Restrângerea dreptului la libera circulatie(legea 248/2005). Decizia 241/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 241
Ședința publică de la 09 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Paraschiva Belulescu
JUDECĂTOR 2: Stela Popa
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor formulate de reclamanta Direcția generală de pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu sediul în B,-, sect.1 și Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu sediul în C, jud. D împotriva sentinței civile nr.151 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în comuna, sat, jud. D, având ca obiect "Legea 248/2005".
La apelul nominal, făcut în ședința publică lipsit apelanta reclamantă Direcția generală de pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative, apelantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și intimatul pârât .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 cod. proc. civ. după care:
Instanța, apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului civil de față.
Reprezentantului Ministerului Publica pus concluzii de admitere a ambelor apeluri, schimbarea sentinței în sensul admiterii cererii și restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație a pârâtului pe teritoriul Germaniei, pe o perioadă de până la teri ani.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - secția civilă sub nr- reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a chemat în judecată pe pârâtul solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună restrângerea dreptului acestuia la liberă circulație în Germania, pentru o perioadă de cel mult 3 ani.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că pârâtul a fost returnat din Germania la data de 16 mai 2008, în baza acordului dintre cele două state privind readmisia persoanelor aflate în situație ilegală, în baza Convenției încheiate dintre ministerele de interne între cele două țări în 1992.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 5, 38 și 39 din Legea 248/2005.
În dovedirea cererii s-au depus la dosar: dovada returnării pârâtului în România și o declarație a pârâtului.
Prin sentința civilă nr. 151 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr- s-a respins cererea. S-a reținut că începând cu data de 1.01.2007, România a devenit stat membru al Uniunii Europene, consecința directă fiind aceea că ea este obligată să respecte ordinea juridică instituită la nivelul acesteia, în speța de față relevanță prezentând normele ce consacră principiul fundamental al liberei circulații a persoanelor.
În raport de dispozițiile cuprinse în legislația comunitară, instanța apreciază că noțiunea de libertate a circulației persoanelor având cetățenia română (în speță se pune problema restrângerii dreptului la liberă circulație a unui cetățean român ) include în sfera sa dreptul cetățeanului român de a părăsi teritoriul României pentru a circula sau a se stabili într-un alt stat.
Împrejurarea că autoritățile germane au dispus expulzarea pârâtului nu este prin ea însăși suficientă pentru instanța română de a interzice, la rândul său dreptul de circulație a cetățeanului său pe teritoriul Germaniei.
Instanța română trebuie să aprecieze necesitatea restrângerii dreptului la liberă circulație prin raportare la ordinea juridică în vigoare la momentul aplicării unei astfel de măsuri.
Art. 27 din Directiva 2004/38/CE prevede că statele membre pot restrânge libertatea de circulație și de ședere a cetățeanului Uniunii și a membrilor lui de familie pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. Măsurile luate din motive de ordine sau siguranță publică respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Conduita persoanei trebuie să constituie o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății. Nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz sau care sunt legate de considerații de prevenție generală.
Atâta timp cât prin prezenta cerere nu s-au invocat și alte circumstanțe reale sau personale referitoare la conduita pârâtului, instanța nu poate să rețină în nici un caz că împrejurarea invocată de reclamantă referitoare la eventuala încălcare de către acesta a termenului de ședere ar constitui " o amenințare reală, prezentă și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății", mai ales în condițiile în care Directiva dispune că "nu pot fi acceptate motivări care nu sunt direct legate de caz " și " condamnările penale anterioare nu pot justifica în sine luarea unor asemenea măsuri de restrângere a libertății de circulație".
În termenul legal au declarat apel în cauză reclamanta și Ministerul Public. Au motivat în esență că dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut ci comportă unele limitări în condițiile legii; că după intrarea României în Uniunea Europeană aceasta se află încă, pentru o durată cuprinsă intre 2 și 7 ani, în situație de tranziție în ce privește capitolul referitor la libera circulație a persoanelor.
Apelurile sunt fondate.
