Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 2435/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2435/R/2009 | |
Ședința publică din 11 noiembrie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Traian Dârjan | - - |
JUDECĂTORI: Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania | --- - -- - |
GREFIER: | TARȚA |
S-au luat în examinare recursul declarat de reclamanții și și respectiv de către pârâta - împotriva deciziei civile nr. 282/A din 12 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal la prima, la a doua și la a treia strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că la data de 10 noiembrie 2009, pârâta-intimată - a depus la dosar, prin fax, note scrise prin care solicită respingerea recursului și judecarea cauzei și în lipsă, potrivit prevederilor art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă.
În cursul dimineții, au fost înregistrate la dosar, concluzii scrise, formulate de reclamanții-recurenți și, prin care solicită și judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea pronunțării.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2680 din 7 mai 2008 a Judecătoriei Baia Mare, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții și, împotriva pârâtei -.
Au fost obligați reclamanții să îi plătească pârâtei cheltuieli de judecată în sumă de 300 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr.681/28.01.2005 a Judecătoriei Baia Mare, s-a admis acțiunea în uzucapiune intentată de actuala pârâtă - și în consecință, s-a constatat dobândirea de către aceasta a dreptului de proprietate asupra suprafeței de 2.450 mp teren identificat în CF nr.706 de, nr.top 173/6/1, după care la data de 30.03.2005, și-a întabulat dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr.top 173/6/1, în CF nr.1111/A de.
Reclamanții actuali au înregistrat sub nr.7525/2005 la Judecătoria Baia Mare, o acțiune în constatarea masei succesorale rămase după defuncta, ca fiind compusă din terenul în suprafață de 2.094 mp înscris în CF nr.706 de, nr.top 173/6/2, iar prin sentința civilă nr.7263 din 2.11.2005 a Judecătoriei Baia Mare, s-a admis acțiunea intentată de reclamanții și s-a constatat că masa succesorală rămasă în urma defunctei, se compune din terenul arabil în suprafață de 2094 mp, înscris în CF nr.706 de, nr.top 173/6/2 și s-a mai constatat calitatea acestora de moștenitori testamentari ai defunctei, în cote de părți, în baza testamentului autentificat sub nr.1357/1977 de notariatul de Stat
Ulterior, la data de 6.10.2006, aceiași reclamanți au promovat împotriva acelorași pârâți, inclusiv, o acțiune prin care au solicitat radierea dreptului de proprietate al acesteia, înscris în CF nr.1111/A de, asupra terenului cu nr.top 173/6/1 și reînscrierea pe vechiul proprietar, includerea acestui teren în masa succesorală a defunctei, constatarea în favoarea lor a calității de moștenitori testamentari și întabularea dreptului de proprietate pe cote-părți asupra terenului cu nr.top 173/6/1 dobândit prin succesiune, iar prin sentința civilă nr.2283 din 3.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare, s-a admis excepția autorității de lucru judecat și lipsa calității procesuale active a reclamanților, acțiunea fiind respinsă.
În considerentele acestei sentințe, s-a reținut că în susținerea acțiunii ce a făcut obiectul dos.nr.7525/2005, reclamanții au depus copia CF nr.706 de, unde la B1 apărea pârâta ca proprietar al parcelei cu nr.top 173/6/1, situație în care reclamanții cunoșteau că pârâta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune și nu au avut obiecții. Drept urmare, în mod deliberat au inclus în masa succesorală doar parcela cu nr.top 173/6/2 din CF nr.706 de. În aceeași sentință, s-a mai reținut că solicitarea reclamanților de a mai include în masa succesorală și parcela cu nr.top 173/6/1, este inadmisibilă. Sentința civilă nr.7263/2005 se impune părților cu autoritate de lucru judecat, în privința masei succesorale rămase după defuncta.
În prezenta acțiune, reclamanții au solicitat ca în temeiul art.20 și art.22 din Legea nr.7/1996, să se constate că sentința civilă nr.681/2005 a Judecătoriei Baia Mare prin care s-a recunoscut dreptul de proprietate al pârâtei, dobândit prin uzucapiune, asupra parcelei cu nr.top 173/6/1, nu le este opozabilă, întrucât ei ar fi singurii moștenitori ai defunctei, iar înscrierea de sub B1 din CF nr.1111/A de, este nelegală.
Or calitatea reclamanților de moștenitori testamentari, s-a constatat prin sentința civilă nr.7263/2005, în relație strictă cu masa succesorală stabilită prin aceeași hotărâre, ca fiind compusă doar din terenul în suprafață de 2094 mp, înscris în CF nr.706 de, nr.top 173/6/2.
Așa fiind, în ceea ce privește parcela cu nr.top 173/6/1, reclamanții nu justifică niciun drept real anterior înscrierii dreptului de proprietate al pârâtei în baza sentinței civile nr.681/2005, astfel încât împrejurarea că această hotărâre judecătorească nu le este opozabilă lor, întrucât nu au fost părți în dos.nr.5369/2004, nu reprezintă un motiv de nelegalitate a întabulării din CF nr.1111/A de.
