Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 1450/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori
și de familie,de conflicte de muncă
și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ NR. 1450/ DOSAR NR-
Ședința publică din 24 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea judecător
- - - judecător
- - - judecător
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții, -, G, G - și împotriva deciziei civile nr.148/Ap din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 10 noiembrie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 17 noiembrie 2009 și apoi la 24 noiembrie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Prin decizia civilă nr.148/Ap/2009 a Tribunalului Brașova respins apelul declarat de apelanții reclamanți, G, G și împotriva sentinței civile nr.9796/17.10.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul civil nr- pe care a păstrat-
Pentru a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că acțiunea reclamanților având ca obiect rectificare a fost întemeiată pe dispozițiile art.34 pct.1 din Decretul Lege nr.115/1938, potrivit căruia " unei intabulări sau înscrieri provizorii se va cere de orice persoană interesată:
1. Dacă înscrierea sau titlul în temeiul căruia s-a săvârșit nu au fost valabile".
Din actele dosarului rezultă că înscrierile în evidențele funciare cu privire la care apelanții reclamanți solicită să se dispună radierea au fost făcute în baza actelor nr.1125/1958, respectiv nr.36275-324/2003, acte care nu au fost desființate și nici nu s-a constatat nevalabilitatea lor.
Ori, acțiunea în rectificarea cărții funciare are caracter accesoriu, deoarece se constituie într-o cerere subsecventă acțiunii principale care ocrotește dreptul subiectiv vătămat prin înscrierea neconformă situației juridice reale.
Acțiunea în rectificarea cărții funciare se întemeiată pe dispozițiile art.34 pct.1 din Decretul Lege nr.115/1938, se grefează pe acțiunea principală având ca obiect anularea, constatarea nulității sau rezoluțiunea actului în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, ori constatarea nulității înscrierii sau a încheierii prin care s-a dispus înscrierea vătămătoare.
Modul de soluționare a capătului de cerere principal va determina și soluția cu privire la cererea de rectificare a cărții funciare.
Altfel spus, rectificarea cărții funciare este posibilă numai în cazul admiterii cererii principale, în sensul constatării nulității, anulării sau rezoluțiunii actului în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea, respectiv, în cazul anulării înscrierii sau a încheierii prin care s-a dispus înscrierea dreptului în cartea funciară.
În ipoteza în care acțiunea de rectificare a cărții funciare se exercită separat de acțiunea de fond, se presupune că există deja o hotărâre judecătorească prin care s-a admis acțiunea și s-a desființat actul juridic în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea, ori s-a anulat înscrierea nevalabilă sau încheierea care a stat la baza ei.
Tribunalul a constatat că, în speță, nu se regăsește nici una dintre ipotezele prezentate anterior, actele în baza cărora s-a înscris dreptul intimatei pârâte SC SRL B nefiind atacate nici în prezentul dosar, nici pe cale separată și, implicit, nefiind desființate, astfel încât prima instanță a reținut corect că dreptul înscris în favoarea acestei intimate nu poate fi radiat decât în condițiile art.34 din Decretul Lege nr.115/1938, chiar dacă în foaia de avere a cărții funciare nu există o parcelă cu nr. topografic distinct și cu ram de cultură "magazin 233/II", iar acestui magazin nu i s-a "alocat" niciodată o suprafață de teren pentru a se putea vorbi despre un corp funciar în sensul legii.
În aceste condiții și dacă petitul al doilea al acțiunii formulate de apelanții reclamanți ar fi privit ca având caracter independent de petitul I al acțiunii, soluția ar fi aceeași pentru considerentele anterior prezentate.
Nici criticile referitoare la modul de soluționare a petitelor I și III ale acțiunii reclamanților nu sunt fondate având în vedere faptul că sentința civilă nr.13192/10.11.1997 a Judecătoriei Brașov pronunțată în dosarul civil nr.16081/1997 prin care s-a constatat că "SC SA Bad evenit proprietara imobilului Magazin nr.223/II situat în B, str. - Sfatului, înscris în CF nr.12814 B, nr.top 5655, 5656/1 și 5656/2, conform contractului de vânzare-cumpărare nr.110/06.04.1995 încheiat cu Fondul Proprietății de Stat și contractului de schimb nr.4/06.04.1995 încheiat cu Fondul Proprietății Private III - Transilvania - " produce efecte juridice, aceasta fiind înscrisă în cartea funciară la și stând la baza înscrierii, ulterior, a dreptului intimatei pârâte SC SRL B, chiar dacă în respectiva cauză nu au fost părți și reclamanții din prezentul dosar, aceasta nefiind desființată.
Este adevărat că, anterior înscrierii dreptului de proprietate al intimatei pârâte SC SRL B asupra construcției, ar fi fost necesar ca aceasta să obțină un titlu asupra terenului aferent magazinului nr.233/II, prin dezmembrarea terenului aparținând Statului Român în două loturi din care unul să fie aferent magazinului și să-i fie atribuit intimatei pârâte, deoarece terenul nefiind individualizat exista de CF la înscrierea dreptului de proprietate, însă existând acordul Statului Român pentru întabulare, iar Statul Român fiind proprietarul terenului, această operațiune s-a realizat.
