Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ Nr.113

Ședința publică din 8 mai 2008

PREȘEDINTE: Cristian Pup

JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu

GREFIER: - -

S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 136/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC " " SRL, având ca obiect rezoluțiune contract.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura legal îndeplinită.

Apelul este legal timbrat cu taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că reclamantul apelant a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, cauzei fiind reținută în pronunțare.

CURTEA

Deliberând, reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5295/23.05.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr- a fost respinsă ca prescrisă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC " " SRL

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinței a fost admis prin decizia civilă nr. 775/A/8.10.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-; în consecință, sentința a fost anulată, iar cauza - trimisă spre competentă soluționare în primă instanță la Tribunalul Timiș, instanța reținând că acesta este competent în soluționarea cererii de chemare în judecată având în vedere valoarea litigiului.

Prin sentința civilă nr. 136/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- cererea formulată de reclamant a fost respinsă ca prescrisă.

Pentru a dispune astfel, instanța a avut în vedere următoarele:

Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta constatarea rezoluțiunii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare autentificată sub nr.3292/15.05.2003 la. Asociați -, invocând neîndeplinirea de către pârâtă a obligației asumate prin actul sus-menționat.

În motivare a învederat că, în baza sus-menționatei promisiuni, reclamantul s-a obligat să vândă pârâtei imobilul înscris în CF 61 T, nr.top.250; prețul a fost stabilit la 1.5000.000 Euro și urma să fie achitat de pârâtă în termen de 45 de zile de la data încheierii promisiunii cu un termen de grație de 15 zile, dată la care urma să fie încheiat contract autentic de vânzare-cumpărare.

Pârâta nu și-a îndeplinit obligația de plată, astfel că reclamantul a solicitat a se face aplicarea dispozițiilor art.1020, 1365 Cod civil.

Instanța a reținut că acțiunea are un obiect patrimonial, fiind supusă termenului de prescripție de 3 ani prevăzut de art.1 raportat la art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, termen care începe să curgă de la data la care reclamantul a cunoscut sau trebuia să cunoască neîndeplinirea obligației de către pârâtă (60 de zile de la data încheierii promisiunii).

Cum reclamantul a formulat cererea de chemare în judecată la 21.03.2007, deci la mai mult de 3 ani de la expirarea termenului de plată a prețului, acțiunea este prescrisă.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul care a criticat-o pe netemeinicie și nelegalitate, solicitând schimbarea ei în sensul admiterii acțiunii.

În motivare a invocat greșita aplicare a dispozițiilor legale referitoare la prescripție, câtă vreme instanța a fost învestită cu o cerere în constatarea rezoluțiunii și nu în realizarea dreptului.

A mai invocat că, prin respingerea ca prescrisă a acțiunii și în lipsa consimțământului la radiere din partea pârâtei, promisiunea va rămâne notată în cartea funciară.

Pârâta nu a formulat întâmpinare în cauză.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate și în baza dispozițiilor art.295 alin.1 Cod procedură civilă, față de dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:

Prin promisiunea bilaterală a cărei rezoluțiune se cere a fi constatată, reclamantul a promis să vândă un imobil societății pârâte, aceasta din urmă promițând să achite prețul de 1.500.000 Euro (fila 6 dosar -).

Este evident că obiectul promisiunii este unul patrimonial, acțiunea de față fiind, astfel, supusă prescripției și fiind indiferentă titulatura cererii cu care reclamantul a sesizat instanța de judecată, câtă vreme acesta tinde la desființarea unei promisiuni bilaterale având un obiect patrimonial.

Susținerile reclamantului vizând necesitatea radierii notării din cartea funciară nu pot să se constituie nici ele în temei de schimbare sau desființare a hotărârii, având în vedere că prescrierea dreptului la acțiune este rezultat al atitudinii sale culpabile.

Pentru aceste considerente, în baza dispozițiilor art.296 Cod procedură civilă, instanța va respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 136/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC " " SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de reclamantul, cu domiciliul ales la Cabinet avocat, T,-, nr.8, împotriva sentinței civile nr. 136/23.01.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta SC " " SRL, cu sediul în T str.- nr.37.28.

Definitivă.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi, 8 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

Red./19.05.2008

Tehnored. /5 ex./20.05.2008

Prima instanță:

Președinte:Cristian Pup
Judecători:Cristian Pup, Florin Șuiu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 113/2008. Curtea de Apel Timisoara