Prin decizia civilă nr.282/A din 11.11.2008 a Tribunalului Maramureș, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanții și, împotriva sentinței civile nr.2680 din 7.05.2008 a Judecătoriei Baia Mare.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că sentința atacată este temeinică și legală, în cauză operând autoritatea de lucru judecat, în raport de sentința civilă nr.2283/03.05.2007 a Judecătoriei Baia Mare, rămasă irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr.990/R din 17.10.2007 a Tribunalului Maramureș.
Reclamanții au formulat același capăt de cerere privind rectificarea cărții funciare, la fel ca în acțiunea ce a făcut obiectul dos.nr- al Judecătoriei Baia Mare. La data decesului defunctei, în patrimoniul ei nu se mai afla terenul în litigiu, astfel că nu se pune problema opozabilității sentinței față de aceasta.
intimatei, a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 2450 mp, înscris în CF nr.1111/A de, nr.top 173/6/1 prin uzucapiune de lungă durată, constatată prin dispozițiile sentinței civile nr.681/28.01.2005, pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dos.nr.5369/2004. Terenul nu a intrat în masa succesorală după defuncta, aspect ce rezultă din dosarul nr- al Judecătoriei Baia Mare.
Prin decizia civilă nr.100/A din 9.04.2009 a Tribunalului Maramureș, s-a respins cererea pentru îndreptarea erorii materiale și completarea dispozitivului deciziei civile nr.282/A din 12.11.2008 a Tribunalului Maramureș, formulată de pârâta.
Împotriva deciziei civile nr.282/A din 12.11.2008 au declarat recurs reclamanții, iar pârâta a declarat recurs împotriva deciziei civile nr.100/A din 9.04.2009.
În recursul declarat de reclamanții și, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, în sensul admiterii apelului în contra sentinței, care să fie schimbată în totalitate, cu consecința admiterii acțiunii introductive de instanță și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului lor, reclamanții au susținut că în speță nu există autoritate de lucru judecat, doearece nu există identitate de cauză, adică fundamentul juridic al cererii deduse judecății în prezenta acțiune, este diferit de cel care a fost avut în vedere în dos.nr- al Judecătoriei Baia Mare.
În acel dosar, cererea de rectificare a colii funciare s-a întemeiat pe neregularitatea dreptului de proprietate dobândit de pârâta (?), pe când în prezenta cauză s-au adus critici referitoare la nelegala întabulare a dreptului de proprietate în CF în favoarea aceleiași pârâte, justificată de imposibilitatea sentinței civile nr.5369/2004 a Judecătoriei Baia Mare, față de proprietara de carte funciară.
În mod eronat instanța de apel a apreciat incidența autorității de lucru judecat, susținând că prin sentința civilă nr.2283/2007 a Judecătoriei Baia Mare, s-ar fi soluționat o cerere similară, respectiv un petit de rectificare a colii funciare nr.1111 de.
Recurenții au invocat în sprijinul acestor susțineri, dispozițiile art.20 alin. (3) și ale art.22 din Legea nr.7/1996.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct. 9 pr.civ.
Pârâta a declarat recurs împotriva deciziei civile nr.100/A din 9.04.2009 a Tribunalului Maramureș, solicitând modificarea ei în totalitate, cu consecința admiterii cererii de îndreptare a erorii materiale și completare a dispozitivului, așa cum a fost formulat.
În motivarea recursului său, pârâta a susținut că respingerea cererii sale este nelegală și lipsită de logică prin afirmația că mandatarul petentei nu a făcut o renunțare la petitul privind cheltuielile de judecată, dar nu le-a mai solicitat.
Renunțarea la o cerere accesorie se face în aceleași condiții ca și renunțarea la o cerere principală, adică fie de parte personal în fața instanței de judecată, fie printr-un înscris autentic, nefiind în prezența niciuneia dintre aceste variante.
Prin întâmpinarea depusă în apel, pârâta a solicitat obligarea reclamanților-apelanți la plata cheltuielilor de judecată și întrucât apelul acestora a fost respins, se impunea obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
Reclamanții-recurenți au depus concluzii scrise la dosar 20-21.
Pârâta-recurentă a depus întâmpinare la dosar, 12-13 prin care a solicitat respingerea recursului reclamanților și obligarea lor la plata cheltuielilor de judecată.
Aceeași pârâtă-recurentă a mai depus și note scrise 18.
