Rezoluțiune contract. Jurisprudență. Decizia 1230/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (765/2009)
Completul 2
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1230
Ședința publică de la 05.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mariana Haralambe
JUDECĂTOR 2: Fănica Pena
JUDECĂTOR 3: Cristina Nica
GREFIER - I -
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurentul - pârât împotriva deciziei civile nr. 1607 din 15.12.2008, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
are ca obiect rezoluțiune contract.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul - pârât, personal și asistat de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială nr. -/2009 emisă de Baroul București, lipsind intimata - reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Curtea constată că înscrisurile depuse de la de către recurentul - pârât au fost atașate și cererii de recurs, așa încât nu se impune comunicarea lor conform art. 96 Cod procedură civilă către partea adversă.
Totodată, Curtea constată că la termenul anterior a pus în vedere părților să își pregătească apărările și cu privire la motivul de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă, privitor la nelegala constituire a completului de la tribunal în calea de atac declarată împotriva sentinței primei instanțe, potrivit dispozițiilor art. 306 al. 2 Cod procedură civilă.
Apărătorul recurentului - pârât învederează că nu mai are alte cereri, probe sau excepții de invocat, apreciind cauza în stare de judecată.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului, cu prioritate asupra motivului de ordine publică invocat din oficiu.
Apărătorul recurentului - pârât solicită admiterea motivului invocat de instanță, admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare către tribunal.
Pe fond, solicită să se observe că în anul 2005 între părți a fost încheiat un antecontract de vânzare cumpărare, prin intermediul unei societăți imobiliare, vânzătorul obligându-se ca până în martie 2006 să finalizeze formalitățile pentru a fi posibilă încheierea contactului de vânzare cumpărare, cât și înscrisurile aflate la dosar, respectiv dovada radierii ipotecii, extras carte funciară privind intabularea terenului în suprafață de 2.000. actul de dezmembrare din 15.03.2006, prin care terenul a fost împărțit în 3 loturi, dintre care lotul de 600. trebuia vândut către intimata - reclamantă, precizând că la aceeași dată a fost încheiat și contractul de vânzare cumpărare pentru lotul în suprafață de 1.000. conform dispozițiilor legale.
Arată că la dosar există înscrisuri din care rezultă că reprezentanții societății imobiliare au încercat să ia legătura cu intimata - reclamantă, că recurentul - pârât a făcut demersurile legale, respectiv notificarea acesteia, cât și prelungirea cu încă 30 de zile a antecontractului de vânzare cumpărare, dar nu a mai putut lua legătura în niciun fel cu intimata - reclamantă.
Totodată, solicită ca instanța să aibă în vedere că intimata - reclamantă nu a dovedit că a luat legătura în vreun fel cu vânzătorul, respectiv recurentul - pârât și că nu l-a notificat în vederea încheierii contractului de vânzare cumpărare, cât și faptul că aceasta a formulat acțiunea după expirarea termenului prevăzut în antecontract.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată. Depune concluzii scrise.
În timpul discuțiilor se prezintă și apărătorul intimatei - reclamante, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar (fila 29), căruia Curtea îi aduce la cunoștință faptul că la dosarul cauzei au fost depuse o serie de înscrisuri, care erau deja atașate cererii de recurs și îi acordă cuvântul asupra motivului public invocat din oficiu și pe recurs.
Apărătorul intimatei - reclamante solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare către Tribunalul București. În continuare, solicită să se aibă în vedere decizia nr. 32/2008 a ICCJ, deoarece recurentul - pârât avea posibilitatea promovării căii de atac a recursului și nu pe cea a apelului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 19.03.2007 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B sub nr-, reclamanta - a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului la achitarea sumei de 34.000 lei, echivalentul a 10.000 euro, calculată la un curs de schimb de 1 euro = 3,4 lei.
La data de 11.10.2007, reclamanta a depus prin serviciul registratură al instanței o cerere precizatoare și completatoare prin care a solicitat și rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2005, cu consecința repunerii părților în situația anterioară.
La termenul din data de 10.12.2007, reclamanta a precizat faptul că repunerea părților în situația anterioară vizează, de fapt, doar restituirea dublului avansului cum este stabilit în antecontract.
