Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 41/2009
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Gheorghina Nagy Nicoară vicepreședinte
JUDECĂTOR 2: Augustin Mândroc
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de către reclamantul împotriva deciziei civile 182/A din 7 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba și a sentinței civile nr.2096 din 8 iunie 2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar cu nr.unic - având ca obiect rectificare de carte funciară, în contradictoriu cu pârâtul intimat .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă la prima strigare reclamantul recurent, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat și netimbrat.
Reclamantul recurent depune la dosar chitanță în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei reprezentând taxa de timbru datorată.
Instanța lasă cauza la a doua strigare, față de lipsa intimatului.
La a doua strigare făcută la sfârșitul ședinței de judecată, se prezintă în fața instanței reclamantul recurent, lipsind pârâtul intimat.
Recurentul depune la dosar copii după: declarație autentificată dată de terțul, extras CF 15152 I, contract de garanție imobiliară-autentificat încheiat între intimatul și terțul și contract de împrumut autentificat încheiat -în calitate de creditor și debitorii și - înscrisuri de care înțelege să se folosească în probațiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, desființarea celor două hotărâri pronunțate de instanța de fond și cea de apel și în rejudecare admiterea acțiunii așa cum a fost formulată. În continuare susține motivele de recurs invocate în scris, învederând că înscrierea în cartea funciară a pârâtului s-a făcut incorect, pe baza unei documentații greșite, cererea acestuia este nesemnată ceea ce duce la nulitatea actului, iar el personal crede că aceste demersuri au fost manevre făcute de către terțul. Mai susține că rectificarea cărții funciare nu va afecta toți proprietarii de CF, cum greșit a reținut instanța de fond.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față reține:
Prin acțiunea civilă înregistrată la 09.05.2008 sub nr.-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul constatarea nulității absolute a încheierii de CF nr.7825/21.11.2000, din CF nr.15152 A I nr.top.2011/9/1/1/XIV, a înscrierii efectuate în baza încheierii nr.7825/21.11.2000 în partea a III-a (foaia de sarcini) a aceluiași CF de la poziția 4, rectificarea CF nr.15152 la momentul 21.11.2000 și a încheierii nr.5390/23.07.2001.
În motivarea cererii arată că încheierea nr.7825 a fost întocmită antedatat, că nu există cererea debitorului, proprietarul apartamentului iar contractul de garanție imobiliară cu ipotecă a fost înscenat în scopul creării insolvabilității debitorului. Arată că cererea de înscriere în baza căreia s-a emis înscrierea nr.5390/7.08.2001 nu este semnată de către petiționar iar încheierea este antedatată.
În drept invocă disp.art.1718 Cod civil, art.27, 31, 33, 34 din Legea nr.7/1996 și art.497 alin.2 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr.2096/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iuliaa fost respinsă acțiunea reclamantului cât și cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că obiectul acțiunii deduse judecății vizează în esență anularea unor înscrieri din CF nr.15152 A I și apoi rectificarea acestei cărți funciare în sensul restabilirii situației de carte funciară existentă la momentul în care proprietar tabular era față de care reclamantul are o creanță de 27.000 DM recunoscută prin hotărâri judecătorești irevocabile și în vederea realizării căreia la 27.11.2000 s-a notat procesul pentru restituirea sumei menționate.
Din extrasul CF depus în extenso s-a reținut că imobilul înscris în CF 15152 Iaf ăcut obiectul unor înstrăinări succesive fiind înstrăinat de debitorul și soția acestuia pârâtului și soției care după ce și-au înscris dreptul de proprietate în baza CF nr.5390 l-au înstrăinat numiților și, aceștia la rândul lor înstrăinându-l proprietarilor tabulari și iar actualul proprietar tabular este.
S-a apreciat că restabilirea în CF nr.15152 AIa situației anterioare în sensul dorit de reclamant la momentul 21.11.2000, respectiv readucerea imobilului în patrimoniul debitorului, degrevat de orice sarcini ori drepturi reale accesorii drepturilor de creanță implică anularea titlurilor tuturor proprietarilor subsecvenți, ori, a dispune aceasta în lipsa unei proceduri judiciare desfășurate și în contradictoriu cu terții subdobânditori ai imobilului ar echivala cu privarea lor de dreptul de proprietate în lipsa unui proces echitabil, fiind încălcat art.6 paragraf 1 din CEDO.
Prima instanță a reținut și dispozițiile art.36 și 37 din Legea nr.7/1996 din care rezultă că hotărârea prin care s-a admis rectificarea unei înscrieri nu poate fi opozabilă persoanelor împotriva cărora acțiunea nu a fost admisă.
Prin decizia civilă nr.182/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- a fost respins apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței primei instanțe.
În considerentele deciziei s-a reținut că deși reclamantul solicită restabilirea situației de carte funciară la momentul în care proprietar tabular asupra imobilului era numitul, acțiunea este promovată în contradictoriu doar cu pârâtul deși imobilul în discuție ieșise din patrimoniul acestuia din urmă în anul 2002, dată după care a fost înstrăinat de trei ori.