Examinând recursurile prin prisma motivelor invocate, curtea reține următoarele:
Instanțele de fond au reținut corect existența autorității de lucru judecat, raportat la dispozițiile sentinței civile nr.2283 din 3 mai 2007 a Judecătoriei Baia Mare, pronunțată în dos.nr-, prin care s-au admis excepțiile autorității de lucru judecat și a lipsei calității active a reclamanților și în consecință, s-a respins acțiunea civilă intentată de reclamanții și, în contradictoriu cu, -, și. În acțiunea respectivă, reclamanții au solicitat instanței "să dispună radierea dreptului de proprietate al pârâtei, cu privire la suprafața de teren de 2450 mp înscrisă în CF 1111 de, nr.top 173/6/1 și reînscrierea pe vechiul proprietar, defuncta ". În drept, acest capăt de cerere a fost întemeiat pe dispozițiile art.36 pct.1 și 4, art.37 alin. (1) din Legea nr.7/1996.
În actualul ciclu procesual, prin acțiunea înregistrată sub nr- la Judecătoria Baia Mare, reclamanții și au chemat-o în judecată pe pârâta, solicitând rectificarea colii funciare nr.1111/A de, în sensul radierii înscrierii de sub B1. În drept, au fost invocate dispozițiile art.20 alin. (3) și art.22 din Legea nr.7/1996.
Prin urmare, în ambele acțiuni, reclamanții și, în contradictoriu cu pârâta, au solicitat instanței să dispună rectificarea CF nr.1111/A de, nr.top 173/6/1 grădină în suprafață de 2450 mp. Așadar, în ambele acțiuni, obiectul și părțile sunt identice.
În ceea ce privește cauza, este adevărat că aceasta formal este diferită: art.36 pct.1 și 4 și art.37 alin. (1) din Legea nr.7/1996 în prima acțiune, și art.20 alin.(3) și art.22 din Legea nr.7/1996 în a doua acțiune, dar aceasta numai formal, pentru că reclamanții deși au solicitat tot rectificarea cărții funciare și în a doua acțiune, ei au evitat să indice textele referitoare la rectificare din Legea nr.7/1996, sperând în mod neîntemeiat că instanțele vor judeca din nou același obiect și vor pronunța o soluție diferită, care ar contrazice hotărârea anterioară, intrată în puterea lucrului judecat.
Numai că temeiul juridic invocat de reclamanți în cea de-a doua acțiune, nu leagă instanța, care în virtutea rolului ei activ, este în drept să-i dea acțiunii calificarea juridică exactă, alta decât cea menționată de reclamanți prin cererea de chemare în judecată.
Conform art.1201 civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Având în vedere că în mod corect în speță a fost reținută existența autorității de lucru judecat, în temeiul art.304 pct.9 și art.312 alin. (1) pr.civ. se va respinge ca nefondat recursul reclamanților împotriva deciziei civile nr.282/A din 12.11.2008 a Tribunalului Maramureș.
În ceea ce privește recursul pârâtei -, curtea reține că într-adevăr prin întâmpinarea depusă la dosarul tribunalului 24-25, aceasta a solicitat respingerea apelului și obligarea apelanților la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, dovedite cu chitanța aflată în același dosar, 27.
Este adevărat că în ședința publicată din 5.11.2008, când li s-a dat cuvântul părților prin reprezentanți asupra apelului, av. care o reprezenta pe intimata - a arătat că nu solicită cheltuieli de judecată, fără să aibă un mandat special în acest sens, din partea intimatei.
Având în vedere că apelul reclamanților-apelanți a fost respins, în baza culpei procesuale prevăzute de art.274 alin. (1) pr.civ. pârâta-intimată era îndreptățită să i se acorde cheltuielile de judecată ocazionate în apel.
Așa fiind, în baza art.304 pct. 9 și art.312 alin. (1)-(3) pr.civ. se va admite recursul declarat de pârâta - împotriva deciziei civile nr.100/A din 9.04.2009 a Tribunalului Maramureș, care va fi modificată, în sensul că se va admite cererea de îndreptare a erorii materiale și de completare a dispozitivului deciziei civile nr.282/A din 12.11.2008 a Tribunalului Maramureș, astfel că în loc de mențiunea "fără cheltuieli de judecată", se va menționa: "obligă apelanții și la plata cheltuielilor de judecată în apel, în sumă de 1.000 lei, în favoarea intimatei -".
Pârâta-intimată - a solicitat obligarea reclamanților-recurenți la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.000 lei și chiar dacă recursul reclamanților urmează să fie respins, nu i se vor acorda cheltuielile de judecată în recurs, deoarece chitanța aflată în copie xerox la fila 19, este ilizibilă, neconstituind o dovadă a ocazionării acestor cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta împotriva deciziei civile nr.100/A din 9.04.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că admite cererea de îndreptare a erorii materiale și completarea dispozitivului deciziei civile nr.282/A/12.11.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în sensul că în loc de mențiunea "fără cheltuieli de judecată" se va menționa:
Obligă apelanții și la plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 1000 lei, în favoarea intimatei -.
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr.282/A/12.11.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dos.nr-.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - --- -- - TARȚA
Red.DT:14.11.2009
Dact.CA: 18.11.2009 - 5 ex.
Jud.fond.
Jud.apel:;
Președinte:Traian DârjanJudecători:Traian Dârjan, Marta Carmen Vitos Tania
