Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 40/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 40
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Claudia Rohnean
JUDECĂTOR 2: Maria Lăpădat
JUDECĂTOR 3: Daniela Calai
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 386/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Comuna reprezentată prin Primar, și, având ca obiect rectificare CF.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care, verificând actele și lucrările dosarului, se constată că recursul este legal timbrat cu 5 lei taxă timbru și 0,50 timbru judiciar, și în baza art. 242 alin. 2. pr. civ. s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, și, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
R E A,
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin decizia civilă nr. 386/14.10.2009, Tribunalul Arad - Secția Civilă a respins apelul declarat de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 2624/26.03.2009 pronunțată de Judecătoria Arad.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a avut în vedere următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2624 din 26 martie 2009 pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Arada respins acțiunea civilă formulată de în contradictoriu cu Comuna, prin Primar, pentru rectificare carte funciară, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamanta este înscrisă ca și proprietară tabulară asupra intravilanului în suprafață de 250 mp din CF 1981 nr. top 1072/96/1, pe care l- dobândit în proprietate,cu titlu de împroprietărire; pe acest intravilan apare individualizată în CF și o casă, ca fiind tot proprietatea reclamantei,pe care aceasta din urmă dobândit-o cu titlul de construire ( încheierile de CF 6934/1997 și 6250/2005).
În CF 1996 apar următoarele mențiuni în foaia de avere: pe top 984/1-984/20/8, teren intravilan în suprafață de 1800 mp, apare individualizată o casă; în același CF cu număr top 984/1-984/20/21, apare individualizat și un intravilan gol în suprafață de 1197 mp.
În foaia de proprietate apar individualizați în CF 1996: Statul Român proprietar asupra construcției și asupra 250 mp teren, cu titlul de preluare, Comuna este înscrisă cu drept de administrare operativă și CAP apare ca având înscris drept de proprietate asupra restului de teren.
Instanța de fond a apreciat că cererea de rectificare de carte funciară pe care a formulat-o reclamanta nu poate fi admisă, deoarece valorificarea propunerilor făcute de expert prin expertiza judiciară efectuată în cauză, expertiză însușită de reclamantă fără obiecțiuni, ar duce la adâncirea și mai mult a erorilor care există în cele două F-uri în litigiu.
A reținut că în forma inițială a expertizei, expertul a concluzionat că problema reclamantei dezlegare dacă se procedează la înscrierea în CF 1996 a reclamantei ca și proprietar tabular asupra numărului top 984/1-984/20/21, iar în CF 1981, asupra top-ului 1072/96/1, ca și proprietar tabular Statul Român, dar că această propunere a disprețuit în mod nepermis limitele dreptului de proprietate al reclamantei ( 250 mp ) și al Statului ( 1197 mp), iar în caz de validare de către instanță s-ar ajunge neîngăduit la o "împroprietărire" a reclamantei cu 947 mp teren.
Acest aspect a fost pus în discuție de către instanță în virtutea rolului activ, iar expertul a propus din nou ca în CF 1996 nr.top 984/1-984/20/21 să fie trecut ca și proprietar tabular reclamanta "construire și 250 mp teren și Statul Român pentru diferența de teren de 933 mp" motivat pe faptul că "nu sunt nici un fel de neînțelegeri cu vecinii, față de modul de folosință, imobilul fiind delimitat cu gard pe tot perimetrul".
Apreciind că pentru o temeinică și legală soluționare a cauzei, respectiv erorii în care se află reclamanta, s-ar impune dezmembrarea unei parcele de 250 mp din parcela nr.top 984/1-984/20/21, parcelă care să dobândească un nou număr top (984/1-984/20/21/xyz) și abia pe această parcela ar fi cu putință intabularea reclamantei ca și proprietar tabular,iar cu privire la parcela nr. top 1072/96/1 ar rămâne de stabilit proprietatea cui este și dacă rămâne de sine stătătoare sau trebuie unificată la topul unui alt proprietar tabular decât reclamanta, posibil Statul român.
Prima instanța, reținând că toate aceste aspecte nu au fost solicitate de către reclamantă, nici prin acțiunea introductivă de instanță și nici printr-o precizare de acțiune ulterioară, a apreciat că acțiunea nu își găsește temei de admitere în modalitatea solicitată de reclamantă și propusă de expert și a respins-
Împotriva acestei soluții, în termen legal și motivat a declarat recurs, recalificat în apel, reclamanta solicitând modificarea în totalitate a hotărârii primei instanțe în sensul admiterii acțiunii de rectificare de carte funciară.
În motivarea apelului reclamanta reia starea de fapt expusă în fața primei instanțe și critică hotărârea pronunțată sub aspectul faptului că instanța de fond în mod nelegal a respins acțiunea,considerând că prin probele administrate în cauză nu s-a stabilit în proprietatea cui rămâne parcela top. 1072/96/1 din 1981, deoarece în primul raport de expertziză s-a specificat clar de expertul G faptul că în 1981 nr. top. 1072/96/1 urmează să fie trecut în proprietatea Statului Român.
