Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 6/2010. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL Operator 2928
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 6/
Ședința publică din 11 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Marinela Giurgincă
JUDECĂTOR 2: Carmina Orza
JUDECĂTOR 3: Erica Nistor
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.410/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții Parchetul de pe lângă Inalta C de Casație și Justiție B și Direcția Generală a Finanțelor Publice A, având ca obiect rectificare CF.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru reclamantul recurent avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura completă.
După deschiderea dezbaterilor și verificarea actelor și lucrărilor dosarului, nemaifiind alte cereri formulate, Curtea din oficiu, pune în discuția părților conform art.306 alin.2 pr.civ. excepția nulității deciziei civile nr.410/2009 pronunțată de Tribunalul Arad, având în vedere că minuta acestei hotărâri nu a fost semnată de președintele completului de judecată și acordă cuvântul asupra acestei excepții.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2603 din 23 martie 2007 pronunțată în dosarul -, Judecătoria Arada admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, și a respins acțiunea civilă precizată exercitată de reclamantul, împotriva pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de Direcția Generală a Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că, în data de 18.06.1977 a fost întocmit în dosarul nr. 768/1977 al executorului judecătoresc Ponta din cadrul Judecătoriei Arad procesul verbal prin care a fost aplicat sechestrul penal asigurător asupra cotei de parte din imobilul înscris în CF nr. 16496 A nr. top. 8569/27/2/7/b, proprietatea reclamantului, până la concurența sumei de 70.041,73 ROL în favoarea urmăritoarei - parte civilă T, în baza încheierii dată în dosarul nr. 4128/1977 al Judecătoriei Timișoara în data de 24.05.1977.
De asemenea, s-a reținut că prin încheierea dată în dosarul nr. 4236/CF/1977al fostului notariat de Stat al jud. A, cartea funduară s-a dispus înscrierea în CF nr. 16496 A nr. top. 8569/27/2/7/b asupra cotei de parte, proprietatea reclamantului, a sechestrului penal asigurător în favoarea statului până la concurența sumei de 70.041,7 ROL, în baza procesului verbal de sechestru nr. 768/1977 de mai sus, și a fost înscris sechestrul penal asigurător până la concurența sumei de 70.041 lei asupra cotei de parte a reclamantului sub C1 în CF nr. 16.496 A (imobil situat în A,-/C, jud. A).
Prima instanță a înlăturat hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr. 4128/1977 al Judecătoriei Timișoara, sentința penală nr. 2586/08.12.1976 a Judecătoriei Arad (dosar nr. 3199/1976) și încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțate în același dosar la 07.02.1978, ca irelevante, neavând legătura cu cauza.
De asemenea s-a mai reținut că reclamantul a invocat dispozițiile art. 34 pct. 3 din Legea nr. 7/1996 republicată conform cărora orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea, pentru următoarele două motive: suma pentru care a fost înscris sechestrul penal asigurător este superioară celei pentru care a fost condamnat reclamantul, precum și față de perioada care a trecut de la data condamnării.
A considerat că primul argument nu este întemeiat deoarece sechestrul penal asigurător nu a fost înscris în CF nr. 16496 A în baza procesului penal ce a făcut obiectul dosarului nr. 3199/1976 al Judecătoriei Arad, ci în temeiul celui ce a reprezentat obiectul dosarului nr. 4128/1977 al Judecătoriei Timișoara.
În ceea ce privește al doilea argument referitor la trecerea timpului, instanța a constatat că reclamantul invocă stingerea ipotecii prin prescripție în termenul general de 30 ani prevăzut de art. 1890 din Codul civil, sechestrul penal asigurător are valoare de ipotecă legală, termenul prescripției începând să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare a persoanei în sarcina căreia a fost impus sechestrul.
În ceea ce privește excepția lipsei legitimării procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, prima instanță a constat că aceasta este întemeiată, având în vedere că sechestrul penal a fost instituit în favoarea părții civile T în anul 1977, iar reclamantul nu a făcut dovada desființării acesteia persoane juridice, nici a reorganizării acesteia în societate comercială cu capital de stat sau a preluării creanțelor sale de către stat. Astfel, văzând că sechestrul asigurător nu a fost instituit în favoarea statului, în reprezentarea căruia vine Ministerul Finanțelor Publice, conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954, ci al altei persoane juridice, instanța, în baza art. 137 din Codul d e procedură civilă, sens în care a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și, în consecință, a respins acțiunea civilă exercitată față de acesta.
Împotriva sentinței civile nr.2603/23.03.2007, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr-, în termen legal, a declarat apel reclamantul, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței atacate in sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
În motivarea apelului reclamantul a arătat că prin hotărârea atacată prima instanță a reținut că sechestrul penal asigurător are valoarea unei ipoteci legale, ceea ce este corect, însă consideră greșită respingerea acțiunii pentru motivul că nu s-a împlinit termenul de 39 de ani prevăzut de art. 1890 Cod civil, deoarece ipoteca este o garanție reală și accesorie care nu deposedează debitorul proprietar de imobilul asupra căruia poartă garanția, iar caracterul accesoriu rezidă din faptul că este doar o garanție a unei obligații, dispărând odată cu obligația principală.
De asemenea, a mai arătat că, în ceea ce privesc modalitățile de stingere a ipotecii prev. de art. 1800 Cod civil, aceasta se stinge pe cale accesorie ca urmare a stingerii obligației principale sau pe cale principală prin prescripție, și în situația în care imobilul se află la debitor, situația în speță, termenul de prescripție va fi cel prevăzut pentru prescripția extinctivă.