Prin sentința civilă nr. 1133/11.02.2008, Judecătoria Sectorului 2 Baa dmis cererea astfel cum a fost completată de către reclamanta -; a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în data de 23.12.2005; a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 34.000 lei, reprezentând dublul avansului achitat de către reclamantă și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 2.386 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, la data de 23.12.2005 a fost încheiat între părți antecontractul de vânzare-cumpărare prin care pârâtul, în calitate depromitent vânzător,se angaja să vândă reclamantei, în calitate depromitentă cumpărătoare,terenul în suprafață de 600. situat în loc., b-dul -, nr. 38, parcela 2, tarlaua 80/2,cu număr cadastral 38/2/1, jud., din prețul de 7.500 euro fiind achitată la momentul încheierii antecontractului suma de 5.000 de euro.
Prin această promisiune de vânzare-cumpărare, pârâtul a declarat cădinsuma primită cu titlu de acont va achita ipoteca bancară ce grevează imobilul, obligându-se, de asemenea, sărefacă pentru parcela38/2/1n suprafață de 981, 85. cadastrul,n două loturi,dintre care unul de 600. pentru cares-aîncheiat antecontractul de vânzare-cumpărare, urmând după aceeasăprocedeze la intabularea lui în cartea funciară.Termenul maxim în vederea încheierii contractului în formă autentică a fost stabilit pentru data de 30.03.2006, cu posibilitatea prelungirii prin acordul părților pentru motive întemeiate. De asemenea, una dintre prevederile contractuale a fost că "promitentul vânzător declară, în caz de reziliere a acestui antecontract de vânzare-cumpărare, din vina sa, se răzgândește să facă vânzarea, se obligă să achite promitentei cumpărătoare de patru ori suma primită ca aconto".
Din coroborarea declarațiilor martorilor audiați în cauză, coroborate cu răspunsurile părților la interogatoriu, rezultă că pârâtul a învederat Imobiliare, societatea care a intermediat încheierea antecontractului,înainte de termenul scadent,respectiv la data de 15.03.2006, faptul că a obținut un extras de carte funciară, aflat în posesia unui birou notarial și a solicitat să ia legătura cu reclamanta să-i comunice să se prezinte la acest birou notarial în vederea încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, însă din demersurile efectuate de către societatea de intermediere, s-a constatat că extrasul de carte funciară privea imobilul în întregul său, nedezmembrat. Instanța de fond a mai constatat că atât martorul audiat la solicitarea pârâtului, cât și cel audiat pentru reclamantă, au declarat că la data stabilită pentru încheierea în formă autentică a contractului, respectiv 30.03.2006, pârâtul nu avea îndeplinită una dintre obligațiile asumate prin antecontractul de vânzare-cumpărare, și anume cea de a dezmembra și intabula terenul care urma să facă obiectul contractului.
Instanța nu a reținut apărările pârâtului rezultând din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 397/15.03.2006 de către "Lotus", întrucât obligația contractuală ce derivă din antecontractul de vânzare-cumpărare în sarcina pârâtului a vizat atât dezmembrarea, cât și intabularea suprafeței de teren rezultată în urma acestei operațiuni. Mai mult, instanța a constatat că, în conformitate cu dispozițiile art. 85 alin. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, imobilele rezultate în urma dezmembrării se vor înscrie în cărți funciareindividuale.Or, din examinarea extraselor de carte funciară depuse la dosar, nu rezultă faptul întocmirii unor cărți funciare individuale pentru loturile formate în urma dezmembrării, cu atât mai puțin pentru suprafața de teren ce urma să formeze obiectul contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică.
Cu privire la clauza prevăzută în antecontract prin care părțile au stabilit că promitentul vânzător declară că "în caz de reziliere a acestui antecontract de vânzare-cumpărare, din vina sa, se răzgândește să facă vânzarea, se obligă să achite promitentei cumpărătoare de patru ori suma primită ca aconto", din aplicarea regulilor generale de interpretare a contractului, respectivinterpretarea contractelor se face după intenția comunăapărților contractante,precum și a regulilor speciale de interpretare a clauzelor contractuale, respectivclauzele îndoielnice se interpretează în sensul în care ele pot produce un efect,rezultă faptul că natura juridică a acesteia este cea de clauză penală, în sensul că părțile au stabilit anticipat valoarea prejudiciului ce urmează a fi suferit de către promitenta cumpărătoare ca urmare a neexecutării obligațiilor de către promitentul cumpărător.
Condițiile cerute de dispozițiile art. 1020-1021 cod civil pentru admisibilitatearezoluțiunii judiciaresunt următoarele:existența unui contract sinalagmaticvalabil încheiat;neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către una dintre părțiaobligațiilor ce-i revin în temeiul contractului încheiat;neexecutarea să fi fostimputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;debitorul obligației neexecutate să fi fostpus în întârziere,în condițiile prevăzute de lege;inexistența unei clauze de neresponsabilitateprevăzute de părți în contract.
