7/1996 (devenite în urma republicării legii, art. 36 și 38).
Prima instanță a reținut faptul că este întemeiată cererea reclamantelor de rectificare a cărții funciare întrucât înscrierea imobilului pe numele pârâtelor nu este în concordanță cu situația reală a acestuia.
Instanța de apel a completat considerentele reținute de prima instanță cu privire la temeinicia cererii de rectificare reținând că temeiul acestei cereri îl constituie prevederile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996m conform căruia rectificarea înscrierilor din cartea funciară poate fi cerută dacă înscrierea sau actul juridic în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil. Totodată instanța de apel a făcut o analiză a hotărârilor judecătorești prin care s-a constatat nevalabilitatea titlului statului și s-a admis cererea de revendicare formulată de reclamante, reținând că în condițiile în care prin hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoaras -a procedat la o comparare a titlurilor și s-a acordat preferință titlului autorului reclamantelor, este aplicabil în speță cazul prevăzut de art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996.
Susținerile recurentelor pârâte în sensul că prin completarea considerentelor a fost modificată cererea introductivă de instanță și au fost încălcate principiile disponibilității și contradictorialității precum și principiul efectului devolutiv al căii de atac a apelului, se apreciază a fi nefondate.
Astfel reclamanții au indicat în cererea introductivă ca temei de drept și prevederile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996 și totodată în motivarea în fapt a cererii au făcut referire la nevalabilitatea titlului care a stat la baza înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra imobilului ce i-a aparținut anterior naționalizării antecesorului reclamantelor. Pe de altă parte apelul fiind o cale de atac devolutivă provoacă o nouă judecată în fond atât cu privire la problemele de fapt, cât și cu privire la cele de drept, or din moment ce prin cererea introductivă au fost invocate prevederile art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, instanța de apel putea să procedeze la analiza pretențiilor reclamantelor și prin prisma acestor prevederi legale, astfel că în mod nejustificat se susține că s-a încălcat efectul devolutiv al apelului și principiile disponibilității și contradictorialității. Sub acest aspect trebuie avut în vedere și faptul că motivarea primei instanțe a fost succintă și pentru acest motiv în apel s-a procedat la detalierea considerentelor pentru care s-a apreciat ca fiind fondate pretențiile formulate de reclamante.
Prin cererea de recurs s-a reiterat excepția prescripției dreptului material la acțiune, susținându-se că acțiunea formulată de reclamante este supusă termenului de prescripție de 3 ani și acest termen a început să curgă în anul 2002, când a fost soluționată irevocabil cererea reclamantelor de constatare a nevalabilității titlului statului.
În privința prescripției, curtea apreciază că în mod corect a reținut instanța de apel că în speță sunt incidente prevederile art. 35 alin. 1 din Legea nr. 7/1996, conform cărora acțiunea în rectificare, sub rezerva prescripției acțiunii de fond, va fi imprescriptibilă. Reclamantele au solicitat rectificarea CF nr. 1251 S bazându-se pe faptul că prin decizia civilă nr. 324/R din 29 martie 2007 Curții de Apel Timișoaras -a admis cererea de revendicare a imobilului în litigiu. Din moment ce acțiunea de fond o constituie acțiunea în revendicare, care este imprescriptibilă, în mod justificat s-a reținut că și acțiunea dedusă judecății este imprescriptibilă.
Pe de altă parte, chiar dacă s-ar accepta susținerile recurentelor în sensul că termenul de prescripție ar fi de 3 ani trebuie avut în vedere că procesul purtat anterior între părți, în care s-a constatat nevalabilitatea titlului statului s-a soluționat irevocabil doar în luna martie 2007, iar acțiunea în rectificare a fost promovată în luna octombrie 2007.
Referitor la legitimarea procesuală a reclamantelor cu privire la cererea de radiere a contractului de închiriere intervenit între recurentele pârâte - - S și - SRL S, trebuie precizat că în cartea funciară, la foaia de sarcini a fost notat acest contract încheiat între cele două societăți. Această notare, astfel cum a reținut și instanța de apel, a avut drept scop să asigure opozabilitatea față de terți a raporturilor juridice dintre părțile contractante.
În contextul în care reclamantele au solicitat rectificarea cărții funciare ca urmare a faptului că prin hotărâre judecătorească a fost admisă cererea de revendicare a imobilului, acestea aveau calitatea de a solicita radierea din cartea funciară a tuturor înscrierilor făcute cu privire la imobilul în litigiu, inclusiv a notărilor efectuate în foaia De altfel, prin cererea de radiere a notării menționate, nu s-a pus în discuție valabilitatea contractului de închiriere, notarea fiind o simplă operațiune juridică menită că asigure, printre altele, informarea terțelor persoane cu privire la anumite acte încheiate în legătură cu un imobil.
Referitor la fondul cauzei, instanța de recurs reține că în contextul în care printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a constatat nevalabilitatea titlului statului și în urma comparării titlurilor deținute de părți cu privire la imobilul în litigiu, s-a admis cererea în revendicare și s-a dispus obligarea pârâtei - - la predarea imobilului în litigiu, reținându-se că titlul antecesorului reclamantelor nu a fost niciodată desființat, iar Statul Român nu putea să dispună de imobil și să-l transmită pârâtei - -, care nu poate opune reclamantelor un titlu legal, în mod just s-a apreciat că, urmare a constatării nevalabilității titlului statului se impune rectificarea cărții funciare în sensul întabulării imobilului pe numele adevăratului proprietar și stabilirii situației juridice reale a acestuia. Față de dispozițiile deciziei irevocabile a Curții de Apel Timișoara, dreptul de proprietate al antecesorului reclamantelor nu mai poate fi pus în discuție, astfel că în mod corect s-a dispus rectificarea înscrierilor din cartea funciară efectuate ulterior întabulării dreptului de proprietate al acestuia.
Față de cele ce preced, pentru considerentele arătate, instanța de recurs reține că în speță nu sunt incidente motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7,8 și 9 Cod procedură civilă și în consecință recursul declarat de pârâte va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții -, cu sediul în S, B-dul 1 - 2. nr.12, județul M și SRL, cu sediul în S,-, județul M, împotriva deciziei civile nr. 391 din 15 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
red.
tehnored. MT/2ex
jud.fond:
jud.apel:;
-13.11.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