În concluzie, a arătat că în speță, creanța de 70.041,73 lei este prescrisă, prescris fiind și dreptul de a cere executarea silită a acesteia, ca atare și ipoteca, ca si accesoriu al obligației principale. Sechestrul penal asigurator fiind apreciat ca ipotecă legală urmează regimul juridic al acesteia.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Direcția Generala a Finanțelor Publice Aar eiterat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei si Finanțelor, deoarece sechestrul asigurator nu a fost instituit de către aceasta și nici nu a fost instituit in favoarea Statului Român, ci de către organele penale.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței primei instanțe.
În motivare a arătat că prin sentința penală nr. 2586 din 8 decembrie 1976 pronunțată de Judecătoria Arad in dosarul nr. 3199/1976, s-a dispus ca inculpatul să achite suma de 3.577 lei ca prejudiciu cauzat părții civile de Consum și suma de 3.090 lei părții civile, iar la data de 18 iunie 1977 s-a instituit sechestru asigurător asupra bunurilor condamnatului până la concurența sumei de 7.041 lei.
Pârâta a considerat că, argumentul apelantului-reclamant că ar fi achitat sumele de bani a căror plată a fost dispuse și că acestea sunt superioare celei pentru care s-a instituit sechestrul asigurător, a fost înlăturat de prima instanță față de faptul că sechestrul a fost instituit printr-o altă hotărâre judecătorească decât cea menționată.
În ceea ce privește afirmația apelantului, în sensul că s-a împlinit termenul de prescripție, prima instanță a reținut corect că sechestrul penal asigurător are valoare de ipotecă legală, termenul prescripției începând să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare a persoanei în sarcina căreia a fost pus sechestrul, iar apelantul reclamant nu a făcut dovada momentului rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de condamnare la plata prejudiciului de 70.041 lei.
Prin decizia civilă nr.410/21.10.2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada respins apelul formulat de către reclamantul împotriva sentinței civile 2603/23.03.2007 pronunțată în dosarul - al Judecătoriei Arad, pentru rectificare CF, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, că în data de 18.06.1977 a fost întocmit în dosarul execuțional nr. 768/1977 al executorului judecătoresc din cadrul Judecătoriei Arad în care a fost aplicat sechestrul penal asigurător asupra cotei de parte din imobilul înscris în CF nr. 16496 A, nr. top. 8569/27/2/7/b, proprietatea reclamantului, până la concurența sumei de 70.041,73 ROL în favoarea urmăritoarei - parte civilă T, în baza încheierii dată în dosarul nr. 4128/1977 al Judecătoriei Timișoara în data de 24.05.1977.
Prin încheierea dată în dosarul nr. 4236/CF/1977al fostului Notariat de Stat al jud. A, s-a dispus înscrierea în CF nr. 16496 A nr. top. 8569/27/2/7/b asupra cotei de parte, proprietatea reclamantului, a sechestrului penal asigurător în favoarea statului până la concurența sumei de 70.041,7 ROL, în baza procesului verbal de sechestru susmenționat
În mod corect prima instanță a reținut că la dosar nu s-a depus hotărârea pronunțată în dosarul nr. 4128/1977 al Judecătoriei Timișoara, sentința penală nr. 2586/08.12.1976 a Judecătoriei Arad (dosar nr. 3199/1976) și încheierea de îndreptare a erorii materiale pronunțate în același dosar la 07.02.1978, nu au legătură cu cauza.
Reclamantul a invocat stingerea ipotecii prin prescripție în termenul general de 30 ani prevăzut de art. 1890 din Codul civil, fără a face dovada împlinirii acestui termen sau că sumele au fost achitate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, în mod corect s- constat că este întemeiată, având în vedere că sechestrul penal nu a fost instituit în favoarea Statului.
Față de această stare de fapt, tribunalul a considerat că hotărârea atacată este temeinică și legală, astfel că în baza art. 296 pr.civ. a respins apelul declarat în cauză.
Impotriva deciziei civile nr.410/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, a declarat recurs în termen legal, la data de 3 decembrie 2009, reclamantul, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat și motivat în scris la dosar.
In drept, a invocat dispozițiile art.304 pct.7 și 9.pr.civ. art.1800 civ. Decretul-Lege nr.167/1958 și art.34 pct.3 din Legea nr.7/1996.
La termenul de judecată din 11 ianuarie 2010, Curtea din oficiu, a pus în discuția părților, conform art.306 alin.2 pr.civ. excepția nulității deciziei civile nr.410/2009 pronunțată de Tribunalul Arad, având în vedere că minuta acestei hotărâri nu a fost semnată de unul din membrii completului de judecată.
In raport de excepția invocată și dispozițiile cuprinse în art.137 pr.civ. text potrivit căruia "instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care face de prisos, în totul sau in parte, cercetarea în fond a pricinii", Curtea constată că nu se mai impune analizarea pe fond motivelor invocate de recurentul .
Ca urmare, în baza art.306 alin.2 pr.civ. raportat la art.312 alin.2 pr.civ. Curtea va admite recursul declarat de reclamantul recurent împotriva deciziei civile nr.410/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, va casa decizia civilă menționată mai-sus și va trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul recurent împotriva deciziei civile nr.410/21.10.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Casează decizia civilă menționată mai-sus și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11 ianuarie 2010.
PRESEDINTE, JUDECATOR, JUDECATOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.:/20.01.2010
Tehnored./M/ 2 ex./20.01.2010
Inst.fond.: jud.
Inst.apel: jud.,
Președinte:Marinela GiurgincăJudecători:Marinela Giurgincă, Carmina Orza, Erica Nistor