Tribunalul a mai constatat că apelanții reclamanți nu au cumpărat de la vânzătoarea vreo cotă parte sau vreo porțiune din magazinul nr.233/II aparținând intimatei pârâte, deoarece nici vânzătoarei nu i-a fost restituit în proprietate și acest magazin în urma demarării procedurilor pe Legea nr.10/2001, în evidențele funciare figurând înscris și la acel moment dreptul de proprietate în favoarea SC SRL
Așa încât, în nici un caz instanța nu putea dispune în sensul celor solicitate de apelanții reclamanți în petitul III al acțiunii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții criticând-o pe motivele de modificare prevăzute de art.304 pct.7,8 și 9 Cod procedură civilă.
În esență în motivarea recursului se arată că eronat s-a respins primul petit întrucât pârâta a dobândit dreptul de proprietate numai asupra construcției, nu și asupra terenului încât nu se putea realiza întabularea. Este pus în discuție și dreptul de proprietate asupra construcției care nu poate subzista în lipsa vreunui drept asupra terenului, corpul funciar fiind format din parcela de teren pe care se află construcția. Inexistența dreptului de proprietate atrage rectificarea cărții funciare conform art.34 pct.1 sau 2 din Decretul - Lege nr.115/1938 astfel că petitele trebuiau admise.
Pârâta a depus întâmpinare prin care a combătut motivele de recurs.
Recursul nu este fondat.
Fiind o cale extraordinară exercitată numai pentru motive de legalitate recursul se analizează cu precădere prin prisma motivelor înscrise în art.304 Cod procedură civilă și care au fost invocate prin cererea de recurs.
Motivul de la pct.7 din art.304 Cod procedură civilă vizează, în ipoteze diferite, nemotivarea hotărârii, care fie cuprinde dispoziții contradictorii, fie străine de natura pricinii care nu permit concluzia că soluția instanței este una juridică.
Examinarea hotărârii denotă că, în raport de motivele de apel, instanța s-a preocupat să le motiveze, arătând considerentele care determină soluția de respingere. Petitul decizoriu este în cauză cel care privește inexistența dreptului de proprietate al pârâtei, or nu se poate face abstracție de împrejurarea că dreptul, este adevărat asupra construcției, este întabulat în cartea funciară și este opozabil tuturor, inclusiv reclamanților care sunt dobânditori ulteriori.
Existența dreptului pârâtei a determinat instanța să se cantoneze asupra soluției de respingere a petitului privind rectificarea de carte funciară și pe care a motivat-o corespunzător.
Motivul de la pct.8 al art.304 Cod procedură civilă privește situația schimbării naturii juridice a actului de drept substanțial determinată de o interpretare eronată a clauzelor pe care le conține, or din motivarea recursului și a hotărârii nu reiese care ar fi actul denaturat pentru a se putea exercita controlul judiciar.
Motivul de la pct.9 Cod procedură civilă este incident dacă s-au încălcat norme de drept material care obligatoriu trebuie arătate în petiția de recurs.
Se invocă în susținerea inexistenței dreptului pârâtei dispozițiile art.12 și 13 din Decretul - Lege nr.115/1938, care real cer ca imobilul construcție să fie atașat unei parcele, însă cerința este îndeplinită în speță, magazinul în discuție aparținând de cota de 3/6 părți din terenul proprietatea statului.
Pe temeiul existenței dreptului pârâtei corect s-a respins petitul privitor la rectificarea cărții funciare, nefiind îndeplinite cerințele art.34 pct.1 și 2 din Decretul - Lege nr.115/1938 cât timp nu s-a constatat nevalabilitatea titlului sau înscrierii ori lipsa condițiilor de existență ale dreptului înscris.
Este de principiu că vânzătorul nu poate să transmită mai mult decât are în patrimoniul său, cumpărătorul dobândind numai drepturile de care vânzătorul a putut să dispună.
Fosta proprietară a deținut în proprietate numai cota de 3/6 părți redobândită în baza Legii nr.10/2001 și identificată precis atât în Decizia nr.211 BIS/30.09.2003, emisă de "" cât și în contractul de vindere - cumpărare încheiat cu reclamanții. Chiar dacă prin decizia emisă în baza Legii nr.10/2001 se face o abatere de la regulile indiviziunii, nu poate fi omis că vânzătorul - persoană îndreptățită a achiesat la modalitatea de identificare, cota sa fiind compusă din spațiile deținute de chiriași și o altă societate comercială și ca urmare numai acestea puteau fi transmise reclamanților.
Concluzia care se degajă este că ambele instanțe au făcut o corectă aplicare a legii, astfel că și acest ultim motiv nu subzistă.
Față de considerentele expuse, curtea va respinge recursul potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă, menținând decizia recurată ca legală.
Pentru aceste motive,
În numele Legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, -, G, G - și împotriva deciziei civile nr.148/Ap din 19 mai 2009 Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 24.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- - - - - -
GREFIER,
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
