Reziliere contract. Speta. Decizia 434/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 434/R/2009 | |
Ședința publică 18 februarie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | - - - |
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Tania Antoaneta Nistor | - - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții, și, împotrivadeciziei civile nr. 643/A din 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-/,privind și pe reclamanta - SRL, având ca obiect reziliere contract.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de18 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 840/29.01.2008 a judecătoriei Cluj -N a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta - SRL.
Instanța reținut că reclamanta a solicitat desființarea contractelor de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 533/27.03.2007 și 534/27.03.2007 de BNP și să se constate inopozabilitatea acestor acte juridice față de reclamantă.
În considerentele sentinței s-a reținut că prin sentința comercială nr. 1568/6.03.2007 a Tribunalului Comercial Cluj pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei suma de 243.870,86 ron cu titlu de credit restant precum și penalitățile aferente acestuia în cuantum de 3% pe zi de întârziere dar că, prin Decizia nr. 140/21.06.2007 a Curții de Apel Cluj sentința a fost desființată iar cauza trimisă spre rejudecare.
Analizând acțiunea pauliană formulată de reclamantă instanța a constatat că nu este îndeplinită condiția existenței unei creanțe certe, lichide, exigibile și anterioare întrucât problema cuantumului penalităților se află în rejudecare.
A fost înlăturată ca eronată susținerea reclamantei în sensul că legea nu impune existența unui titlu executoriu care să constate creanța certă, lichidă și exigibilă, reclamanta susținând că această creanță rezultă din contractul încheiat.
În opinia instanței, numai în cazul unei acțiuni oblice cerința exigibilității creanței nu trebuie complinită de existența unui titlu executoriu pe când, în acțiunea revocatorie, necesitățile practice impun existența unui asemenea titlu.
Pe de altă parte acțiunea pauliană are un caracter subsidiar deci nu poate fi pornită decât după constatarea insolvabilității debitorului. Această insolvabilitate nu poate fi constatată, decât prin faptul imposibilității satisfacerii creanței creditorului în urma executării silite asupra bunurilor debitorului iar executarea silită nu poate fi pornită decât în temeiul unui titlu executoriu.
Prin decizia civilă nr. 643/A/19.11.2008 Tribunalului Clujs -a admis apelul declarat de reclamanta - SRL C-N, în contradictoriu cu intimații și și în contra sentinței civile nr. 840/29.01.2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr- pe care a schimbat-o astfel:
S-a admis acțiunea reclamantei - SRL contra pârâților, și și în consecință:
S- dispus revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 534/27.03.2007 la BNP, încheiat între și.
S-a dispus revocarea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 533/27.03.2007 la BNP, încheiat între și cu soția.
S-a respins ca lipsită de interes cererea privind constatarea inopozabilității contractelor față de reclamantă.
Au fost obligați intimații, și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 9204,6 RON în favoarea apelantei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut următoarele:
Nu s-a contestat faptul că prin contractele de vânzare cumpărare autentificate sub nr. 533 și 534/27.03.2007 la BNP debitorul a înstrăinat fiicei sale - intimata și intimaților - terenul în suprafață de 850 mp situat în C-N str. - înscris în CF 24158 C și respectiv cota sa de proprietate din terenurile înscrise în CF -
Debitorul a achitat creditoarei suma de 257.383,39 lei la data de 26.03.2007 adică anterior încheierii acestor contracte ceea ce înseamnă că vânzarea imobilelor nu s-a efectuat cu scopul procurării sumei necesare pentru achitarea debitului.
În interogatoriul luat debitorului acesta a declarat expres că deține și alte proprietăți dar nu dorește ca acestea să fie identificate.
Intimatul la interogatoriul luat a declarat că avea cunoștință despre procesele pe rol ale debitorului, că în dosar nr- adică dosarul în care a fost pronunțată sentința comercială nr. 1568/2007, a fost audiat ca martor iar inițiativa înstrăinării terenului a fost a debitorului.
Potrivit art. 975.civ. pentru ca acțiunea pauliană să fie întemeiată este necesar ca reclamantul să dovedească că înstrăinarea atacată l-a prejudiciat în sensul că a provocat insolvabilitatea debitorului vânzător, că actul a fost făcut în frauda drepturilor sale și în scopul vădit de a-l frustra pe creditor de patrimoniul din care s-ar putea îndestula și că, la momentul cumpărării terțul cumpărător a știut despre toate aceste împrejurări.
În acțiunea pauliană prejudiciul există ori de câte ori prin actul atacat s-a creat ori s-a mărit insolvabilitatea debitorului.
Este fără îndoială că vânzarea imobilelor s-a efectuat în scopul diminuării patrimoniului și în frauda intereselor creditorului.
Intimatul a fost martor în chiar cauza comercială prin care debitorul a fost obligat la plată față de creditoare, cauză în care sentința a fost pronunțată la data de 6.03.2007 ceea ce înseamnă că, tocmai datorită calității de colaborator cu debitorul, intimatul avea cunoștință atât despre obiectul cauzei cât și despre modul de soluționare a acesteia.
