Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 474/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-

(294/2009)

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA CIVILĂ NR. 474

Ședința publică din 11.03.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Elena Vlad

JUDECĂTOR 2: Andreea Doris Tomescu

JUDECĂTOR 3: Ioana

Grefier - -

- XX -

Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul petent, împotriva deciziei civile nr. 1396 din 7.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimații, peticaru, și Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului

Cauza are ca obiect acțiune civilă pentru rectificare carte funciară.

La apelul nominal se prezintă recurentul petent și lipsesc celelalte părți.

Se face referatul cauzei de către grefier, învederându-se faptul că procedura este legal îndeplinită.

Este legitimat recurentul, CNP -, care prezintă cartea de identitate seria - nr. - eliberată de SPCEP 1 bir. nr. 4, la data de 26.10.2006 și depune la dosar chitanța în cuantum de 4 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar de 0,15 lei, aferente cererii de recurs, pe care instanța le anulează.

Arată că nu are alte cereri sau probe de solicitat.

Având în vedere faptul că nu se solicită administrarea de probe, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Recurentul petent susține că instanța de apel a pronunțat o hotărâre greșită, reținând că dispozițiile art. 33 alin. 4 din Legea nr. 7/1996 stabilesc numai posibilitatea ca rectificarea înscrierilor în cartea funciară să fie făcută numai pe cale amiabilă.

Consideră că motivarea instanței de apel este un abuz, fiind incidente în cauză prevederile art. 304 pct. 9 din Codul d e Procedură Civilă.

Cu privire la calitatea procesuală a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, solicită a se observa că însăși instanța, la alin. 4 din fila 4 deciziei recurate, afirmă că acest oficiu este obligat să țină seama de hotărârile privind rectificarea mențiunilor din cartea funciară, pronunțate de instanță. Așa fiind, rezultă că instanța recunoaște că este nevoie de o hotărâre judecătorească pe care Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară să o pună în executare. Apreciază că acest motiv de recurs se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 din Codul d e Procedură Civilă.

În ceea ce privește elementele de natură pur teoretică, ce se regăsesc în cuprinsul deciziei recurate, consideră că acestea sunt străine de cauză, ținând seama că obiectul pricinii îl constituie doar cererea privind rectificarea înscrierii din cartea funciară.

La solicitarea instanței, precizează că a formulat prezenta cerere de chemare în judecată deoarece s-a constatat că în expertizele făcute de-a lungul timpului, nu s-a schimbat situația de fapt, suprafața imobilului fiind aceeași, împrejurare față de care Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a cerut o justificare față de diferențele de suprafață apărute în acte. Singura modalitate de a rezolva această situație este pe calea unei acțiuni în justiție, cu atât mai mult cu cât actul de înstrăinare este încheiat între fiu și părinți, iar înscrierea mențiunii în cartea funciară îi poate folosi într-o eventuală ocazie de înstrăinare a bunului.

Solicită admiterea recursului în conformitate cu motivele expuse pe larg în scris și susținute pe scurt astăzi, în ședința publică.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 B, la data de 03.03.2008, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții, și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului B, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rectificarea înscrisurilor din cartea funciară privind dreptul de proprietate asupra terenului situat în B,-, sector 1 (CF 57278, nr. cadastral 3523/2:1 și CF 5910, nr. cadastral 3523/2:0, în sensul că suprafața înscrisă este de 172,78 mp. și nu 164,29 mp.

Prin sentința civilă nr.4518/07.04.2008, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiul B, a respins acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu pârâta Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiul B, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

A respins acțiunea formulată de petentul, în contradictoriu cu intimații, și, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2796/23.11.2005, la. (filele 5-7), reclamantul a cumpărat de la pârâta imobilul situat în B,-, corp B,.1, sector 1, compus din teren în cotă indiviză de 82,145 mp. conform măsurătorilor cadastrale, reprezentând cota indiviză de (J) din întreaga suprafață de teren de 164,29 mp. conform măsurătorilor cadastrale (172,28 mp. conform actelor de proprietate) și construcția alcătuită din etajul 1 al imobilului compus din 3 camere, bucătărie, baie, toaletă, hol, debara, antreu, în suprafață totală de 68,37 mp. și pod, compus din încăpere depozitare și casa scării în suprafață totală de 66,32 mp.

