Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 196/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 196/2009
Ședința publică de la 10 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Florentina Cojan
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
Judecător: - - -vicepreședinte
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 62/16.02.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil nr-, în contradictoriu cu intimații STATUL ROMÂN PRIN MUN. S -PRIN PRIMAR, SC SA S, și, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat cu împuternicire în reprezentarea recurenților reclamanți (fila 11, 18) și avocat cu împuternicire (fila 19) în reprezentarea intimaților pârâți și -, lipsind aceștia și celelalte părți.
Având în vedere absența motivată a titularului completului de recursuri C3, doamna judecător, care lipsește din motive obiective potrivit procesului verbal de absență întocmit, conform art. 98 și următoarele din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești și planificării de permanență, completul s-a complinit prin prezența judecătorului de serviciu desemnat din lista de permanență pentru data de 10 Aprilie 2009, respectiv doamna: - - -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este netimbrat și motivat.
Avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat și că va achita taxa judiciară de timbru până la sfârșitul dezbaterilor. Solicită instanței acordarea unui termen de pronunțare pentru concluzii scrise.
Avocat arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, sub rezerva achitării taxei judiciare de timbru, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței admiterea recursului așa cum a fost formulat, din evoluția procesului constatându-se că acțiunea a fost inițiată încă din 2000, înainte ca instanța să analizeze dreptul de proprietate și s-a apreciat incidența în speță a Legii nr. 10/2001, iar la formularea acțiunii, reclamanții au solicitat desființarea actului retroactiv, instanța apreciind că există autoritate de lucru judecat, neavându-se niciodată în vedere situația de fapt creată. Ori, se arată că instanța, admițând excepția, în mod greșit a apreciat că această cauză ar avea același obiect, lucru neadevărat, nediscutându-se problemele de fond iar acțiunea s-a respins pe excepție. În concluzie, față de faptul că temeiul de drept este unul nou, solicită instanței admiterea recursului de față.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului, arătând că este al patrulea ciclu procesual și încă din 1995 nu s-a câștigat nici un proces, existând autoritate de lucru judecat, raportat și la sentința dată prin care se respinge acțiunea în tot raportat la excepția autorității de lucru judecat și se constată caracterul abuziv de trecere în proprietatea statului, fiind respinse și capetele de cerere cu privire la contractul de vânzare-cumpărare și la radiere. Se susține că nu a fost demonstrat teoretic că ar exista tripla identitate conform art. 1201 Cod civil, însă în cauză se putea antama fondul, raportat la probațiune, putându-se demonstra că în temeiul Legii nr. 1/2009 contractul de vânzare-cumpărare dintre stat și intimați fiind unul valid. În concluzie, față de cele expuse precum și notele scrise pe care le depuse, solicită instanței respingerea recursului de față. Fără cheltuieli de judecată.
Avocat, având cuvântul în replică, arată că are argumente care demonstrează că prezenta cauză are un alt obiect, sens în care, față de lipsa titlului Statului, s-a solicitat rectificarea de CF, și, raportat la Legea nr. 10/2001, titlurile de proprietate au fost confirmate.
Instanța, față de lucrările dosarului și cele expuse de mandatarii părților, lasă cauza în pronunțare.
Notă: După dezbaterea cauzei, mandatarul recurenților reclamanți depuse la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, respectiv chitanța nr. -/31.03.2009 în valoare de 4 RON și timbru judiciar de 0,15 RON.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 3927/2008 a JUDECĂTORIEI SIBIUs - admis excepția autorității lucrului judecat și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții SI în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MUNICIPIUL S -PRIMAR și și.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că reclamanții și au solicitat instanței rectificarea încheierii de întabulare nr. 607/1984 din CF 19167 S nr. top 1803/1/II,1808/1/II, constatarea nulității absolute a încheierii de întabulare nr. 3024/2000 prin care imobilul a trecut în proprietatea pârâților.
Cauza a mai fost soluționată de Judecătoria Sibiu prin sentința civilă nr. 4447/07 care a fost desființată prin decizia civilă nr. 4/08 a Tribunalului Sibiu deoarece se soluționase fondul fără a fii citați legal reclamanții.
Între părți a mai existat un litigiu soluționat prin sentința civilă nr. 1873/2005 prin care instanța s-a pronunțat asupra nulității încheierilor de întabulare nr. 607/1984 și 3024/2000. astfel că instanța de fond a statuat că în speță sunt incidente prevederile art. 1201.civil și a admis excepția autorității lucrului judecat, respingând acțiunea reclamanților.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanții și ( excepția tardivității promovării apelului fiind respinsă prin încheiere de ședință din data de 9.02.09) care au solicitat admiterea acestuia și desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare la instanța de fond sau schimbarea hotărârii și admiterea acțiunii.
