Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 297/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 297/2009
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina
Judecător
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr.392 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- având ca obiect rectificare CF, în contradictoriu cu reclamanții intimați, ȘI, și pârâtul intimat DE cadastru SI PUBLICITATE IMOBILIARA
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanții intimați, și asistați de avocat, și avocat pentru pârâții recurenți, lipsind recurenții și ceilalți intimați.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și timbrat, cauza fiind amânată de la termenul anterior pentru îndeplinirea procedurii de citare cu recurenții din Germania.
Avocat depune la dosar împuternicirea avocațială pentru toți recurenții.
Notă: după dezbaterea cauzei se depun prin registratură, trimise prin fax, concluzii din partea reclamanților recurenți.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față reține,
Prin sentința civilă nr. 4442/2008 dată de Judecătoria Sibiu în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților, și .
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții au solicitat să se constate nulitatea absolută a încheierii de întabulare nr. 24081 din 16.10.2006 și să se dispună rectificarea cărții funciare nr. 2881, nr. top. 1341/1/3/I, 1342/1/2/I, în sensul restabilirii situației inițiale de sub B 13.
S-a constatat că numita, antecesoarea pârâților a fost proprietara imobilului în litigiu, care în 1985 trecut în proprietatea Statului Român, în baza Decretului nr. 223/1974.
Prin sentința civilă nr. 289/2005 a Tribunalului Sibiua fost anulat irevocabil titlul statului, iar prin dispoziția nr. 268 Primarului comunei s-a dispus restituirea în natură a imobilului în litigiu.
Reclamanții s-au judecat în contradictoriu cu Statul Român și prin sentința civilă nr. 8144/2005 a Judecătoriei Sibius -a dispus unificarea și apartamentarea mai multor imobile, inclusiv cel în litigiu.
Prima instanță a considerat că această sentință nu este opozabilă lui, și că dispoziția Primarului constituie titlu de proprietate ex lege, fără întabulare în CF.
S-a apreciat de către instanța de fond că faptul că cererea reclamanților de efectuare a operațiunilor de CF conform sentinței civile 8144/2005 este anterioară întăbulării lui, nu poate constitui temei al acțiunii în rectificare de CF, neîncadrându-se în dispozițiile art. 34 din Legea nr. 7/1996.
Nu are relevanță nici faptul că cererea de întabulare a reclamanților are un număr de înregistrare mai mic decât al lui, deoarece aceasta din urmă a dobândit dreptul de proprietate fără întabulare în CF, odată cu emiterea Dispoziției nr. 268/2005.
Reclamanții au formulat apel împotriva acestei sentințe, solicitând schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii.
În expunerea motivelor aceștia susțin, în esență, că atât titlurile lor cât și cel al antecesoarei pârâților sunt perfect valabile și au ca obiect același imobil. Cererea de operare în cartea funciară făcută de reclamanți este anterioară cererii de întabulare făcută de pârâți. Ambele părți dețin hotărâri irevocabile prin care s-a dispus întabularea titlurilor. În situația unor titluri egale ca valoare și având același obiect, ele trebuiau să fie operate în cartea funciară în ordinea înregistrării cererilor, astfel că titlul reclamanților era cel care trebuia operat primul.
Prin decizia civilă nr. 392/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în complet de divergență, s-a admis, în opinie majoritară, apelul reclamanților, s-a schimbat în tot sentința atacată și a fost admisă acțiunea acestora cu consecința constatării nulității absolute a încheierii de întabulare nr. 24081/2006 și a rectificării CF 2881, în sensul restabilirii situației de sub B 3. Intimații au fost obligați la cheltuieli de judecată de 804,15 lei către apelanți.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că ambele părți au solicitat I, întabularea titlurilor lor, respectiv reclamanții în 30.11.2005 și pârâții în 15.12.2005. Cererile lor au fost respinse deodată, prin încheierea 2444/2006.
Această încheiere a fost atacată de ambele părți. Reclamanții au obținut obligarea OCPI la întabulare, prin sentința civilă nr. 691/2006, iar pârâții prin sentința civilă nr. 3419/2006.
Instanța de apel a considerat că, ambele părți dețin titluri asupra aceluiași imobil inițial, dar situația de CF nu mai concordă cu situația reală. Ca atare, sunt incidente prevederile art. 34 pct. 3 din Legea 7/1996, referitoare la rectificarea de carte funciară și prevederile art. 27 din aceiași lege și art. 48 pct. 2 și 3 din Ordinul 663/2006, pentru aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a I, privind ordinea înregistrărilor.
S-a reținut că instanța nu a fost sesizată cu o comparare de titluri ci cu o acțiune în rectificare, astfel că a dat prioritate reclamanților care au solicitat primii înscrierea titlului lor.