Imobilul astfel dobândit a fost înscris în Cartea Funciară nr.57278, nr. cadastral 3523/2;1 (fila 12).

Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2961/14.12.2005, la. (filele 8-10), reclamantul a cumpărat de la pârâții și, imobilul situat în B,-, format din apartamentul situat la parter, în suprafață totală de 63,65 mp. compus din 3 camere, bucătărie, hol, baie, subsol compus din pivnița din stânga în suprafață de 14,00 mp. și cota indiviză de din spălătoria aflată la subsol în suprafață de 5,60 mp. precum și cota indiviză de din suprafața totală de teren, respectiv cota indiviză de 76,38.

Imobilul astfel dobândit a fost înscris în Cartea Funciară nr.57278, nr. cadastral 3523/2;0 (fila 11).

Conform descrierii lucrărilor topografice și geodezice efectuate de (13-14), s-a obținut din măsurători o suprafață determinată la teren de 172 mp.

Instanța a constatat că pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului B nu justifică în prezenta cauză, calitate procesuală pasivă față de obiectul acțiunii, și anume rectificare carte funciară. Astfel, pretențiile reclamantului trebuie analizate prin raportare la persoanele care i-ar putea contesta drepturile pretinse. Atragerea în judecată nu poate fi determinată de obiectivul foarte larg exprimat de către reclamant, relativ la opozabilitatea hotărârii față de acest pârât. În acest sens, instanța a reținut că o hotărâre judecătorească prin care s-a soluționat o acțiune în rectificare carte funciară se impune pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiul B, care va trebui să țină seama de ea și să se conformeze dispozițiilor acestora chiar dacă nu a fost parte în proces.

Pentru aceste argumente, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiul B și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Suprafața reală de teren pe care reclamantul a dobândit-o prin cumpărare prin cele două acte de înstrăinare este de 82,145 mp. + 76,38 mp.= 158,525 mp.

Împrejurarea că la momentul întocmirii celor două contracte de vânzare-cumpărare s-a avut în vedere suprafața reală, reiese din aceea că, în contractul de vânzare-cumpărare se înstrăinează un teren în cotă indiviză de 82,145 mp. conform măsurătorilor cadastrale reprezentând cota indiviză de (J) din întreaga suprafață de teren de 164,29 mp. conform măsurătorilor cadastrale (172,28 mp. conform actelor de proprietate), iar în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2961/14.12.2005 la., cota indiviză de din suprafața totală de teren, respectiv cota indiviză de 76,38 mp.

În măsura în care suprafața de teren nu ar fi fost aceasta, reclamantul ar fi avut posibilitatea de a solicita refacerea măsurătorilor cadastrale și încheierea contractelor de vânzare-cumpărare în momentul în care problema suprafeței terenului ar fi fost clar lămurită.

Instanța a avut în vedere situația că terenul menționat în contractele de vânzare-cumpărare a rezultat ca urmare a unor măsurători cadastrale, iar nu prin preluarea unor unități de măsură din alte acte de proprietate.

Sub un alt aspect, instanța a constatat că reclamantul nici măcar nu solicită rectificarea până la suprafața determinată la 01.07.2007, prin descrierea lucrărilor topografice și geodezice efectuate de de 172 mp. ci, potrivit vechilor acte de proprietate, pretinde rectificarea în suprafața de 172,78 mp.