Apelanții au invocat nelegala lor citare pentru termenul de judecată când s-a invocat excepția autorității lucrului judecat, inexistența autorității lucrului judecat deoarece deși s-a constatat nevalabilitatea preluării imobilului instanța nu a soluționat cauza în fond.
Dacă preluarea s-a făcut fără titlu în baza. 223/74 atunci confiscarea imobilului încalcă regimul proprietății și drepturile cetățenilor față de prevederile constituționale de la acea dată, și Declarația Universală a Drepturilor Omului respectiv art. 13 și 17.
Vânzarea imobilului către pârâții s-a făcut după notificarea vânzătorului iar procesul fusese notata in cartea funciară astfel că au fost de rea credință.
Și dacă s-ar compara titlurile reclamanților și al pârâților prevalență ar avea cel al apelanților reclamanți.
Prin decizia civilă nr. 62/2009 Tribunalul Sibiua respins apelul declarat de apelanții și împotriva sentinței civile nr. 3927/2008 a JUDECĂTORIEI SIBIU care a fost păstrată.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut și motivat următoarele:
Situația dedusă judecății vizează constatarea nulității absolute a două încheieri de întabulare din CF 19167 S respectiv încheierea nr. 607/1984 prin care imobilul trecuse în proprietatea statului român și încheiere nr. 3024/2000 prin care chiriașii au dobândit imobilul prin cumpărare.
Raportat strict la limitele investirii se constată că în mod legala instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 1201.civil statuând că în cauză există autoritate de lucru judecat față de sentința civilă nr. 1783/2005 când apelanții de azi solicitaseră constatarea nulității absolute a acelorași încheierii.
În ce privește nelegala citare a reclamanților pentru termenul când s-a pus în discuție excepția autorității lucrului judecat aceasta este nefondată deoarece conform încheierii de ședință din data de 29.05.08 ( fila 84 dosar de fond ) părțile au fost reprezentate prin avocat care a solicitat respingerea excepției.
Cu privire la motivul de apel vizând reaua credință a intimaților la cumpărarea imobilului în condițiile notării procesului în CF,instanța statuează că acesta este nereal pentru că intimații pârâții au dobândit imobilul în mod irevocabil prin sentința civilă nr. 221/2003 când s-au verificat condițiile încheierii contractului lor de vânzare-cumpărare încheiat în data de 1997.
Ca atare notarea din CF a procesului a fost radiată urmare a pierderii acestuia de către apelanți iar contractul de vânzare cumpărare a intrat în puterea lucrului judecat.
În ce privește compararea titlurilor părților instanța de apel a respins-o în baza art. 294 al.1 pr. civ. care stipulează expres că, în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii și NICI NU SE POT FACE ALTE CERERI NOI " ori prin această cerere se formulează cereri noi față de fondul cauzei și implicit se schimba obiectul cererii.
Pentru toate aceste considerente față de prevederile art. 295, 296 Cod procedură civilă s-a respins apelul declarat și s-a păstrat sentința atacată ca legală și temeinică.
Împotriva acestei ultime hotărâri au declarat recurs reclamanții invocând în drept prevederile art. 304 pct. 9, pct. 7 și pct. 8 Cod procedură civilă, solicitând în principal casarea deciziei și trimiterea cauzei în rejudecare la instanța de apel, iar în subsidiar modificarea deciziei cu reținerea cauzei spre rejudecare, respingerea excepției autorității lucrului judecat și admiterea pe fond a acțiunii.
În expunerea criticilor întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenții susțin că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii, apreciind în mod eronat că există autoritate de lucru judecat. După expunerea situației de fapt se arată în esență că prezenta cerere de chemare în judecată s-a formulat în condițiile în care s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate al Statului Român, cu un alt temei de fapt și de drept față de acțiunea inițială.
În expunerea criticilor întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă, se susține de către recurenți că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină și conține motive contradictorii și străine de obiectul cererii întrucât instanța de apel susține existența autorității de lucru judecat raportat la dispozițiile art. 1201 Cod civil. Instanța trebuia să analizeze excepția nu prin prisma cererilor formulate și a similitudinii constatate la capetele de cerere formulate, ci prin prisma hotărârilor date.