S-a constatat că este de esența oricărei acțiuni de natura celei formulate de apelant că aceasta se promovează în contradictoriu cu toate persoanele care au avut calitatea de proprietari asupra imobilului în litigiu pentru a li se acorda dreptul de a-și formula apărările și a le fi opozabilă hotărârea.
S-a reținut că prima instanță a pus în discuție cadrul procesual dar apelantul a declarat că dorește să se judece doar cu pârâtul (43).
Împotriva acestei decizii cât și a sentinței primei instanțe a declarat recurs reclamantul solicitând aplicarea corectă a legii prevăzute de codul civil și Codul d e procedură civilă.
În expunerea motivelor de recurs susține că instanța de fond nu a respectat principiul judecării cererii deduse judecății, nu a studiat corect și nu a aplicat corect soluția și a atribuit judecății mai mult decât s-a cerut, respectiv a inventat fraze ce nu sunt cuprinse în cerere.
Arată că operațiunile de carte funciară făcute de încalcă principiile art.1781-1782 cod civil referitoare la întabularea ipotecii și că cererea nr.5390 care nu este semnată încalcă principiul art.82 Cod procedură civilă, ea având caracterul unui act nul.
Precizează că nu a cerut instanței de fond "nulitatea actelor ulterioare, subsecvente" și nici aducerea apartamentului prin acțiune pauliană. A acceptat să semneze declarația sugerată și dictată de instanță la momentul respectiv cerând să se constate nelegalitatea operațiunilor de carte funciară pentru anul 2000-2002 conform cererii deduse judecății.
Susține că Tribunalul nu a studiat corect dosarul și nici nerespectarea legalității operațiunilor de carte funciară a înscrierilor nr.5390 și 7825 și nici aplicarea legislației în vigoare.
Aceste operațiuni au la bază acte și documente ce nu îndeplinesc calitatea cerută de art.1781-1782 Cod civil și art.82 Cod procedură civilă iar cererea nr.5390 nu este semnată de petiționar.
Invocă dispozițiile art.78, 51 și 56 din Legea nr.7/1996, arătând că notarul nu s-a implicat diligențele fiind făcute de fără a avea acceptul lui.
În drept își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 alin.5 Cod procedură civilă și art.105 alin.2 Cod procedură civilă, precizând că prin aceste acte viclene, făcute de cei doi și în complicitate aceștia au sustras în mod intenționat apartamentul de la executarea silită.
Solicită, deasemenea, în conformitate cu art.304 alin.6, 7, 8, 9, 10 schimbarea hotărârilor și constatarea nulității absolute a încheierilor nr.5390 și 7825 contradictorii cu art.82 Cod procedură civilă, art.1781, 1782 Cod civil și cu art.51 și 56 din Legea nr.7/1996.
Nu s-a formulat întâmpinare în cauză.
Verificând hotărârile judecătorești atacate prin prisma motivelor invocate și în raport cu normele legale incidente, Curtea constată următoarele:
Obiect al acțiunii formulate și precizate de reclamant îl constituie încheierile nr.7825/21.11.2000 și 5390/7.08.2001 din CF nr.15152 A I nr.top.2011/9/1/1/XIV.
Prin încheierea nr.7825/21.11.2000 s-a întabulat în favoarea creditorului un drept de ipotecă cu interdicție de înstrăinare și grevare pentru suma de 100.000.000 lei (10.640 DM).
Din extrasele CF atașate la dosar rezultă că această înscriere a ipotecii și a interdicției a fost deja radiată prin încheierea nr.5390 (37 dosar fond).
Prin cea de-a doua încheiere atacată, 5390/23.07.2001, s-a întabulat asupra imobilului înscris în CF 15152 top.2011/9/1/1/XIV aflat în proprietatea lui și soția, dreptul de proprietate al numitului și al soției - și, totodată s-a radiat ipoteca cu interdicția de înstrăinare și grevare pentru 10.640 DM.
Așa cum corect s-a reținut de instanța fondului, reclamantul a cerut constatarea nulității celor două încheieri de întabulare doar în contradictoriu cu pârâtul, solicitând deasemenea, rectificarea CF nr.15152 la momentul 21.11.2000.
După cum s-a reținut mai sus, înscrierea ipotecii și a interdicției de înstrăinare în favoarea lui a fost deja radiată. Ca atare, aceasta nu mai poate produce niciun efect juridic specific astfel că nu se justifică examinarea susținerilor reclamantului referitoare la nulitatea acesteia, respectiv faptul că aceasta încalcă principiile art.1781-1782 Cod civil vizând formalitățile de înscriere a ipotecilor convenționale.
În ceea ce privește cea de-a doua încheiere atacată se observă că prin efectul acesteia s-a întabulat în CF nr.15152 AId reptul de proprietate nu numai în favoarea lui ci și a soției acestuia - care însă nu a fost chemată în judecată în cauza de față.