În opinie separată, s-a apreciat că apelul reclamanților se impune a fi respins, considerându-se că potrivit art. 49 și 50 din Legea 7/1996 raportat la art. 22 și 28 din aceiași lege, înscrisul a cărei întabulare se solicită trebuie să întrunească cerințele de validitate a actului juridic, care vizează atât aspecte procedurale cât și cerințe de fond și de formă, cerute de lege pentru validitatea sentinței judecătorești ce constituie temeiul operațiunii de înscriere.
S-a reținut în această opinie că, intimații au făcut dovada că titlul lor de proprietate este mai bine caracterizat, având izvorul în lege, și că deși cererea de întabulare a reclamanților este mai veche decât cea a pârâților, această împrejurare nu poate folosi în valorizarea titlurilor, deoarece ele provin de la autori diferiți, fiind preferat titlul pârâților care au redobândit dreptul de la proprietarul întabulat la acea dată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, solicitând modificarea admiterii acțiunii și respingerea apelului cu consecința menținerii sentinței civile nr. 4442/2008.
În expunerea motivelor de recurs, se arată că dispozițiile art. 34 pct. 3 teza I și pct. 4 din Legea 7/1996 nu își au aplicabilitate în speță, întrucât antecesoarea pârâților a dobândit imobilul în temeiul dispoziției de restituire care constituie titlu de proprietate în temeiul legii, iar la data întabulării dreptului de proprietate, situația imobilului era identică cu cea de la data depunerii notificării și cea a promovării acțiunii în temeiul Legii 10/2001.
Se mai susține că s-a dispus restabilirea situației anterioare în sensul de a se întabula ca proprietar Statul Român, care însă nu a fost parte în proces.
O altă critică vizează faptul că instanța de apel a pronunțat hotărârea fără a observa că imobilul în litigiu nu a făcut obiectul nici unui contract de vânzare - cumpărare încheiat de intimații reclamanți.
Recurenții susțin de asemenea că, antecesoarea lor a dobândit dreptul de proprietate în temeiul legii, fără întabulare în CF, de la data de 17.11.2005, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 27 din Legea 7/1996. De asemenea se critică și faptul că, în mod greșit se reține că ambele părți dețin titluri legale asupra aceluiași imobil, întrucât contractele de vânzare - cumpărare invocate de intimați drept titlu, vizează alt imobil decât cel al lui.
În drept se invocă art. 304 pct. 9. proc. civ.
Recursul este legal timbrat ( fila 10).
Reclamanții intimați au solicitat respingerea ca nefondat a recursului ( fila 44- 48).
Verificând legalitatea deciziei atacate, prin prisma criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Ambele părți dețin titluri care nu au fost atacate și care își produc în mod valabil efectele, în ce privește imobilul în litigiu, respectiv sentința civilă 8144/2005 pentru reclamanți și dispoziția nr. 268/2005 pentru pârâți.
Atât reclamanții cât și pârâții au solicitat întabularea acestor titluri.
Astfel, la data de 30.11.2005 reclamanții au solicitat prin cererea nr. 24.044/2005 întabularea sentinței civile nr. 8144/2005. Această cerere a fost respinsă la data de 09.12.2005, iar prin sentința civilă nr. 691/2006 a Judecătoriei Sibiu, I Sibiu a fost obligat să procedeze la întabularea sentinței nr. 8144/2005.
Urmare acestei sentințe, reclamanții au solicitat din nou, la data de 03.04.2006, întabularea titlului lor, cerere înregistrată sub nr. 6440/2006. La data de 02.05.2006, a fost respinsă și această cerere, care a fost atacată cu plângere în instanță. Prin sentința civilă nr. 279/2007, Judecătoria Sibiua respins plângerea, sentință pe care reclamanții au atacat-o cu apel, iar în prezent judecata este suspendată de către Tribunalul Sibiu ( fila 92-101 dosar recurs).
La data de 15.12.2005, antecesoarea pârâților a solicitat OCPI Sibiu, întabularea dispoziției nr. 268/2005, cererea fiind înregistrată sub nr. 25379/2005. Această cerere a fost soluționată de I Sibiu la data de 03.04.2005, când prin încheiere a fost respinsă atât cererea pârâților formulată în 15.12.2005 cât și cererea reclamanților formulată în 03.04.2006. pârâților a atacat încheierea de respingere, iar prin sentința civilă nr. 3419/2006 a Judecătoriei Sibiu, a fost admisă plângerea, s-a dispus anularea încheierii de respingere a întabulării Dispoziției nr. 268/2005, iar I Sibiu a fost obligat să întabuleze această dispoziție.
Urmare acestei sentințe, prin încheierea nr. 24081/2006, a cărei nulitate se solicită prin acțiunea de față, I Sibiu a întabulat dreptul de proprietate al antecesoarei pârâților, în baza dispoziției de restituire.