Intimata fiica debitorului locuiește la aceeași adresă cu debitorul deci este imposibil ca aceasta să nu fi cunoscut despre datoriile tatălui său tocmai în temeiul relațiilor de rudenie.
Împrejurarea că intimații au contestat că ar fi avut cunoștință despre litigiul purtat sau datoriile debitorului nu este relevantă în raport de cele mai sus arătate.
Caracterul viclean al actelor încheiate de debitor a rezultat și din poziția exprimată la interogatoriul luat în sensul că mai are și alte proprietăți dar nu dorește să le facă publice.
În condițiile menționate, imobilele din litigiu sunt aparent singurele imobile din care creditoarea s-ar putea îndestula, valoarea acestora asigurând realizarea creanței inclusiv a penalităților stabilite prin sentința comercială nr. 494/2008 adică 195.069,65 RON penalități calculate până la 8.06.2006 și în continuare până la achitarea integrală a contravalorii facturilor.
Prin sentința comercială 494/5.03.2008 a Tribunalului Comercial Cluj debitorul a fost obligat la plata sumei de 404.086,80 RON cu titlu de penalități de 3% calculate asupra debitului de 22.736,26 RON dar executarea silită începută în temeiul acestui titlu nu a putut fi efectuată datorită insolvabilității debitorului.
Din lecturarea sentinței comerciale 494/2008 rezultă că pârâtul - debitorul de azi - a contestat orice relație comercială cu reclamanta, afirmație contrazisă de însăși martorii propuși de debitor.
După pronunțarea acestei sentințe debitorul a solicitat radierea dreptului său de superficie înscris în CF - C evident în același scop al fraudării intereselor creditoarei.
Textul art. 372.pr.civ. prevede că executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a altui înscris care, potrivit legii constituie titlu executoriu.
Titlul executoriu are rolul de a confirma existența creanței și faptul că aceasta îndeplinește condițiile necesare pentru punerea în mișcare a procedurii executorii silite.
Din perspectiva acestui text creanța este certă, lichidă și exigibilă, exigibilitatea acesteia fiind dată și de norma înscrisă la art. 43.com.
Acțiunea revocatorie se întemeiază pe tendința debitorului aflat în dificultate de a încheia acte juridice cu terții în prejudiciul creditorului.
Din punct de vedere juridic temeiul acțiunii îl constituie principiul executării cu bună credință a convențiilor (art. 970.civ.) dar și dreptul de gaj general al creditorului.
O asemenea acțiune se îndreaptă și împotriva terțului cu care debitorul a încheiat actul fraudulos tocmai pentru readucerea bunului în patrimoniul debitorului.
Dacă starea de insolvabilitate a debitorului nu este notorie, proba insolvabilității se face prin urmărirea și executarea bunurilor acestuia. Dacă pe această cale creditorul nu și-a realizat creanța, insolvabilitatea debitorului și implicit prejudiciul suferit de creditor este evident.
Existența unei asemenea împrejurări a rezultat din răspunsurile date de către debitor la interogatoriul luat.
Tribunalul a constatat că debitorul a cunoscut rezultatul actului său adică păgubirea creditorului tocmai datorită faptului că acțiunea privind plata penalităților era în rejudecare.
Intimații dobânditori au cunoscut și ei despre prejudicierea creditorului ceea ce înseamnă că aceștia au fost de rea credință la încheierea actelor.
Sentința pronunțată de instanța fondului s-a dat printr-o greșită apreciere a stării de fapt și cu încălcarea normelor legale menționate drept pentru care, în temeiul art. 296.pr.civ. apelul a fost admis ca fondat iar sentința a fost schimbată în sensul admiterii acțiunii reclamantei.
Văzând și disp. art. 975.civ. s-a dispus revocarea actelor de înstrăinare autentificate sub nr. 533/27.03.2007 și 534/27.03.2007.
Cererea reclamantei privind constatarea inopozabilității contractelor de vânzare cumpărare a fost apreciată ca lipsită de interes față de disp. art. 969.civ. dar și în raport de efectele juridice pe care le produce acțiunea revocatorie.
S-au acordat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâții, și, solicitând modificarea în baza art.304 alin.1 pct.9 Cod proc.civ. în sensul respingerii acțiunii reclamantei.
În motivarea recursului, s-au invocat următoarele:
sau mărirea stării de insolvabilitate a debitorului prin înstrăinarea imobilelor nu poate fi reținută, întrucât cele două bunuri au fost înlocuite cu banii încasați cu titlu de preț ca efect al subrogației cu titlu universal.
În temeiul gajului general al creditorilor, reclamanta își putea îndestula creanța din bunurile primite în schimbul vânzării imobilelor, aflate în patrimoniul debitorului la data scadenței.
