Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 38/2010
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Maria Cismaru
JUDECĂTOR 3: Carla
Grefier
Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatoarea, împotriva deciziei civile nr. 465/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-, având ca obiect rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, legala îndeplinire a procedurii de citare cu părțile pentru acest termen de judecată.
Se arată că este motivată și legal timbrată contestația în anulare de față.
Se constată că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, concluzii scrise formulate de intimatele și notă formulată de contestatoarea, prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, în deliberare, constatând că nu mai sunt alte cereri formulate, față de lipsa părților și având în vedere actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra contestației în anulare de față,
Prin contestația în anulare înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- contestatoarea a solicitat anularea deciziei civile nr. 465/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-, invocând în drept art. 317-318 și 319 cod pr. civilă, rejudecarea recursului, admiterea acestuia și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale.
În expunerea de motive s-a arătat că instanța de recurs a respins recursul având ca obiect atacarea unei încheieri de îndreptare de eroare, ocupându-se de o eroare evidentă din notele de ședință în care s-ar fi exprimat cu respingerea recursului, însă contestatoarea se referea la respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale și nu la respingerea recursului. Instanța de recurs motivează soluția de respingere a recursului pe baza principiului disponibilității, pe o J de pagină din motivare. În motivarea recursului, recurenta a arătat că nu există poziția A cincea nici în foaia A și nici în altă parte, nu se pomenește nimic nici de nulitatea încheierii nici de poziția din foaia A, însăși încheierea se referă la pozițiile B 9 și 5 și nu A 5. Mai mult, în toată motivarea intimații invocă decizia 457/2003 a Curții de Apel Brașov pentru care singuri și în propria acțiune își invocă autoritatea de lucru judecat, hotărâre care nu are însă nicio legătură cu cererile de la fond, apel ale intimaților, care nu a stat la baza încheierii.
Un alt motiv al admiterii contestației este acela că nu s-a răspuns la toate motivele de recurs, unele fiind forțat interpretate prin silogismul că " este evident că acele considerente cu poziția 5-a au în vedere foaia A, din moment ce în apel nici ca poziție nu o indică, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nici nu există un corp de avere A5.
. încăperii de 24,60 mp prin încheierea de sub B9 s-a făcut pe titluri și nu acte adiționale anulate de decizia 457/2003 care a fost operată în CF anterior și în și B, iar tot cu autoritate de lucru judecat contestatoarea este înscrisă ca proprietar în foaia A pe 24,60 mp pivniță, pe bază de titluri irevocabile. În ceea ce privește art. 317 se arată că nu este eroare materială încadrată la art. 281 alin. 1 cod pr. civilă, întrucât a solicitat respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale și nu respingerea recursului, deducțiile instanței nefiind suficiente sau suverane față de principiul disponibilității privind cererile intimaților și este o eroare ce se încadrează perfect în disp. art. 281 indice 1 alin. 1 cod pr. civilă, text în baza căruia pe lângă faptul că era obligatorie citarea părților conform alin. 2 al textului citat. Părțile nefiind citate, cererea se încadrează în disp. art. 317 pct. 1 cod pr. civilă, echivalentă fiind cu nelegalitatea procedurii de citare, iar cererea este tardivă. În consecință, cererea fiind tardivă, făcută fără citarea părților, iar recursul fiind dat fără a se răspunde la excepțiile ridicate de recurentă legate de necitarea părților, tardivitatea cererii de îndreptare și lipsa de motivare corespunzătoare.
Intimatele și au depus la dosar întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației în anulare ca nefondată.
Analizând contestația în anulare de față Curtea reține următoarele:
Prin încheierea pronunțată în camera de consiliu la data de 18.05.2009 Tribunalul Sibiua admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de și în contradictoriu cu și în consecință a îndreptat eroarea materială strecurată în dispozitivul deciziei nr. 135/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- în sensul că se rectifică din CF 40367 Sibiu pozițiile B 9 și a 5 și nu A 5 cum din eroare s-a trecut.
În motivarea încheierii s-a arătat că, față de prevederile art. 281 Cod procedură civilă cererea petenților este admisibilă deoarece pivnița de 24,60 mp este evidențiată în CF 40367 Sibiu în foaia A la poziția a 5 astfel că rectificarea va viza poziția a 5 și nu A 5 cum din eroare s-a trecut.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs intimata prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea încheierii, respectiv a deciziei și respingerea cererii de îndreptare.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că încheierea este dată prin încălcarea legalității deoarece:
- s-a dat la mult timp după pronunțarea deciziei în apel și după soluționarea recursului;
- nu este o eroare materială, ci este o eroare a petenților reclamanți care nu cunosc citirea cărților funciare, vizând deci o problemă de fond;
- recurentei nu îi este opozabilă cererea de radiere făcută doar împotriva OCPI, mai ales că nu s-a cerut decât rectificarea, nu și anularea parțială a încheierii.