Nu este vorba de o rectificare, deoarece nu se poate susține că la momentul întocmirii actelor în formă autentică și ulterior înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară, să se fi efectuat vreo eroare materială care să necesite îndreptarea ei, atâta timp cât înscrierile au avut la bază măsurători cadastrale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petentul, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a hotărârii apelate și pe fond, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivarea apelului s-a arătat că, în mod greșit a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului OCPI B, întrucât cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.33 alin.1 și 2 din Legea nr.7/1996, iar prin decizia nr.72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit faptul că OCPI nu are calitate procesuală pasivă doar în litigiile privind Cartea Funciară întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996.

a contrario, în litigiile precum cel de față, OCPI are calitate procesuală, lucru de altfel firesc din perspectiva faptului că, pentru a efectua o rectificare în Cartea Funciară deținută de acest oficiu, hotărârea trebuie să îi fie opozabilă acestuia.

Pe fondul cererii, apelantul-petent a arătat că vânzătorii-pârâți și-au intabulat suprafața de teren rezultată în urma măsurătorilor greșite, așa cum a făcut vorbire în petitul acțiunii și ei nu mai pot, nemaiavând calitatea de proprietari, să rectifice înscrierea întinderii suprafeței pe care au deținut-o, deși în cauză este vorba de o eroare la măsurarea suprafeței, măsurare ocazionată de formalitățile intabulării.

Procedând la măsurători exacte și cu mijloace moderne, motivate de efectuarea unor lucrări imobiliare, a rezultat o altă suprafață decât cea măsurată anterior, însă în limitele aceleiași proprietăți.

Prin decizia civilă nr.1396A/07.11.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins apelul formulat de apelantul-petent, în contradictoriu cu intimații, și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului B, ca nefondat.

Pentru a decide astfel, tribunalul a constatat că, în mod corect instanța de fond a reținut că pretențiile reclamantului, respectiv rectificare carte funciară, trebuie analizate prin raportare la persoanele care ar putea contesta drepturile pretinse, și că față de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a Municipiului Boa stfel de hotărâre este opozabilăope legis, această entitate fiind obligată să țină cont de hotărârile de rectificare ale cărților funciare pronunțate de instanțele judecătorești și să se conformeze dispozițiilor date.

Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că petentul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.33 alin.1 și 2 din Legea nr.7/1996, potrivit cărora în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Tribunalul a constatat că aceste dispoziții legale au în vedere situația juridică reală a imobilului înscris în cartea funciară, ori, petentul a invocat o eroare la măsurarea suprafeței de teren în litigiu, în momentul intabulării acestuia de către vânzătorii-pârâți, stare de fapt, care în opinia instanței nu echivalează cu situația juridică a imobilului.

Faptul că ulterior înscrierilor în cartea funciară efectuate de către petent, s-a procedat la măsurători exacte și cu mijloace moderne, ar fi rezultat o altă suprafață decât cea măsurată anterior chiar în limitele aceleiași proprietăți, nu modifică situația juridică reală a imobilului în litigiu, câtă vreme se solicită înscrierea unei suprafețe de 172,78 mp. și nu 164,29 mp. iar în cărțile funciare nr.5910 și 57278 întocmite pentru imobilul din-, sector 1, la descrierea terenului s-a avut în vedere suprafața de 164,29 mp. rezultată din măsurători, precum și suprafața de 172,78 mp. rezultată din actele de proprietate.

Împotriva deciziei civile nr.1396A/07.11.2008 a Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, pronunțată în dosarul nr-, a declarat recurs petentul.

Recurentul-petent și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.

În fapt, instanța de apel, menținând soluția instanței de fond, a afirmat că soluționarea litigiului se poate face doar pe cale amiabilă.

Pe cale de consecință, nefiind limitat sau condiționat în vreun fel accesul la calea judecătorească de rezolvare a unui litigiu, recurentul apreciază că motivarea instanței, prin care este trimis, obligatoriu, la rezolvare amiabilă, apare ca un abuz, fapt ce se încadrează în dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.

În legătură cu calitatea procesuală a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, este de remarcat că însuși tribunalul, la fila 4, alineatul 4 din hotărâre, afirmă că acest Oficiu este obligat să țină seama de "hotărârile de rectificare ale Cărților Funciare, pronunțate de instanțele judecătorești".

Deci, însăși instanța recunoaște că este nevoie de o hotărâre judecătorească pentru ca Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară să o poată executa.