Cercetarea susținerilor reclamantului de nelegalitate a acestei din urmă încheieri numai în contradictoriu cu, așa cum solicită reclamantul, nu și cu numita -, ar conduce la încălcarea dreptului de proprietate al acesteia protejat de art.480 Cod civil cât și a dreptului ei la un proces echitabil întemeiat pe principiile și garanțiile art.6 CEDO.
Mai mult, rectificarea CF în sensul revenirii la situația din 21.11.2000, este imposibilă în cadrul procesual stabilit în speță cu respectarea principiului rolului activ al judecătorului și a principiului disponibilității care guvernează procesul civil. Astfel, așa cum rezultă din extrasele de carte funciară depuse la dosar, după momentul 7 august 2001 când imobilul a fost întabulat în favoarea lui și a soției sale -, imobilul a fost înstrăinat în mod succesiv altor persoane: și (18.09.2002), și (26.11.2002) și (15.06.2007).
În condițiile în care, pe de o parte, actele de vânzare-cumpărare în baza cărora toți proprietarii ulteriori lui și s-au întabulat în CF, nu au format obiect al discuției în litigiul de față și nu s-a demonstrat nevalabilitatea acestora iar pe de altă parte, titularii dreptului de proprietate nu au fost chemați în judecată, revenirea la situația anterioară din momentul în care proprietar tabular era și soția este inadmisibilă. În caz contrar s-ar aduce atingere dreptului tuturor acestor cumpărători subsecvenți la un proces echitabil în conformitate cu art.6 CEDO și cu normele Codului d e procedură civilă.
O astfel de soluție ar încălca în același timp principiul relativității consacrat în materia cărților funciare prin art.19 din DL 115/1938 potrivit căruia înscrierea unui drept se poate face numai împotriva aceluia care la înregistrarea cererii este înscris titular asupra dreptului asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută, text care, prin analogie este aplicabil și în situația radierii ori anulării unei înscrieri, în sensul că aceasta nu se poate efectua decât în contradictoriu cu titularul înscrierii a cărei anulare sau constatare a nulității se solicită.
În sprijinul concluziei inadmisibilității solicitării reclamantului vine și principiul forței probante a înscrierii potrivit căruia toate indicațiile cuprinse în cartea funciară sunt presupuse a fi exacte în folosul celor care au contractat și au obținut înscrierea în cartea funciară. Ca atare, în speță toți dobânditorii subsecvenți se prezumă că și-au dobândit dreptul de proprietate în baza unor acte valabile și, atâta timp cât titlurile lor nu au fost contestate, nu se poate dispune o restabilire a situației anterioare în sensul celor solicitate de reclamant.
În raport de toate acestea, Curtea constată că în mod corect instanțele fondului au respins acțiunea formulată și precizată reținând că actele a căror nulitate s-a solicitat a fi constatată nu pot fi analizate fără chemarea în judecată a tuturor participanților la încheierea acestora.
În aceste condiții nu se poate susține cu temei de către recurent că instanța de fond nu ar fi respectat "principiul cererii deduse judecății" sau că "au atribuit judecății mai mult decât s-a cerut".
Este adevărat că reclamantul nu a cerut în mod expres nulitatea actelor ulterioare însă, solicitând revenirea la situația anterioară din momentul 20.11.2000, acesta, practic, a pus în discuție legalitatea tuturor operațiunilor de carte funciară ulterioară pentru că, dacă s-ar reveni la momentul dorit de reclamant, toate celelalte înscrieri ar trebui anulate și radiate din CF, nemaiputând produce niciun efect.
Pentru rațiunile expuse mai sus "judecarea" nu se poate face numai pentru momentul 2000-2002 cum solicită reclamantul prin cererea dedusă judecății făcându-se abstracție de toate celelalte operațiuni survenite ulterior acestui moment deoarece rezultatul s-ar răsfrânge și asupra acestora din urmă, critica recurentului sub acest aspect fiind nefondată.
Nefondate sunt și afirmațiile în sensul că Tribunalul nu a studiat corect dosarul, nu a verificat nelegalitatea încheierilor de carte funciară și nici aplicarea legislației în vigoare (art.1781-1782 Cod civil, art.82 Cod procedură civilă, art.51 și 56 din Legea nr.7/1996), examinarea tuturor acestor chestiuni fiind inutilă și inadmisibilă în cadrul procesual stabilit de reclamant.
Față de cele ce preced apreciind că nu poate fi găsit ca fondat motivul de recurs invocat de recurent și prevăzut de art.304 alin.5 raportat la art.105 alin.2 Cod procedură civilă și niciunul din celelalte motive de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurentul împotriva sentinței civile nr.2096/2008 pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr.- și a deciziei civile nr.182/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr.-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30 Ianuarie 2009.
Președinte, - - - - | Judecător, - --încetat activitatea, semnează președintele Curții de Apel, a | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact.2ex/9.03.2009
Jud..,
Jud.fond
Președinte:Cristina Gheorghina Nagy NicoarăJudecători:Cristina Gheorghina Nagy Nicoară, Augustin Mândroc