Intimații au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului formulat de recurenta.
La termenul din 15.10.2009 cauza a fost suspendată în temeiul art. 242 pct.2 Cod procedură civilă față de lipsa părților.
Recurenta a solicitat repunerea cauzei pe rol, solicitare formulată și de către intimata.
După repunerea cauzei pe rol recurenta a depus note scrise prin care a invocat din nou tardivitatea formulării cererii de îndreptare a erorii materiale.
Totodată, recurenta a solicitat respingerea recursului pentru toate motivele invocate.
Prin decizia civilă nr. 465/2009 Curtea de Apel a respins recursul declarat de intimata împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Sibiu în ședința Camerei de Consiliu din 18.05.2009.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de Apel a reținut următoarele:
Excepția tardivității a fost considerată neîntemeiată, având în vedere că prevederile art. 281 Cod procedură civilă nu instituie un termen pentru formularea unei astfel de cereri. Prin urmare, dacă legea nu prevede, partea nu poate adăuga la lege și să instituie o nouă condiție pentru promovarea unei cereri de îndreptare a erorii materiale, respectiv termenul. În lipsa unui termen nu se poate afirma că cererea este tardiv formulată, această excepție găsindu-și câmp de aplicare numai în cazul prevederii exprese a unui termen de exercitare. De altfel, și art. 103 alin. 1 Cod procedură civilă prevede că neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, de unde rezultă că termenul trebuie să fie expres prevăzut de către textul de lege.
Față de cele de mai sus Curtea a respins excepția tardivității formulării cererii de îndreptare a erorii materiale invocată de recurenta.
Instanța de recurs a reținut că prin notele de ședință depuse la ultimul termen de judecată, recurenta a solicitat în mod expres respingerea recursului formulat.
Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității. Prin disponibilitate se înțelege posibilitatea conferită de lege părților de a dispune
de obiectul litigiului.
Instanța nu poate să soluționeze un litigiu împotriva voinței părților.
Prin urmare, dacă recurenta a solicitat respingerea recursului promovat de ea, instanța nu poate trece peste această manifestare de voință expres menționată în notele depuse la filele 93-95.
De altfel, și în lipsa unei astfel de solicitări, soluția care se impune este tot de respingere a recursului.
Recurenta susține că instanța nu putea admite cererea reclamanților, deoarece nu este vorba de o eroare materială, ci de o "eroare de citire a cărților funciare", "vizând deci o problemă de fond".
Curtea a reținut că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sibius -a solicitat rectificarea înscrierii în CF nr. 40367 din proprietate B în sensul radierii poziției B9 și din foaia de proprietate Aaî nscrierii nr. 5.
Prin decizia nr. 135/2008 Tribunalul Sibiu rectifică însă pozițiile B9 și A5 din CF 40367 Sibiu.
În motivare, instanța arată exact la ce imobil se referă, astfel că este evident că aceste considerente au în vedere foaia A poziția a 5-a, cu atât mai mult cu cât în cartea funciară nici nu există un corp de avere A 5, existând un sigur corp de avere înscris evident sub A1, care are mai multe mențiuni numerotate de parte de la 1 la 5.
Nu se poate reține o eroare de judecată, tocmai pentru că obiect al judecății l-a constituit și îl putea constitui numai acest corp unic de avere A1 și subnotarea de la poziția a 5-a, motiv pentru care instanța în mod corect a admis cererea formulată de reclamanți și a corectat această eroare materială strecurată în dispozitivul deciziei pronunțate de către Tribunalul Sibiu.
Celelalte critici formulate de recurentă vizează decizia pronunțată de Tribunalul Sibiu și nu încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare a erorii materiale, astfel că nu au putut face obiectul recursului și nu au fost analizate de instanța de recurs.
Analizând contestația în anulare formulată, Curtea constată că aceasta nu este întemeiată pentru motivele care se vor arăta în continuare.
Potrivit art. 317-318 Cod pr.c iv. contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele expres și limitativ prevăzute de lege. Astfel, potrivit art. 317 "Hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, . numai dacă aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului: când procedura de chemare în judecată a părții, pentru ziua când s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii; când hotărârea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Cu toate acestea, contestația poate fi primită . în cazul în care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond".