În expunerea criticilor întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă recurenții arată că instanța de apel interpretează greșit cererea schimbând înțelesul acesteia întrucât greșit s-a apreciat de instanță că s-au formulat cereri noi în apel în contradicție cu dispozițiile art. 294 alin 1 Cod procedură civilă, prin schimbarea înțelesului apărării cu o cerere nouă. Pentru a se justifica inexistența autorității de lucru judecat recurenții au arătat prin motivele de apel că instanța de fond trebuia să analizeze cerere de chemare în judecată prin prisma noii situați create și prin prisma valabilității titlurilor.
În expunerea motivelor ce fundamentează solicitarea formulată în subsidiar, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenții susțin că instanța de apel a făcut o aplicare greșită a legii apreciind buna credință a părților la cumpărarea locuinței.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Conform prevederilor art. 1201 Cod civil: " este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate". Acest text legal reglementează lucrul judecat ca o prezumție legală absolută și irefragrabilă de conformitate a hotărârii cu adevărul - res judicata pro veritate habetur.
La rândul său dispozițiile art. 166 Cod procedură civilă reglementează puterea lucrului judecat ca o excepție de fond, peremtorie și absolută.
Funcția excepției puterii lucrului judecat este tocmai aceea de a exclude orice altă interpretare cu privire la adevărul stabilit de instanță în mod irevocabil.
Elementele lucrului judecat sunt acelea care statuează lucrul judecat conform art. 1201 Cod civil, respectiv tripla identitate de părți (eadem condițio personarum), obiect (eadem res)și cauză (aedem causa).
În speță se constată că instanțele de fond corect au aplicat aceste dispoziții legale apreciind că există autoritate de lucru judecat a sentinței civile nr. 1783/2005 a JUDECĂTORIEI SIBIU față de cererea de chemare în judecată formulată de recurenți la data de 23 iunie 2006 și înregistrată inițial sub dosar nr. 5509/2006.
Prin urmare, critica referitoare la greșita aplicare a dispozițiilor art. 1201 cod civil nu poate fi primită.
Se impune a se preciza că recurenții nu arată care au fost noile temeiuri de fapt și de drept ale cererii formulate în 2006 față de hotărârea reținută ca având autoritate de lucru judecat. Recurenții arată numai că în prezent există o situație nouă prin aceea că s-a constatat nulitatea titlului statului.
Pentru a se înlătura aceste susțineri este necesar a se analiza elementele autorității lucrului judecat arătate mai sus.
Primul element al puterii lucrului judecat se referă la identitatea de obiect. Pentru a exista autoritate de lucru judecat este necesar ca obiectul din cea de-a doua acțiune să fie identic, aspect ce se verifică prin raportarea statuărilor cuprinse în dispozitivul hotărârii cu obiectul determinat din cea de-a doua acțiune. Pentru a exista autoritate de lucru judecat nu este necesar ca obiectul să fie formulat în ambele acțiuni în același mod, fiind suficient ca din cuprinsul cererilor să rezulte că scopul final urmărit de parte este identic.
E de necontestat că puterea de lucru judecat vizează atât hotărârile de admitere cât și cele de respingere a acțiunii, situație ultimă în care pentru analizarea excepției, pentru determinarea întinderii puterii lucrului judecat se recurge la motivele hotărârii de respingere a acțiunii și la elementele de identificare ale acțiunii prin obiect și cauză.
În speță corect s-a reținut de instanța de fond identitatea de obiect a celor două acțiunii prin raportare la capetele de cerere formulate atât în acțiunea inițială cât și în cea prezentă întrucât prin hotărârea nr. 1783/2005 s-au respins capetele de cerere care au obiect identic prin finalitatea urmărită în prezentul dosar.
Astfel, prin hotărârea nr. 1783/2005, reținută corect în prezentul dosar ca având autoritate de lucru judecat, s-au respins capetele de cerere având ca obiect constatarea nulități încheierii de întabulare nr. 607/1984 privind trecerea în proprietatea statului român a imobilului din litigiu, restabilirea situației de carte funciară, nulitatea încheierii de întabulare nr. 3014/2000.
În prezenta cauză s solicită identic rectificarea încheierii de întabulare nr. 607/1984, constatarea nulității absolute a încheierii de întabulare nr. 3014/2000 precum și restabilirea situației anterioare de carte funciară.
Prin urmare, față de scopul final urmărit de reclamanți este neîndoielnică identitatea de obiect a sentinței nr. 1783/2005 cu prezenta acțiune.