Reclamanții susțin prin acțiunea formulată că această din urmă încheiere este lovită de nulitate absolută pentru că a fost încălcată ordinea înregistrărilor care determină rangul înscrierilor. Potrivit susținerilor acestora, OCPI Sibiu ar fi trebuit să înregistreze mai întâi sentința civilă nr. 8144/2005 întrucât cererea de întabulare a reclamanților este anterioară cererii formulată de antecesoarea pârâților, iar cererile ar fi trebuit înscrise în ordinea înregistrării lor.
Față de obiectul acțiunii, în mod greșit a reținut instanța de apel în opinie majoritară că sunt aplicabile dispozițiile art. 34 pct. 3 din Legea 7/1996, referitoare la rectificarea de CF, considerând că înscrierea în CF nu este în concordanță cu situația reală a imobilului. La data când s-a întabulat dreptul de proprietate al antecesoarei pârâților, situația de carte funciară era identică cu cea existentă la data când s-a solicitat restituirea în natură a imobilului în baza Legii 10/2001.
Pe cale de consecință, acest motiv de recurs este fondat, raportat la art. 304 pct. 9 proc. civ.
În ce privește incidența dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 7/1996 și art. 48 pct. 2 și 3 din Ordinul 663/2006, pentru aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare a I, privind ordinea înregistrărilor, Curtea reține că, aceste dispoziții, raportat la obiectul acțiunii, sunt de principiu aplicabile întrucât se invocă tocmai nerespectarea regulilor privind ordinea înscrierilor în cartea funciară. Dar, în mod greșit a reținut instanța de apel că în cauză, aceste dispoziții au fost încălcate.
Astfel, este adevărat că reclamanții au solicitat întabularea hotărârii nr. 8144/2005 înaintea antecesoarei pârâților. Însă, cererea lor a fost respinsă prin încheierile date în 09.12.2005 și în 02.05.2006, iar împotriva celei din urmă încheieri nu au obținut o hotărâre de admitere a plângerii lor și de obligare a OC.I Sibiu la întabularea sentinței nr. 8144/2005.
La data de 16.10.2006 când s-a întabulat dreptul de proprietate al acesteia, prin încheierea nr. 24081/2006, cererea de întabulare a reclamanților era respinsă prin încheierea din 02.05.2006, soluție care ulterior a fost confirmată prin sentința civilă nr. 279/2007.
Ca urmare, nu se poate reține că încheierea atacată a fost dată cu încălcarea dispozițiilor menționate mai sus referitoare la rangul înscrierilor; la momentul când a fost dată această încheiere, cererea reclamanților era respinsă. În aceste condiții, la acel moment, nu era înregistrată pe rolul I Sibiu vreo cerere formulată de reclamanți și nesoluționată.
În eventualitatea admiterii plângerii reclamanților împotriva încheierii din 02.05.2006 ( care parțial a fost anulată prin sentința civilă nr. 3419/2006, în ce privește înscrierea dispoziției de restituire), se poate pune în discuție existența, la momentul când a fost dată încheierea nr. 24081/2006, a unei cereri de înscriere formulată de reclamanți înaintea antecesoarei pârâților și în consecință s-ar putea analiza respectarea dispozițiilor privind ordinea înscrierilor. Însă, față de starea de fapt existentă la data de 16.10.2006 nu se poate reține nulitatea încheierii nr. 24081/2006 pentru nerespectarea acestor dispoziții.
Pentru aceste considerente, recursul este privit ca fondat și sub aspectul analizat.
Celelalte critici vizând titlurile părților se referă la chestiuni de fond, respectiv la valabilitatea acestor titluri, iar față de obiectul cererii, așa cum corect a reținut instanța de apel în opinie majoritară, reclamanții nu au investit instanța cu o acțiune în comparare de titluri, astfel că nu se poate proceda la o asemenea verificare. În această situație, cu ocazia întăbulării unui titlu executoriu, nu se poate verifica valabilitatea lui prin prisma îndeplinirii condițiilor de fond ci, doar sub aspect formal, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nefiind competent să analizeze fondul titlului.
Pentru toate considerentele reținute, Curtea constată că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 304 pct. 9 proc. civ. astfel că apreciind fondat recursul, urmează ca în baza art. 312 proc. civ. să-l admită, cu consecința modificării deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de reclamanți, cu precizarea că atât considerentele primei instanțe cât și cele ale instanței de apel în opinie minoritară vor fi substituite cu cele reținute prin prezenta decizie.
În baza art. 274 proc. civ. intimații vor fi obligați să plătească recurenților suma de 5969 lei cheltuieli de judecată în apel ( fila 24) și în recurs ( fila 10, 12).
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâții, și împotriva deciziei civile nr. 392/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
Modifică decizia atacată în sensul că respinge apelul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 4442/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu.
Obligă intimații să plătească recurenților suma de 5.969 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26.06. 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, |
Grefier, - concediu odihnă, semn. grefier - șef R |
.
Tehn.
2 ex/10.07.2009
Jud. fond -
Jud. apel - /
- opinie separată -
Președinte:Cristina Gheorghina Nagy NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Mihaela Florentina