Nici frauda nu poate fi reținută, întrucât așa cum reiese din susținerile debitorului, suma obținută cu titlu de preț al vânzării fost destinată tocmai achitării sumei de 257.383,39 lei, la plata căreia acesta era obligat în temeiul titlului executoriu sentința comercială nr. 1568/6.03.2007 a Tribunalului Comercial Cluj în favoarea reclamantei - SRL.
Greșit a reținut prima instanță că plata făcându-se cu o zi înaintea încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, prețul imobilelor nu a putut fi utilizat pentru achitarea debitului, în condițiile în care din cuprinsul celor două contracte de vânzare-cumpărare reiese că plata prețului s-a făcut anterior semnării celor două contracte.
Corect a reținut prima instanță că nu este îndeplinită condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile, întrucât cuantumul sumei datorate urmează să se stabilească în faza de rejudecare.
Nici condiția complicității la fraudă a terțului dobânditor nu poate fi reținută, din probele administrate prezumția de bună credință pârâților, și la încheierea contractului de vânzare-cumpărare nefiind dovedită.
Prin întâmpinarea formulată, intimata solicitat respingerea recursului și obligarea recurenților la plata cheltuielilor de judecată.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recurentul înstrăinat cele două imobile celorlalți recurenți la data de 26.03.2007, pentru prețul de câte 80.000 lei.
În data de 27.03.2007, cu privire la ambele contracte de vânzare-cumpărare, s- încheiat câte un act adițional în care s- menționat că părțile contractante declară de comun acord că prețul a fost achitat integral, anterior semnării contractului de vânzare-cumpărare, iar cu privire la unul dintre cele două contracte, s- rectificat și cuantumul prețului, în sensul că acesta este de 115.000 lei, în loc de 80.000 lei.
Susține recurentul că prin aceste înstrăinări nu și-a cauzat sau mărit starea de insolvabilitate, banii primiți cu titlu de preț înlocuind imobilele în patrimoniul său, creditoarea putându-se folosi în vederea executării silite de bunurile primite în schimb (prețul în bani).
Această afirmație însă, vine în totală contradicție cu afirmația aparținând aceluiași recurent, conform căreia, a încasat prețul anterior datei încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, banii primiți folosindu-i tocmai pentru plata debitului de 257.383,39 lei.
Reiese că imobilele înstrăinate din patrimoniul său nu au fost înlocuite cu banii obținuți din vânzare, aceștia ieșind din patrimoniul său, chiar anterior datei încheierii celor două contracte de vânzare-cumpărare, afirmativ fiind plătiți chiar societății intimate.
Imobilele fiind înstrăinate, iar valoarea acestora nefiind conservată în patrimoniul debitorului, este evident că sunt îndeplinite condițiile creării prejudiciului în dauna creditorului prin cauzarea sau mărirea stării de insolvabilitate și frauda debitorului.
În ce privește existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, dovada acesteia s- făcut în faza judecării apelului.
Prin sentința comercială nr. 494/C/5.03.2008 Tribunalului Comercial Cluj, cu ocazia rejudecării litigiului dintre reclamanta - SRL și pârâtul, s-a stabilit cuantumul penalităților de 3% pentru fiecare zi de întârziere ca fiind 195.069,65 lei.
Acest titlu executoriu este ulterior pronunțării sentinței civile nr. 840/29.01.2008 a Judecătoriei Cluj -N și este să schimbe în totalitate hotărârea adoptată de prima instanță, sens în care, prin decizia civilă nr. 643/A/19.11.2008 a Tribunalului Cluj, apelul a și fost admis.
Prin urmare, și condiția existenței unei creanțe certe, lichide și exigibile este îndeplinită.
În ce privește complicitatea la fraudă terților dobânditori, ca și condiție de admitere acțiunii pauliene, aceasta a fost dovedită.
Recurentul a fost unul din martorii audiați cu ocazia judecării litigiului comercial soluționat prin sentința comercială nr. 1568/6.03.2007, ulterior casată prin decizia comercială nr. 140/21.06.2007 Curții de Apel Cluj și trimisă spre rejudecare.
Întrucât litigiul în care a fost martor s-a finalizat la data de 6.03.2007, este evident că la data de 27.03.2007 când încheiat contractul de vânzare-cumpărare cu recurentul, cumpărătorul cunoștea situația vânzătorului - aceea că a fost parte într-un litigiu comercial și are calitatea de debitor al unei sume importante.
Recurenta este fiica debitorului, operând prezumția că făcând parte din familie, este exclus să nu aibă cunoștință de existența litigiului și a debitului la plata căruia tatăl său a fost obligat.
Motivele de recurs vizând neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate acțiunii revocatorii fiind nefondate, conform celor anterior arătate, în baza art.312 alin.1 Cod proc.civ. recursul va fi respins ca nefondat.
În temeiul art.274 alin.1 Cod proc.civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimatei - SRL suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat (23).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții, și, împotriva deciziei civile nr. 643/A din 19 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numiții recurenți să plătească intimatei - SRL suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - TARȚA
Red. MV dact. GC
2 ex/5.03.2009
Jud. apel:,
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Tania Antoaneta Nistor
