Rectificare carte funciara. Speta. Decizia 615/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 615/2008 -
Ședința publică din 15 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Viorel judecător
- R - - JUDECĂTOR 2: Roman Florica
- - - - JUDECĂTOR 3: Bocșe Elena
- - - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de pârâtul domiciliat în B,-/A, județul B, citat și din B,-, județul B, în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în B,-/A, județul B, împotriva deciziei civile nr. 13 din 8 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 379 din 22 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr-, având ca obiect: rectificare de carte funciară.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc la data de 8 aprilie 2008, cânt părțile prezente au pus concluziile consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, dată la care s-a amânat pronunțarea hotărârii la 15 aprilie 2008.
CURTEA DE APEL,
Constată că, prin sentința civilă nr. 379 din 22 martie 2007 pronunțată în dosar nr-, Judecătoria Beiușa admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtului Tomele și în consecință a dispus anularea inscripției de carte funciară de sub B 8 din nr. 2242 B și înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei asupra acestor construcții anexe cu titlu de partaj; pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei 161 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea hotărârii instanța a arătat că la data sistării indiviziunii între părți, anexele în litigiu erau folosite cu destinația de garaj și nicidecum de bar-cafenea, în acest sens fiind și declarația expertului care a evaluat la acea dată, în ansamblu, construcțiile supuse partajului, astfel încât în mod nelegal pârâtul și-a intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate asupra garajului cu destinația de bar-cafenea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Tomele, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
Prin decizia civilă nr. 13 din 8 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul fiind păstrată în totalitate sentința primei instanțe; partea apelantă a fost obligată să plătească părții intimate suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în apel.
La adoptarea acestei soluții, instanța de apel a avut în vedere că prin sentința civilă nr. 1757/02.12.2004 a Judecătoriei Beiuș, definitivă și irevocabilă în conexitate cu decizia civilă nr. 411/2006/R a Curții de APEL ORADEA, s-a dispus sistarea stării de codevălmășie existentă între părți, fiindu-i atribuit pârâtei imobilul înscris în nr. 2242 B, nr. top. 519/2, 520/5 și 647/2, ce în natură reprezintă casă de locuit, curte și casă în intravilan.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus efectuarea unei expertize care să stabilească valoarea imobilului în litigiu, pentru ca, în ipoteza imposibilității partajării lui în natură să poată stabili sultele.
Expertiza a fost efectuată de expertul tehnic, care a arătat, conform actului aflat la fila 63 din dosarul judecătoriei, că își menține în totalitate punctul de vedere cu privire la conținutul și valorile stabilite prin expertiză. La data efectuării lucrării supraedificatul de la punctul b "clădire anexă" - din capitolul "Descrierea și evaluarea construcțiilor", era folosit ca și magazie, părțile relatându-i că anterior ar fi fost folosit ca și bar-cafenea. La acea dată în nr. 2242 B nici nu figura înscris cu această denumire.
La fila 70 din dosar se află o precizare depusă de același expert, din care rezultă că pe imobilul respectiv nu se află nici un garaj, la data efectuării lucrării supraedificatul în litigiu era folosit ca și magazie, fiind compusă dintr-o clădire anexă improprie pentru locuit și o bucătărie de vară cu pivniță și alăturat o magazie.
Faptul că întreg imobilul care a făcut obiectul partajului a fost atribuit pârâtei intimate, rezultă și din faptul că aceasta a fost obligată la o sultă în sumă de 757.500.000 lei, care raportată la lucrarea de expertiză efectuată în cauză reprezintă cota de 1/2 din întregile construcții situate pe aceste numere topografice cât și din terenul aferent.
Conform extrasului de carte funciară aflat la fila 6 din dosarul judecătoriei, se constată că la foaia A, punctul 3, se află înscrise anexe gospodărești și garaj cu destinația de bar-cafenea, efectuate conform înscrierii de sub B 6 la data de 21.03.1995 în temeiul adeverinței nr. 817/1995 eliberată de Consiliul Popular al Orașului B, anterior partajului judecătoresc efectuat între părți, însă față de cele mai sus expuse se constată că starea de fapt s-a schimbat, construcția cu denumirea de bar-cafenea nemaiexistând.
Instanța constată că la data întabulării intimatei în baza sentinței civile nr. 1757/2004 a Judecătoriei Beiuș, au fost respectate prevederile art. 22 din Legea nr. 7/1996, sentința judecătoriei fiind un act de întabulare, motivele invocate în apel nu sunt de natură să ducă la modificarea hotărârii, situație față de care, în baza art. 296 Cod procedură civilă, apelul a fost respins ca neîntemeiat.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs pârâtul recurent Tomele, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că întabularea pârâtului în cartea funciară asupra construcției - anexă, cu destinația de bar - cafenea este legală, fiind făcută în urma adjudecării la licitația publică din 21.12.2000.
Pentru a se solicita rectificarea cărții funciare ar trebui ca actul care a stat la baza înscrierii să nu fie valabil.
Ori, din acest punct de vedere hotărârile judecătorești de partaj sunt irevocabile, intimata nesolicitând față de aceste hotărâri completarea dispozitivului sau alte căi legale.
Faptul că reclamanta avea cunoștință că nu este proprietara barului - cafenea, a determinat neînscrierea în cartea funciară și ca proprietară a acestei anexe.
Mai arată că nu se aflăm în fața unei simple anexe gospodărești, ci a unui imobil cu valoare considerabilă, distinct, ce a funcționat ani la rând ca și bar - cafenea.
În drept, invocă dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că anexa în litigiu a făcut obiectul partajului.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, Curtea apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect au reținut instanțele de apel și fond împrejurarea că edificatul în litigiu a făcut obiectul procesului de partaj desfășurat între părți și finalizat prin sentința civilă nr. 1757/2004 a Judecătoriei Beiuș, definitivă și irevocabilă, prin care întregul imobil, cu toate anexele gospodărești, a fost atribuit reclamantei, cu obligarea acesteia la plata unei sulte în favoarea pârâtului.
Susținerile pârâtului recurent potrivit cărora anexa în litigiu, reprezentând bar - cafenea, nu a făcut obiectul partajului, este nefondată.
În acest sens este de observat faptul că la data partajului această anexă era înscrisă în cartea funciară, iar expertiza efectuată în cadrul procesului de partaj a vizat toate supraedificatele de la domiciliul comun al foștilor soți, inclusiv anexele gospodărești.
De altfel, expertul în scriptul de la fila 63 confirmă cele mai sus reținute, cu precizarea că la data evaluării anexa în litigiu avea destinație de magazie, după ce anterior fusese folosită ca și bar - cafenea.
Faptul că intimata și-a întabulat dreptul de proprietate și asupra acestei anexe printr-o încheiere de întabulare ce face obiectul altui proces, nu are relevanță în prezenta cauză, față de considerentele mai sus reținute cu privire la situația juridică a acestui edificat.
Văzând cele de mai sus, Curtea urmează în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca nefondat, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă să-l oblige pe recurent la 400 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 13 din 8 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 15 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - R - - - - -
red.
în concept la 23.04.2008.
jud.fond.
jud.apel. -
dact.
2 ex./23.04.2008.
Președinte:Pantea ViorelJudecători:Pantea Viorel, Roman Florica, Bocșe Elena