A doua critică este legată de aprecierea că s-ar impune dezmembrarea unei parcele de 250 mp. din parcela top. 984/1-984/20/21 și care să aibă un nr. top. de sine stătător, aceasta fiind total greșită, deoarece din suprafața totală de 1183 mp. ar urma să primească 250 mp. iar 933 mp. ar rămâne în proprietatea Statului Român, deși în prezent folosește întreaga suprafață, iar terenul este aferent casei de locuit și este proprietara tabulară a imobilului situat în localitatea nr. 533 compus din casă și teren.
Apelanta învederează că nu a putut efectua extindere la construcția existentă deoarece,deși este intabulată în 1981 top. 1072/96/1, amplasamentul real este pe parcela top. 984/1-984/20/21 din 1996, unde este proprietar Statul Român, iar schimbarea de amplasament s-a realizat independent de voința părților, dintr-o greșală de redactare, astfel că se impune rectificarea 1981 și 1996.
Intimata pârâtă Primăria comunei a depus întâmpinare prin care a solicitat admiterea recursului formulat de, iar față de cererea reclamantei a solicitat înscrierea numitei în 1996 top. 984/1-984/20/21 și radierea din 1981 top. 1072/96/1, deoarece înscfierea în carte funciară așa cum a solicitat reclamanta ar determina o eroare prin radierea imobilului proiprietate de stat preluart cu Decretul nr. 223/1974.
În drept intimata a invocat disp.art. 115 cod procedură civilă.
Examinând hotărârea primei instanțe în baza motivelor de apel și din oficiu, în baza art. 295 al. 1 Cod procedură civilă s-a constatat că starea de fapt reținută este conformă probelor administrate, probe apreciate corect de prima instanță, care a făcut o justă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 33 alin 6 din Legea 7/1996 și art. 25 alin. 2 lit.c din Ordinul nr. 634 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară,respectiv, rectificarea sau modificarea cărții funciare,dispoziții care prevăd că,prin rectificare se înțelege radierea,îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, iar procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se stabilește prin regulament (634/2006).
Potrivit art.25 alin 2 lit. c din Ordinul nr. 634 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară,în cazul în care suprafața din măsurători este mai mare decât suprafața înscrisă în documentația precedentă sau decât suprafața înscrisă în actele de proprietate, pentru imobilele împrejmuite, dacă diferența este mai mare de 5%, documentația se respinge, rectificarea suprafeței urmând să se facă prin alt act doveditor al dreptului de proprietate.
Din raportul de expertiză tehnică rezultă că în cauză se pune în discuție revendicarea de teren de către reclamantă și reparcelarea terenului din cele două cărți funciare, fără ca reclamanta să fi cerut prin acțiune, astfel că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art..25 alin 2 lit. c din Ordinul nr. 634 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.
Având în vedere atitudinea procesuală a pârâtei, dispozițiile art. 33 alin. 4 din Legea 7/1996, potrivit cărora rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face și pe cale amiabilă, părțile trebuie să se conformeze dispozițiilor art. 9 și 10 din Ordinul nr. 634 din 13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal reclamanta solicitând casarea ei și a sentinței Judecătoriei Arad, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
Recursul a fost motivat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 pct. 3. pr. civ. iar în fapt pe aceea că în mod greșit ambele instanțe anterioare au respins cererea sa de rectificare a CF.
În concret, s-a arătat faptul că în 1988 când a obținut autorizația de construire pentru casă s-a produs o eroare, terenul de 250 mp atribuit în proprietate fiind înscris într-un alt CF decât cel în care a fost intabulată casa, respectiv în CF 1996, nr. top 984/1-984/20/21 cu suprafața totală de 1197 aflat în proprietatea comunei, aspect confirmat de expertiza efectuată în cauză.
Chiar dacă nu i s-a admis cererea pentru rectificarea suprafeței deținute în mod real, de la 250 mp la 1197 mp, reclamanta consideră că trebuia măcar să-i fie admisă acțiunea pentru constatarea intabulării sale greșite într-un alt CF și pentru corectarea, pe cale de consecință, a acestei erori.
În acest fel consideră că ar fi fost respectat dreptul său de proprietate asupra celor 250 mp teren atribuit înainte de 1989, cât și dreptul Comunei asupra diferenței de teren de până la 1197 mp, propunere pe care o conține de altfel și răspunsul dat de expert la obiecțiunile la expertiză formulate în cauză.