Potrivit art. 318 Cod pr. civ. "Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare".
Un prim motiv de contestație în anulare este acela că instanța de recurs, din eroare a respins recursul bazându-se pe principiul disponibilității, în sensul că în notele de ședință a solicitat din greșeală, respingerea recursului, când în realitate s-a dorit admiterea recursului și respingerea cererii de îndreptare a erorii materiale.
Acest motiv nu este întemeiat deoarece instanța de recurs a respins recursul pe fond, analizând toate motivele de recurs invocate de recurentă, și doar adiacent, a reținut că însăși recurenta a solicitat respingerea recursului, fără ca această împrejurare să aibă vreo influență în ceea ce privește soluția pe fond a cererii de recurs. Instanța de recurs a arătat expres că "și în lipsa unei astfel de solicitări, soluția care se impune este tot de respingere a recursului". Prin urmare acest motiv al contestației în anulare este vădit nefondat și va fi respins ca atare.
Un alt motiv al contestației în anulare este acela că instanța de recurs nu a răspuns tuturor motivelor de recurs invocate de recurentă, respectiv faptul că cererea de îndreptare a erorii materiale ar fi fost tardivă. Se constată că și acest motiv al contestației în anulare este nefondat, instanța de recurs arătând că art. 281 nu impune un termen pentru introducerea unei cereri de îndreptare a erorii materiale, astfel că nu se poate vorbi de tardivitate. Instanța a răspuns acestui motiv de recurs pe o J de pagină, astfel că se poate pune problema bunei credințe a contestatoarei, cel puțin cu privire la acest aspect, urmând a se observa disp. art. 108 indice 1 alin. 1 pct. 1 lit. a cod pr. civilă.
Se invocă disp. art. 317 pct. 1 cod pr. civilă referitoare la necitarea părților la momentul soluționării cererii de îndreptare a erorii materiale. În ceea ce privește acest motiv al contestației este de subliniat faptul că el se referă la nelegala citare a părților la momentul când s-a judecat pricina și s-a pronunțat hotărârea atacată pe calea contestației, respectiv la momentul judecării recursului. Or, la data judecării recursului, părțile erau legal citate și disp. art. 317 pct. 1 nu sunt incidente în speță. Nelegala citare la fondul cauzei trebuia invocată în calea de atac a recursului, or un astfel de motiv de recurs nu a fost formulat de recurentă. De altfel, oricum l-am privi și acest motiv este nefondat, atâta timp cât art. 281 alin. 2 cod pr. civilă, permite instanței de judecată care soluționează cererea de îndreptare a erorii materiale, să citeze părțile numai dacă consideră necesar. Prin urmare, este atributul suveran al instanței care soluționează cererea de îndreptare a erorii materiale de a considera dacă se impune citarea părților sau nu.
Celelalte motivele invocate de contestatoare nu pot fi încadrate în niciunul din motivele expres prevăzute de lege, întrucât sunt aspecte care privesc fondul cauzei, respectiv întabularea contestatoarei cu privire la pivnița de 24,60 mp. Motivele invocate se referă la o greșită apreciere a cererii de îndreptare a erorii materiale de către instanța de fond, în sensul că nu este vorba de o eroare materială care să se încadreze în disp. art. 281 alin. 1 cod pr. civilă. ceea ce ar putea fi o eroare de judecată și nicidecum o eroare materială în sensul art. 318 cod pr. civilă, contestația în anulare nu poate fi exercitată pentru remedierea unor greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale de drept substanțial sau procedural. Dimpotrivă, cele invocate de contestatoare nu constituie greșeli materiale în sensul art. 318, ci sunt, eventual, greșeli de judecată, de apreciere a probelor din dosar care nu pot conduce la admisibilitatea contestației în anulare, întrucât astfel s-ar deschide calea unui recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil.
Pentru motivele arătate mai sus, Curtea va respinge contestația în anulare de față, întrucât nu există motive care să ducă la admiterea ei, unele motive invocate de contestatoare neputând fi încadrateab initioîn disp. art. 317-318 cod pr. civilă, iar altele deși se încadrează în aceste dispoziții legale, nu sunt fondate.
Pentru aceste motive:
În numele legii
DECIDE
Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea împotriva deciziei civile nr. 465/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - - - |
Grefier, |
.
Tehn.
5 ex/12.02.2010
Jud. recurs - -/-/-
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Maria Cismaru, Carla