Prin urmare, existența raporturilor contractuale dintre reclamantă și pârât este pe deplin dovedită prin convenția intitulată antecontract de vânzare-cumpărare din data de 23.12.2005.
În ceea ce privește cea de-a doua condiție a rezoluțiunii judiciare, instanța a constatat că pârâtul nu și-a îndeplinit obligațiile pe care și le-a asumat în vederea încheierii contractului în formă autentică.
Pârâtul nu a făcut dovada unei cauze exoneratoare de vinovăție cu privire la nerespectarea obligațiilor contractuale, culpa acestuia fiind prezumată, în contract nefiind prevăzută o clauză de neresponsabilitate.
Instanța de fond a mai reținut și faptul că părțile au stabilit, de comun acord, cuantumul prejudiciului la de patru ori suma plătită drept acont de către promitenta cumpărătoare.
Pentru aceste considerente, apreciind întrunite condițiile rezoluțiunii judiciare, instanța a dispus rezoluțiunea antecontractului de vânzare-cumpărare și a obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei în cuantum de 34.000 lei, reprezentând dublul avansului achitat.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 04.07.2008 a declarat apel pârâtul, care a fost înregistrat pe rolul Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, la 12.07.2009.
Prin decizia civilă nr. 1607A/15.12.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins ca nefondat apelul formulat de.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că instanța de fond a analizat și interpretat corect ansamblul dovezilor ce au fost administrate în cauză, pe baza cărora a reținut în mod just în final că neîncheierea actului autentic de vânzare-cumpărare referitor la suprafața de teren de 600. s-a datorat atitudinii culpabile manifestate de pârât, fiind astfel îndeplinite în speță condițiile care impun rezoluțiunea judiciară, reglementată de prevederile art. 1020 - 1021 Cod civil.
Referitor la obligațiile pe care pârâtul și le-a asumat la momentul semnării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv dezmembrarea suprafeței totale de 2000. pe care o deține în proprietate și intabularea loturilor astfel rezultate, a rezultat din probele aflate la dosar că apelantul s-a preocupat doar de dezmembrarea terenului, însă nu și de intabularea în privința parcelelor care au rezultat în urma acestei operațiuni de dezmembrare.
Instanța de fond a aplicat în mod just în speță dispozițiile înscrise în art. 85 alin. 1 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, care stabilesc că imobilele rezultate în urma dezmembrării se vor înscrie în cărți funciare individuale, însă în cauza de față nu s-a probat de către pârât existența unor cărți funciare individuale pentru loturile rezultate în urma operațiunii de dezmembrare.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești, la data de 23.06.2009, a declarat recurs pârâtul, care a fost înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la 01.04.2009.
În motivare, a arătat că ambele instanțe - fond și apel - au dat o interpretare eronată probelor administrate în cauză, reținând culpa recurentului-pârât în sensul că nu și-a îndeplinit obligația de a înscrie imobilul rezultat în urma dezmembrării în cartea funciară individuală.
Instanța de apel își motivează soluția pe faptul că nu s-au respectat dispozițiile art. 85 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară.
Acest text are în vedere faptul că, după dezmembrare, imobilele se vor înscrie în carți funciare individuale. Suprafața de 600. teren rezultată în urma dezmembrării a fost înregistrată la oficiul de cadastru și publicitate imobiliară în fișa individuală, prin adresa nr. 118 din 18.01.2006, care a fost depusă și la judecata pe fond.
Recurentul pârât a mai arătat că, pentru respectarea obligațiilor rezultate din antecontractul încheiat a realizat următoarele:
1. La data de 18.01.2006 a obținut de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară C memoriu tehnic pentru parcela 38/2/1 și planul de amplasament al lotului de 600. nr. cadastral provizoriu 38/2/1/2 - menționând că lotul provine din cartea funciara nr. 40;
2. achitat anticipat ratele la. obținând radierea ipotecii, așa cum s-a obligat în antecontract;
3. obținut încheierea nr. 2318/2006 prin radierea ipotecii;
4. obținut extrasul de carte funciară pentru teren și pentru a se putea încheia actele autentice de vânzare-cumpărare pentru cei 2 cumpărători a format 2 loturi: 1000. pentru cumpărătorul și 600. pentru cumpărătoarea;
5. Din biroul agenției imobiliare (de față fiind mama cumpărătoarei ), jurista agenției a vorbit la telefon cu d-nul notar, care a confirmat că toate acte necesare întocmirii actului autentic de vânzare cumpărare sunt la notariat și că se poate întocmi contractul, iar această angajată a agenției imobiliare s-a obligat ca a doua zi - 9.03.2006, să îi comunice datele personale ale cumpărătoarei, care nu era de față. Această promisiune nu s-a realizat nici astăzi; de fapt, recurentul-pârât nu a mai reușit să o întâlnească pe presupusa cumpărătoare decât la primul termen de judecată.