S-a afirmat că, deși în hotărârea instanței de fond se reține corect starea de fapt, nu s-a statuat pe cale de consecință, ceea ce impune desființarea ambelor hotărâri anterioare și rejudecarea cauzei, cu atât mai mult cu cât datorită modificărilor Regulamentului pentru întocmirea documentației cadastrale, este necesară suplimentarea raportului de expertiză.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 306 alin.2. pr. civ. sub toate temeiurile de nulitate și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
Astfel, așa cum rezultă din probele cu înscrisuri de la dosar și din expertiza efectuată în cauză, la momentul (dinainte de 1989) la care reclamantei i-a fost atribuită în proprietate suprafața de 250 mp pentru edificarea casei s-a produs o eroare datorată lipsei identificării prealabile în teren a acestei parcele, motiv pentru care a fost pusă în posesie pe un alt teren decât cel atribuit scriptic și pentru care ea s-a intabulat ca proprietară.
În concret, terenul de 250 mp al reclamantei face parte din parcela nr. top 984/1-984/20/21 de 1197 mp (real 1183 mp din CF 1996 ) aflată în proprietatea Statului Român - Comuna, iar nu din parcela nr. top 1072/96/1 din CF 1981 așa cum în mod greșit a fost intabulată încă de la momentul atribuirii ei, aspect pe care însăși instituția pârâtă (13-14 dosar fond) îl recunoaște în întâmpinarea sa.
Pentru remedierea acestei situații neconforme cu realitatea reclamanta a promovat acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, solicitând rectificarea situației de CF în baza art. 351și 36 pct. 4 din Legea nr. 7/1996, solicitând radierea parcelei nr. top 1972/96/1 din CF 1981 în care este înscrisă și înscrierea ei în CF 1996 precum și radierea parcelei nr. top 984/1-984/20/21 din CF 1996 și înscrierea ei în CF 1981.
În concluziile expertizei sale dl. ing. Gaa rătat că rectificarea CF este posibilă și ea presupune înscrierea reclamantei ca proprietară în CF 1996 nr. top 984/1 - 984/20/21 aflată între parcelele nr. top 984/1-984/20/20 din CF 1870 și parcela nr. top 984/1-984/20/22/1 din CF 1997 și radierea parcelei nr. 984/1-984/20/8 înscrisă tot în CF 1996 (ca și cea ocupată de reclamantă), sau înscrierea ei alt CF.
Dacă în raportul inițial expertul sugera înscrierea reclamantei ca proprietară asupra întregii suprafețe de 1197 mp nr. top 984/1-984/20/21 (din care face parte și cea de 250 mp - atribuită ei în proprietate), în răspunsul la obiecțiunile formulate de primăria pârâtă ( 137) se propune ca doar asupra suprafeței de 250 mp din parcela menționată să fie intabulată reclamanta, pentru restul de până la 1197 mp (real 1183 mp) să rămână ca proprietar în continuare statul român.
Curtea constată că această din urmă variantă ar presupune ca parcela nr. top 984/1-984/20/21 să fie supusă dezmembrării, ori, din acțiunea reclamantei rezultă că ea nu a solicitat acest lucru, după cum nu a solicitat nici realizarea operațiunii juridice sugerate de expert (respectiv radierea reclamantei din CF 1981 nr. top 1072/96/1 și intabularea ei asupra parcelei nr. top 984/1-984/20/21, măcar în privința celor 250 mp).
Acțiunea acesteia a avut ca unic obiect solicitarea trecerii parcelei nr. top 1072/96/1 (în care e intabulată) din CF 1981 în CF 1996 și a celei nr. top 984/1-984/20/21 din CF 1996 în CF 1981, cerere pe care însă instanțele anterioare, în mod corect, nu au putut-o admite întrucât ea nu este posibilă în cadrul unei acțiuni în rectificare de CF bazate pe dispozițiile art. 36 pct. 4 (corect art. 34 pct.4) din Legea nr. 7/1996 republicată așa cum în mod expres a menționat reclamanta temeiul juridic al demersului său.
Art. 34 pct. 4 din legea menționată permite rectificarea CF în ipoteza în care înscrierea din CF nu mai este în concordanță cu situația reală a imobilului ceea ce presupune, în mod necesar, ca înscrierea inițială să fi corespuns situației de fapt a imobilului care însă s-a schimbat în timp, impunând o corecție pe măsură. Ori, în cauză o astfel de situație nu se confirmă, fiind vorba de la bun început de o intabulare greșită în raport cu suprafața atribuită în fapt reclamantei în proprietate.
Câtă vreme instituția pârâtă din al cărei teren i-a fost atribuită reclamantei înainte de 1989 suprafața de 250 mp, recunoaște că s-a produs această eroare la momentul intabulării dreptului ei, rezolvarea situației în speță se poate face fie pe cale amiabilă, fie pe cale judiciară însă în această din urmă ipoteză, reclamanta va trebui să-și formuleze acțiunea de așa manieră, încât să poată fi admisă potrivit soluțiilor tehnico-juridice permise de lege în situația dată.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamantei.
Luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 386/14.10.2009 pronunțată de Tribunalul Arad - Secția Civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red. /20.01.2010
Tehnored. 2 ex./25.01.2010
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Claudia RohneanJudecători:Claudia Rohnean, Maria Lăpădat, Daniela Calai