Aprecierile de factură teoretică exprimate în considerentele hotărârii, respectiv faptul că petentul și intimații trebuie să lămurească cuprinsul actelor juridice sunt străine de prezenta cauză, în speță nefiind vorba de a clarifica un act sau un fapt juridic, ci doar de a îndrepta (rectifica) greșeli materiale, precum cele rezultate din măsurători.

A limita accesul la o instanță de judecată care să lămurească acest lucru printr-o hotărâre judecătorească, cu singura motivare că acest lucru ar fi posibil și pe cale amiabilă, în mod evident afectează liberul acces la un proces echitabil și corect.

În concluzie, recurentul-petent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea deciziei civile nr.1396A/07.11.2008, în sensul admiterii apelului formulat împotriva sentinței civile nr.4518/07.04.2008 și, pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost promovată.

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente.

Nu este întemeiată critica referitoare la greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, întrucât, în raport de obiectul prezentului litigiu, rectificare de carte funciară, instanța nu trebuie să stabilească existența sau inexistența unui drept al Oficiului de Cadastru, ci doar lipsa de corespondență dintre cuprinsul cărții funciare cu situația juridică reală a imobilului, sau existența unei erori materiale rezultate din înscriere, cum solicită recurentul.

Pe de altă parte, prin decizia nr. 72/15.10.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a stabilit faptul că OCPI nu are calitate procesuală pasivă în litigiile privind Cartea Funciară întemeiate pe dispozițiile art.50 din Legea nr.7/1996, considerentele expuse în cuprinsul acestei decizii fiind pe deplin aplicabile și în prezentul litigiu, unde este vorba despre rectificarea înscrierilor de carte funciară. Astfel, este evident că, dacă Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară nu are calitate procesuală pasivă în plângerile formulate împotriva înscrierilor în cartea funciară, pentru aceleași considerente nu are calitate procesuală pasivă nici în litigiile în care se pune problema rectificării înscrierilor în cartea funciară.

Pe fondul litigiului, corect instanțele au reținut că nu suntem în situația reglementată de dispozițiile legii 7/1996 cu privire la rectificarea cărții funciare.

Potrivit art. 33 din legea 7/1996 în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.

Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.

Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.

înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.

Potrivit art. 34 orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:

1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;

2. dreptul înscris a fost greșit calificat;

3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;

4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.

Din interpretarea acestor dispoziții legale rezultă că, pentru a se putea cere rectificarea cărții funciare este necesar ca aceasta să nu corespundă cu situația juridică reală, ceea ce nu este cazul în speță. Recurentul solicită radierea mențiunii din cuprinsul actului autentic referitoare la suprafața măsurată a imobilului, deși, de la momentul autentificării actului și până în prezent nu au intervenit nici un fel de modificări în situația juridică a imobilului, nefiind astfel îndeplinite cerințele legale.

Pe de altă parte, în cuprinsul actului autentic și, de altfel, în cuprinsul cărții funciare, sunt indicate ambele suprafețe de teren și suprafața de teren deținută conform actelor de proprietate și suprafața rezultată din măsurători, nefiind vorba despre îndreptarea nici unei erori materiale existente în cuprinsul cărții funciare.

Prin urmare, nu se pune problema limitării accesului la justiție, ci pur și simplu se apreciază corect de instanțe că, nu este vorba despre o rectificare a cărții funciare, în condițiile în care înscrierea corespunde cu actul autentic, situație în care, neintervenind nici un fel de modificări nu sunt îndeplinite cerințele legii 7/1996 pentru rectificare.

Pentru aceste considerente în baza art. 312 cu referire la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Ccurtea respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-petent, împotriva deciziei civile nr.1396A/07.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.03.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

GREFIER,

Red.

.

2 ex./13.04.2009

- Secția a III-a Civ. -

-

Jud. Sector 1. -

Președinte:Elena Vlad
Judecători:Elena Vlad, Andreea Doris Tomescu, Ioana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 474/2009. Curtea de Apel Bucuresti