6. Notarul public de la Biroul Notarial "Lotus" a obținut extrasul de carte funciară, valabil 10-15 martie și a chemat părțile la întocmirea actelor de vânzare cumpărare, dar datorita faptului că nu s-a prezentat, recurentul-pârât a încheiatdoarvânzarea suprafeței de 1000. către, care ulterior s-a intabulat pe numele său.
7. Văzând atitudinea de refuz din partea reclamantei și la celelalte doua termene de prelungire a antecontractului, recurentul a insistat să-i restituie avansul primit, fără să facă uz de condițiile antecontractului de pe prima pagină pct. 2.
În drept, au fost invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
La termenul din 5.10.2009, Curtea a invocat din oficiu motivul de ordine publică al nelegalei constituiri a completului de la Tribunalul București în soluționarea căii de atac declarate împotriva sentinței civile pronunțate în cauză în primă instanță.
Examinând decizia recurată prin prima motivului de recurs de ordine publică invocat din oficiu, prevăzut de art. 304 pct. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Prin acțiunea modificată și precizată ulterior, reclamanta a învestit instanța cu soluționarea a două capete de cerere, primul având ca obiect plata sumei de 34.000 lei, echivalentul a 10.000 euro și cel de-al doilea având ca obiect rezoluțiunea antecontractului de vânzare cumpărare încheiat la data de 23.12.2005 cu pârâtul.
Prin antecontractul de vânzare cumpărare sus menționat, pârâtul, în calitate de promitent vânzător, s-a obligat să îi vândă reclamantei -, în calitate de promitentă cumpărătoare, terenul în suprafață de 600. situat în orașul,-, parcela 2, 80/2, cu nr. cadastral 38/2/1. Prețul de vânzare convenit de ambele părți pe care s-a obligat să-l plătească promitenta cumpărătoare a fost de 7.500 euro. vânzător a mai declarat că a primit la data încheierii antecontractului suma de 3.500 USD și că în caz de reziliere a actului juridic respectiv din vina sa se obligă să achite promitentei cumpărătoare de patru ori suma primită ca "aconto" în maxim 24 de ore.
II.1. Sub un prim aspect, este necesar a se stabili dacă hotărârea judecătorească pronunțată de către Judecătoria Sectorului 2 B este supusă apelului, conform regulii generale instituite de art. 282 alin. 1.pr.civ. sau se încadrează în dispozițiile de excepție ale art. 2821.pr.civ. text de lege ce prevede că: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv -".
care există între redactarea actuală a art. 2821.pr.civ. și cea inițială, în forma avută până la intrarea în vigoare a Legii nr. 195/2004 demonstrează voința legiuitorului de a extinde sfera hotărârilor judecătorești supuse unei singure căi de atac, respectiv a recursului, pusă în practică prin suprimarea, în două etape - cea de-a doua marcată de adoptarea Legii nr. 219/2005 - a posibilității exercitării apelului împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță în litigiile patrimoniale considerate de o importanță valorică mai redusă, în scopul asigurării celerității de soluționare a acestora.
Interpretarea teleologică a textului de lege menționat, în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 219/2005, impune concluzia că sintagma "litigiu care are un obiect evaluabil în bani" vizează orice litigiu care are la bază o acțiune în justiție prin care se tinde a se proteja un drept patrimonial.
Promisiunea bilaterală de vânzare-cumparare este în fapt un antecontract, care nu transferă dreptul de proprietate, ci dă naștere la un drept de creanță, fiecare dintre părți fiind obligată - obligație de a face - față de cealaltă, să încheie contractul de vânzare-cumpărare.
În funcție de natura conținutului lor, drepturile subiective civile se clasifică în drepturi patrimoniale și drepturi nepatrimoniale. Este patrimonial dreptul subiectiv al cărui conținut poate fi exprimat economic, în bani. Sunt patrimoniale dreptul real și dreptul de creanță. Este nepatrimonial (sau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv al cărui conținut nu poate fi exprimat în bani, fiind indisolubil legat de persoana titularului său. În cea de-a doua categorie de drepturi intră cele care privesc existența și integritatea (fizică și morală) ale persoanei, cele care privesc identificarea persoanei și cele care decurg din creația intelectuală.