În speță sunt incidente prevederile art. 38 din Legea nr. 248/2005, prin care este reglementată posibilitatea restrângerii dreptului la liberă circulație a cetățenilor români care au fost returnați dintr-un stat european în baza unui acord de readmisie încheiat de statul respectiv cu România. Din modul de redactare a textului rezultă că singura condiție generală pentru ca apelanta reclamantă să poată solicita aplicarea măsurii restrângerii exercițiului dreptului la liberă circulație este returnarea persoanei în temeiul unui acord de readmisie.
Prevederile legale menționate sunt în acord cu art. 25 din Constituție, în conformitate cu care dreptul la liberă circulație în țară și în străinătate este garantat. Dreptul la liberă circulație, ca și alte drepturi garantate de Constituție, nu este un drept absolut, ci este supus reglementării. Astfel fiind, exercitarea acestui drept trebuie făcută în condițiile reglementărilor în vigoare.
din dreptul intern sunt în concordanță și cu normele internaționale și cele comunitare.
Art. 29 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prevede că în exercitarea drepturilor și libertăților sale, fiecare om este supus îngrădirilor stabilite prin lege, adoptate exclusiv în scopul de a asigura cuvenita recunoaștere și respectare a drepturilor și libertăților acestora.
Art. 2 alin. 4 din Protocolul nr. 4 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stipulează că drepturile recunoscute în paragraful I pot, în anumite zone determinate, să facă obiectul unor restrângeri legale, care sunt justificate de interesul public într-o societate democratică.
Art. 27 din Directiva nr. 38/2004/CE a Parlamentului European permite statelor membre să restrângă libertatea de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii Europene, pentru motive de ordine publică, siguranță sau sănătate publică, dacă măsurile de restrângere respectă principiul proporționalității și se întemeiază exclusiv pe comportamentul persoanei în cauză. Este evident că prin această directivă nu s-a înlăturat dreptul statelor membre de a stabili măsuri restrictive pentru cetățenii proprii.
În raport de cele expuse Curtea apreciază că, în ansamblu, restricțiile reglementate prin Legea nr. 248/2005 respectă principiul proporționalității, nefiind în măsură să afecteze însăși substanța dreptului la liberă circulație. Dovada o constituie însuși faptul că intimatul pârât și-a exercitat acest drept. Din faptul returnării sale din Germania instanța prezumă că acesta a încălcat legislația statului respectiv referitoare la dreptul la liberă circulația. Susținerea intimatului pârât cum că se afla în vizită în Germania la fiul său nu poate fi reținută ca fiind reală. Conform celor declarate de intimat acesta se afla de circa un an la Viena; această susținere nu a fost dovedită prin depunerea la dosar a unor acte din care să rezulte că a dobândit dreptul de ședere în Austria; astfel fiind Curtea reține că intimatul a încălcat normele legale privind dreptul de ședere pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene (reglementat în art. 6 din Directiva nr. 38/2004/CE). Prin art. 36 din aceeași directivă s-a prevăzut dreptul statelor membre de a adopta sancțiuni pentru situația în care sunt încălcate normele legale ce reglementează dreptul la liberă circulație.
Prevederile art. 38 din Legea nr. 248/2005 se înscriu pe linia acestor sancțiuni ce pot fi aplicate cetățenilor români în situația în care aceștia încalcă normele legale referitoare la libera circulație a persoanelor dintr-un stat membru al Uniunii.
În speță instanța, în raport de starea de fapt existentă în cauză, respectiv încălcarea de către intimat a normelor de ședere în Germania și întrucât acesta nu a dovedit că se afla în vreuna din situațiile de excepție prevăzute în art. 7 din directivă, apreciază că se impune restrângerea exercițiului dreptului la liberă circulație al acestuia pe teritoriul Germaniei pe o perioadă de trei luni.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu sediul în B,-, sect.1 și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj cu sediul în C, jud. D împotriva sentinței civile nr.151 din 16 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în comuna, sat, jud. D, CNP -.
Schimbă sentința.
Admite acțiunea formulată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Internelor și Reformei Administrative cu sediul în B,-, sect.1.
Restrânge intimatului exercițiul dreptului la liberă circulație pe teritoriul Germaniei, o perioadă de 3 luni de la data prezentei decizii.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 09 Iulie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Tehn.7 ex
Președinte:Paraschiva BelulescuJudecători:Paraschiva Belulescu, Stela Popa