Cu referire la cel de-al doilea element esențial al puterii lucrului judecat ce vizează identitatea de cauză se rețin următoarele:
Din motivarea acțiunii și a prezentului recurs ar rezultă că cererile formulate în prezentul dosar au cauză juridică diferită față de acțiunea inițială, susțineri ce nu pot fi primite.
Cauza rezidă în fundamentul juridic al acțiunii și se materializează practic în situația de fapt calificată juridic.
În determinarea conceptului de cauză se au în vedere și acele împrejurări noi ce nu au fost luate în considerare cu prilejul primei judecăți. Dar, deopotrivă este esențială și constatarea că împrejurările de fapt nu pot constitui prin ele însele cauza unei acțiuni. Faptele nu au relevanță juridică decât în lumina unei reguli de drept. Prin urmare identitatea de cauză implică existența unei identității de fapte și de reguli de drept aplicabile acestor fapte.
Jurisprudența a statuat că principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având același obiect, cauză și părți, ci și contrazicerile dintre hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces.
Or, în speță corect s-a reținut identitatea de cauză a celor două cereri.
E de precizat că prin aceași hotărâre, sentința civilă nr. 1783/2005, reținută corect ca având autoritate de lucrul judecat față de prezenta acțiune, s-a constatat nevalabilitatea titlurilor statului, respingându-se celelalte capete de cerere arătate mai sus.
Prin urmare, susținerile recurenților că există o situație nouă creată prin constatarea nulității titlului de proprietate al statului, situație care nu exista în acel moment, sunt de neprimit.
Titlul statului nu s-a constatat nevalabil ulterior sentinței nr. 1783/2005 ci chiar prin acea sentință.
În consecință, eventualele critici față de situația creată prin sentință raportat la respingerea capetelor de cerere privind anularea respectivelor încheieri de întabulare cu consecința restabilirii situației anterioare de carte funciară trebuiau relevate în căile de atac ordinare și extraordinare împotriva sentinței nr. 1783/2005.
Or, această sentință rămânând irevocabilă a intrat în puterea lucrului judecat iar în prezentul cadru procesual nu se mai poate susține că s-a creat o nouă situație juridică.
Cea de-a treia condiție a puterii lucrului judecat - identitatea de părți - nu a fost contestată, astfel că nu se mai impune a fi analizată.
În consecință, corect s-a admis excepția autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1783/2005 ș s-a respins acțiunea formulată de către reclamanți, iar decizia instanței de apel prin menținerea soluției primei instanțe este o hotărâre legală.
Criticile întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă sunt de neprimit. Hotărârea instanței de apel nu cuprinde motive contradictorii sau străine de obiectul cererii iar în cuprinsul deciziei sunt arătate argumentele de fapt și de drept care au fundamentat soluția dată.
Este adevărat că instanța de apel nu a arătat exhaustiv care sunt cerințele art. 1201 Cod civil - însă aceste aspecte au fost relevate de către prima instanță și analizate în prezentul recurs și oricum nu pot fundamenta motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 7 Cod procedură civilă.
Criticile formulate de către recurenți întemeiate pe prevederile art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă referitoare la schimbarea înțelesului unor apărări în cereri sunt de neprimit.
E de menționat că textul art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă vizează interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății și nu se referă la cereri sau apărări formulate de părți. Prin urmare acest text urmărește desființarea unei hotărâri atunci când s-a nesocotit principiul înscris în art. 969 Cod civil ceea ce în speță este exclus.
Pronunțarea asupra mijloacelor de apărare a constituit al zecelea motiv de recurs care în prezent este abrogat.
Cu referire la criticile formulate în subsidiar și întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, se constată că acestea vizează fondul cauzei, astfel că nu pot fi analizate atâta timp cât, corect, acțiunea a fost respinsă reținându-se excepția autorității lucrului judecat.
Este adevărat că instanța de apel a reținut aspecte ce vizau buna credință a intimaților pârâți însă aceste aspecte vizează fondul cauzei și nu prezintă relevanță juridică atâta timp cât acțiunea a fost respinsă pe excepție.
Pentru considerentele expuse, întrucât în cauză nu este incident nici unul din motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat prezentul recurs.
În cauză nu se vor acorda cheltuieli de judecată întrucât intimații nu le-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
(continuare decizia nr. 196/2009 din dosar nr-)
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 62/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar civil -.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.04.2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored. /2 ex/22.04.2009
Jud. fond.
Jud. apel:,
Președinte:Mihaela Florentina CojanJudecători:Mihaela Florentina Cojan, Carla Maria Cojocaru