În lumina celor expuse anterior, dreptul de creanță izvorât din antecontractul de vânzare cumpărare are caracter patrimonial și, întrucât valoarea acestuia a fost stabilită chiar de părți părțile în cuprinsul acestuia, este rezonabil ca și instanța să aibă în vedere prețul respectiv, cu atât mai mult cu cât echivalența în bani a unui bun nu are precizia datelor cu care operează științele exacte, unanim acceptate de comunitatea științifică.
Prin urmare, nu numai primul capăt de cerere, prin care reclamanta, în calitate de creditor, pretinde pârâtului, în calitate de debitor, să îi plătească o sumă de bani, ci și cea de-a doua pretenție supusă judecății, prin care reclamanta solicită desființarea antecontractului de vânzare cumpărare din care decurge dreptul său de creanță - drept patrimonial (evaluabil în bani) - și prin care se valorifică un asemenea drept, are, la rândul său, un caracter patrimonial.
Acest punct de vedere a fost confirmat prin decizia în interesul legii nr. XXXII din 9 iunie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 830/10.12.2008, care a stabilit că: "Dispozițiile art. 1 pct. 1, art. 2 pct. 1 lit. a) și b) și art. 2821alin. 1 din Codul d e procedură civilă se interpretează în sensul că, în vederea determinării competenței materiale de soluționare în primă instanță și în căile de atac,sunt evaluabile în banilitigiile civile și comerciale având ca obiect constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial, constatarea nulității, anularea,rezoluțiunea, rezilierea unor acte juridice privinddrepturipatrimoniale, indiferent dacă este formulat petitul accesoriu privind restabilirea situației anterioare", dezlegarea dată problemei de drept în discuție fiind obligatorie pentru instanța de recurs potrivit art. 329 alin. 3 pr.civ.
Fiind formulate două capete de cerere, fără ca unul să constituie principalul, iar celălalt accesoriul, toate sumele trebuie adunate pentru a se stabili valoarea litigiului, în speță aceasta fiind de 59.500 lei, la cursul de schimb euro-leu indicat de reclamant în acțiune.
Pe cale de consecință, se reține că sentința civilă nr. 1133/11.02.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr- nu era supusă căii de atac a apelului, ci numai recursului.
2. Consecință a greșitei calificări a căii de atac, Tribunalul a încălcat și dispozițiile art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004, care prevăd că: "Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel".
3. Nerespectarea normelor legale privind compunerea completului, cum este și cea referitoare la numărul de judecători, atragenulitatea hotărâriipronunțate, nulitate necondiționată de existența unei vătămări și deci nesusceptibilă de a fi încadrată în motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 pr.civ.
4. Urmare a constatării nulității hotărârii pronunțate, în cauză numai pentru motivul legat de greșita compunere a instanței, în condițiile în care nu au fost încălcate alte dispoziții legale ce configurează regimul juridic al recursului, se impunerejudecareacăii de atac formulate de partea interesată, cu calificarea corespunzătoare și într-un complet format din trei judecători.
Având în vedere că potrivit art. 2 pct. 3 pr.civ. "Tribunalele judecă, ca instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului", Curtea va trimite dosarul spre rejudecare Tribunalului București, căreia îi revineompetența materială, reglementată prin norme de ordine publică conform art. 159 pct. 2 pr.civ. a soluționării căii de atac declarate în cauză.
Față de aceste considerente, reținând nelegalitatea hotărârii atacate pentru motivul arătat, Curtea urmează ca, în temeiul art. 315.pr.civ. să admită recursul, să caseze decizia recurată și să trimită cauza spre rejudecare Tribunalului București. Întrucât rejudecarea intră în competența unei alte instanțe, Curtea nu va mai analiza celelalte motive de recurs, cele formulate de către recurentul pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul-pârât, cu domiciliul în orașul,-, jud. C împotriva deciziei civile nr. 1607/15.12.2008, pronunțate de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă --, cu domiciliul în B,-, sector 2.
Casează decizia recurată și trimite cauza pentru soluționarea recursului la Tribunalul București.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
I -
Red.
Tehnodact., D/./ 4 ex./26.11.2009
- Secția a III-a Civ. -;
Jud. Sectorului 2. - Civ. -
*****
Președinte:Mariana HaralambeJudecători:Mariana Haralambe, Fănica Pena, Cristina Nica
